Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati

Codul de Procedura Civila stabileste, prin art. 181, fapt ca atunci cand termenul se socoteste pe ani, el se implineste in ziua urmatoare din ultimul an.

Totodata, in considerentele Deciziei nr. 19/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se retine faptul ca ``inceputul cursului prescriptiei extinctive este marcat de doua momente, si anume: un moment subiectiv, cel al cunoasterii tuturor elementelor cerute de lege, si un moment obiectiv, acela la care angajatorul trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.``

In speta ce urmeaza a fi prezentata se va pune problema daca a intervenit sau nu prescriptia dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de catre salariat .

In fapt, prin Contractul individual de munca incheiat, paratul a fost incadrat, pentru munca o nedeterminata, la nivelul Spitalului Judetean de Urgenta Y, pe functia de ``Medic Specialist Pneumologie``, in cadrul ``Sectia P.N.F.``.

Ulterior, la data de 30.12.2016, aceleasi parti contractante au incheiat, pe durata nedeterminata, Contractul individual de munca nr. 01 ca cerere ``efectuarea programului de garda - garzi la domiciliu, in afara normei legale de munca si a programului normal de lucru de la functia de baza, in completarea activitatilor desfasurate in baza contractului individual de munca, cu respectarea Ordinului M.S. nr. 870/2004, O.U.G. 20/2016, in asigurari continuitatii asistentei medicale in spital``.

In perioada 06.12.2016-23.12.2016, Compartimentul de Control al Casei de Asigurari de Sanatate a efectuat o actiune de control operativ la Spitalul Judetean de Urgenta Y, in baza dispozitiei de serviciu nr. 02.

Tematica de control a fost ``verificarea modului de eliberare a prescriptiilor medicale/recomandari medicale, eliberate de urmatorii medici: (...) dr. X - medic primar pneumologie (...), prescriptii medicale care au stat la baza emiterii si acordarii de CAS de dispozitive medicale - aparate pentru administrare continua de oxigen (concentratoare de oxigen), raportate ulterior de S.C. Z Romania S.R.L.``.

Documentele si operatiunile controlate au fost: fisele de spitalizare de zi, Foile de observatie clinica generala, Registrul de consultatii medicale si prescriptii medicale/recomandarile medicale tipizate, eliberate de medici, in limita competentelor. Controlul a fost efectuat pentru perioada 01.12.2013-30.11.2016.

Prin Procesul verbal de constatare nr. 03 se arata ca ``eliberarea prescriptiilor medicale-recomandari privind acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau functionale s-a facut in urma consultatiilor medicale (...) cu respectarea prevederilor Anexei 38 - Conditiile acordarii pachetului de baza pentru dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau functionale (...)``.

In data de 19 ianuarie 2017, a fost inregistrat la Registratura Spitalului Judetean de Urgenta Y Raportul de control nr. 02, rezultat in urma controlului desfasurat de Casa de Asigurari de Sanatate la S.J.U. Prin Raportul de control, Casa de Asigurari de Sanatate a retinut ca, fata de modul in care au fost eliberate prescriptii/recomandari medicale de catre dr. X, ar fi avut de recuperat un prejudiciu in valoare de 28.702,75 de lei de la Spitalul Judetean de Urgenta.

Impotriva Raportului de Control nr. 02, Spitalul Judetean de Urgenta a introduces, la Casa de Asigurari de Sanatate Contestatia nr. 1581, aratand, printre altele, ca ``s-au respectat prevederile Ordinului 423/1911/2013 si Ordinului 619/360/2014 in vigoare date acordarii acestor prescriptii``, precum si ca ``la momentul prescrierii de catre medicii pneumologii aceste norme juridice nu erau in vigoare si, prin urmare, nu puteau fi aplicate de catre medicii pneumologi ai unitatii noastre deoarece nu existau``.

Contestatia fost, insa, respinsa ``pentru considerentele aratate in mod detaliat in raportul de control cu a��a��nr. 02``.

Spitalul Judetean de Urgenta Y nu a atacat in instanta Raportul de Control in urma acestui raspuns complet nemotivat, intelegand, in schimb, sa promoveze, la mai mult de 3 ani de la stabilitatea presupusului prejudiciu, prezenta actiune, indreptandu-se impotriva paratului pentru recuperarea acestuia.

Astfel, Tribunalul a fost investit cu un conflict de munca ca obiect actiune in raspundere patrimoniala.

In ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parat, prin intampinare, Tribunalul a apreciat-o ca fiind intemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Decizia Instantei Supreme a stabilitate in mod expres faptul ca ,actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atributii de control, prin care s-a stabilit in sarcina angajatorului obligatia de a actiona pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat in urma platii catre acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie extinctiva a actiuni pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului".

Astfel, contrar sustinerilor reclamantului, data la care Raportul de control nr. 50/17.01.2017 a fost inregistrata la Inregistrarea Spitalului Judetean de Urgenta Y nu dimensiune de inceput al termenului de prescriptie extinctiva, acesta putand fi considerat, cel mult, cel mai tarziu moment de la care ar putea fi calculat acest termen.

In fapt, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul ii era imputat generarea unui prejudiciu material printr-o serie de fapte culpabile, respectiv eliberarea unor prescriptii medicale cu nerespectarea prevederilor legale in perioada 29.11.2013 -13.10.2014.

S-a constatat ca aceste fapte prejudiciabile ce i se imputa paratului au fost savarsite cu aproximativ 6-7 ani anterior introducerii cererii de chemare in judecata, acesta fiind si momentul producerii asa-zisului prejudiciu.

S-a retinut ca in materia litigiilor de munca, Legea dialogului social nr. 62/2011, stabileste, in mod expres, la art. 211 lit. c) faptul ca ``plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei``.

In consens cu dispozitiile legale precizate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a urmatoarei ``cum Legea nr. 62/2011 reglementeaza termenele de prescriptie in cazul conflictelor individuale de munca, aplicand-se cu prioritate fata de dispozitiile art. 268 alin. (1) din Codul muncii, nu prezinta relevanta juridica date intocmirii raportului de control de catre Curtea de Conturi sau de catre un alt organ cu atributii de control, prin care s-a constatat caracterul nelegal al unor plati sau existenta unor prejudicii produse de salariat, sau data emiterii ori comunicarii actului de control, deoarece acestea sunt momentele in care s-a constatat existenta prejudiciului, iar nu momentul in care prejudiciul/paguba s-a produs, acesta fiind anterior constatarii lui``.

Din perspectiva celor expuse, a rezultat ca actul de control al unui organ cu atributii de control nu marcheaza inceputul curgerii termenului de prescriptie pentru actiunea de recuperare a prejudiciului, deoarece singurul moment al inceperii cursului prescriptiei, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 62/2011 (13 mai 2011), este cel al producerii efective a pagubei.

Prin urmare, fata de considerentele de mai sus, Tribunalul a retinut ca momentul de la care a inceput sa curga termenul de prescriptie trebuie stabilit individual pentru fiecare dintre presupusele fapte prejudiciabile imputate salariatului. Cu alte cuvinte, ordine cu emiterea presupus nelegala a fiecarei prescriptii medicale a curs un termen distinct de prescriptie . Sau, deoarece prescriptiile medicale ce au stat la baza presupusului prejudiciu au fost emise in perioada 29.11.2013 - 13.10.2014, era evident faptul ca prezenta actiune a fost introdusa cu depasirea termenului general de prescriptie de 3 ani.

Spitalul Judetean de Urgenta Y a atacat Sentinta civila a Tribunalului, iar Curtea de Apel a retinut in mod diametral opus ca prima instanta a constatat in mod gresit momentul producerii pagubei.

Fiind vorba despre dreptul material la actiunea in raspundere patrimoniala, producerea pagubei trebuia raportata la subiectul de drept care exercita acest drept, si anume la angajatorul care solicita ca salariatul sa raspunda pentru preiudiciile pe care i le-a cauzat.

Prin urmare, paguba a carei acoperire s-a dorit trebuia sa se fi produs in patrimoniul angajatorului reclamant, aceasta fiind premisa, cauza juridica a actiunii.

Tribunalul a considerat ca paguba s-a produs in pcrioada 29.11.2013-13.10.2014, cand au fost emise nelegale prescriptii de catre parat, insa acea paguba nu s-a produs in patrimoniul reclamantului, ci in cel al Casei de Asigurari de Sanatate, care a decontat sumele reprezentand chiria dispozitivelor medicale pentru ingrijirea prescriptiilor medicale au fost incorect intocmite.

Asadar, termenul de prescriptie al dreptului la actiunea reclamantului impotriva paratului a inceput sa curga la data de 21.03.2017, cand s-a produs paguba in patrimoniul sau, ca urmare a restituirii catre Casa de Asigurari de Sanatate a sumelor ce au fost decontate in temeiul prescriptiilor intocmite de parat, neavand relevanta, in problema analizata, data la care acele documente au fost intocmite sau data la care s-au efectuat acele decontari nelegale, in opinia Casei de Asigurari.

In concluzie, Curtea a constatat ca cererea de chemare in judecata a fost formulata la data de 17.01.2020 (data postei), in raport de data producerii pagubei, anterior stabilita, 21.03.2017, si de aici a rezultat ca termenul de prescriptie nu se implinise, iar exceptia prescriptiei dreptului material la actiune era neintemeiata.