din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3938 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

  Publicat: 03 Feb 2011       26337 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 02/02/2011

Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

- 310.463 euro (EUR) pentru neexecutarea Sentintei din 14 decembrie 1995, reprezentand valoarea actualizata a sumei de 2.000.000 lei vechi romanesti, dispusa in sentinta respectiva si salariul incepand de la data de 1 noiembrie 1992, pe baza unui salariu lunar de 1.500 EUR, pe care sustine ca il castiga o persoana angajata la Garda Financiara;
- 42.807 EUR reprezentand crestere de salariu datorata de TAROM;
- 67.707 EUR reprezentand contributii de asigurari sociale;
- 134.070 EUR pentru castigul nerealizat sau orice alt beneficiu, pe baza dobanzii stabilite de Banca Nationala a Romaniei;
- 29.386 EUR reprezentand diferenta de daune cominatorii datorate de CASROM/COMCHIM/ROMAQUA.
De asemenea, reclamantul a solicitat suma de 150.000 EUR cu titlu de daune morale.
61. Guvernul contesta existenta vreunei legaturi de cauzalitate intre pretinsa incalcare si daunele materiale solicitate si afirma ca sumele stabilite in favoarea reclamantului prin hotarari judecatoresti au fost platite integral si in termen. Mai mult, Guvernul considera ca o eventuala constatare a unei incalcari ar constitui in sine o reparatie echitabila suficienta a oricarui prejudiciu moral pe care l-a suferit reclamantul. In orice caz, considera ca suma solicitata in acest sens este excesiva.
62. In ceea ce priveste Sentinta din data de 14 decembrie 1995, Curtea apreciaza ca, atata vreme cat ea ramane valabila, obligatia neindeplinita a statului de a o executa nu poate fi contestata. Prin urmare, reclamantul are inca dreptul la executarea sentintei. Curtea reitereaza faptul ca cea mai potrivita forma de reparatie a unei incalcari a art. 6 este repunerea reclamantului, pe cat posibil, in situatia in care s-ar fi aflat daca prevederile art. 6 nu ar fi fost incalcate [vezi Piersack impotriva Belgiei (art. 50), 26 octombrie 1984, A� 12, seria A nr. 85]. Curtea constata ca acest principiu se aplica si in cauza de fata, avand in vedere incalcarea constatata. Prin urmare, apreciaza ca Guvernul trebuie sa garanteze, prin mijloace adecvate, executarea Sentintei din 14 decembrie 1995, si anume angajarea reclamantului la Garda Financiara si plata de despagubiri catre acesta, in conditiile stabilite de sentinta respectiva.
63. Curtea mai precizeaza ca hotararile sale au un caracter esentialmente declarativ. In general, ii revine statului sa aleaga mijloacele ce trebuie folosite in ordinea sa juridica interna pentru a se descarca de obligatia sa prevazuta de art. 46 din Conventie (a se vedea Shofman impotriva Rusiei, nr. 74.826/01, A� 53, 24 noiembrie 2005, ce contine si alte trimiteri). Constatand o incalcare a art. 6 A� 1 din Conventie in cauza de fata, Curtea a stabilit in sarcina Guvernului obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru a remedia situatia individuala a reclamantului, si anume de a asigura respectarea Sentintei din 14 decembrie 1995 (a se compara cu Fadeyeva impotriva Rusiei, nr. 55.723/00, A� 142, CEDO 2005-...). Daca acest lucru implica angajarea reclamantului pe postul prevazut in sentinta respectiva ori pe un post echivalent sau, in cazul in care acest lucru nu este posibil, acordarea unei despagubiri rezonabile pentru neexecutare, sau o varianta combinata intre acestea si alte masuri, este o decizie ce trebuie luata de statul parat (vezi Tarverdiyev impotriva Azerbaidjanului, nr. 33.343/03, A� 66, 26 iulie 2007, si Ursan impotriva Romaniei, nr. 35.852/04, A� 46, 6 aprilie 2010). Totusi, Curtea subliniaza faptul ca orice masuri adoptate trebuie sa fie compatibile cu concluziile stipulate in hotararea Curtii (vezi Assanidze impotriva Georgiei [MC], nr. 71.503/01, A� 202, CEDO 2004-II, ce contine si alte trimiteri).
64. In ceea ce priveste daunele materiale pretinse de reclamant, Curtea observa ca, in cauza de fata, a constatat o incalcare a art. 6 A� 1 din Conventie, intrucat sentintele pronuntate in favoarea reclamantului nu au fost executate integral si in timp util. Mai mult, reclamantul a primit salariul prevazut in Sentinta din 9 noiembrie 1992. In orice caz, intrebarea daca reclamantul ar fi putut sa obtina sumele pretinse ca daune materiale daca autoritatile nationale ar fi executat sentintele pronuntate in favoarea sa este o chestiune speculativa in circumstantele cauzei (a se vedea Sacaleanu, A� 72, si Strungariu, A� 54, mentionate mai sus). Prin urmare, Curtea respinge cererea privind acordarea de daune materiale.
65. Curtea apreciaza ca ingerinta grava in dreptul reclamantului de acces la instanta i-a cauzat prejudicii morale acestuia. Statuand in echitate, asa cum prevede art. 41 din Conventie, Curtea ii acorda 4.800 EUR pentru daune morale.
B. Cheltuieli de judecata
66. Reclamantul a solicitat si suma de 5.825 EUR pentru cheltuielile de judecata, defalcate dupa cum urmeaza: 2.873 EUR pentru onorarii avocatiale in procedurile interne, 925 EUR pentru rapoartele de expertiza, 236 EUR pentru materiale juridice de studiu individual, 744 EUR pentru amenzile judiciare pe care a fost obligat sa le plateasca pentru cererile sale de recuzare a judecatorilor, 347 EUR pentru traduceri si 700 EUR pentru taxe postale. A furnizat facturi si copia contractelor de asistenta juridica .
67. Guvernul contesta aceste pretentii. In mod special, acesta afirma ca contractele de asistenta juridica nu contin informatii legate de numarul de ore lucrate. Cu toate acestea, este de acord cu costurile aferente onorariului executorului judecatoresc, traducerii observatiilor Guvernului si corespondentei cu Curtea .
68. In conformitate cu jurisprudenta Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. In speta si tinand cont de informatiile aflate in posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabil sa acorde suma de 1.100 EUR, cu toate cheltuielile incluse.
C. Dobanzi moratorii
69. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
C U R T E A


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 A� 1 din Conventie referitor la executarea hotararilor judecatoresti definitive si inadmisibila in rest;
2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie;
3. hotaraste:
a) ca statul parat sa asigure, prin mijloace adecvate, in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, conform art. 44 A� 2 din Conventie, executarea Sentintei din 14 decembrie 1995 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti;
b) ca statul parat sa ii plateasca reclamantului, in acelasi termen de 3 luni, urmatoarele sume, care sa fie convertite in moneda nationala a statului parat la cursul de schimb valabil la data platii:
(i) 4.800 EUR (patru mii opt sute euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit, pentru daune morale;
(ii) 1.100 EUR (una mie una suta euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit, pentru cheltuieli de judecata;
c) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii, aceste sume sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, valabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;
4. respinge cererea de reparatie echitabila in rest.
Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris la data de 14 septembrie 2010, in temeiul art. 77 A�A� 2 si 3 din regulament.


Josep Casadevall, Santiago Quesada,




Afişează Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Cauze CEDO    Hotarari CEDO    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    TAROM    Daune cominatorii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Hotararea CEDO in Cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea CEDO in Cauza Catana impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: CEDO

Plata drepturilor salariale restante, calitate procesuala-pasiva
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 59 din 26 ianuarie 2010

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei



Articole Juridice

Incalcarea dreptului la educatie: cauza Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse
Sursa: EuroAvocatura.ro

X v. Letonia. Aspecte civile ale rapirii internationale de copii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cazul X si Altii v. Austria. Adoptarea unui copil de un partener de catre celalat partener in cazul cuplurilor homosexuale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cauza Michaud v. France. Datoria de �vigilenta continua� asupra avocatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro