din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2504 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata drepturilor salariale restante, calitate procesuala-pasiva

Plata drepturilor salariale restante, calitate procesuala-pasiva

  Publicat: 09 Jun 2010       12424 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Deliberand asupra actiunii civile de fata constata:

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.


Prin cererea inregistrata sub nr. 606/118/2010, Sindicatul Liber al salariatilor din Invatamantul Preuniversitar Constanta - in numele membrilor sai a investit instanta - in contradictoriu cu paratii- Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, Gradinita P.M. Constanta, Consiliul Local al Municipiului Constanta si Primarul Municipiului Constanta, solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta, paratii sa fie obligati la calculul si plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite, in conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, pentru aprobarea OG.15/2008, incepand cu 1 octombrie 2008 pana la data efectiva a platii.


In motivarea actiunii se arata ca Guvernul Romaniei a aprobat O.G. nr. 15/2008 prin care sunt reglementate cresteri salariale ale personalului din invatamant pentru anul 2008, iar actul normativ mentionat a fost aprobat, cu modificari, prin Legea nr. 221/27.10.2008, de esenta fiind modificarea ce a vizat majorarea coeficientului de multiplicare de 1.000 pentru personalul didactic si didactic auxiliar la 400,00 pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008, si care reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.


Reclamantii, prin reprezentant, sustin ca, desi Legea nr. 221/2008 prevedea aceste cresteri salariale pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar, incepand cu 1 octombrie 2008, paratii nu au procedat la calculul si plata drepturilor salariale, contrar dispozitiilor legii.


De asemenea, se mai arata ca, desi inainte de promulgare, la sesizarea Guvernului, legea de aprobare a OG.15/2008 a facut obiect al controlului de constitutionalitate, iar instanta de contencios constitutional a constatat - prin Decizia 1093/15.10.2008, ca legea nu intra in contradictie cu dispozitiile legii fundamentale, Guvernul, incalcand principiul separatiei puterilor in stat, a emis OUG nr. 136/2008, care prin dispozitiile sale limiteaza efectele cresterilor salariale dispuse de Parlament, prin Legea nr. 221/2008. Mai mult, prin OUG nr. 151/2008, Guvernul Romaniei, incalcand dispozitiile constitutionale a facut inaplicabile prevederile Legii nr. 221/2008.


Paratii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta si-au exprimat pozitia procesuala prin intampinare.


Pe calea apararilor procesuale au invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive, iar sub aspectul fondului litigios au solicitat respingerea ca nefondata a actiunii deduse judecatii.


Sustin paratii ca nu se legitimeaza procesual pasiv, sub motiv ca plata acestor drepturi salariale este o obligatie exclusiva a Guvernului Romaniei, prin ministerul de resort, iar nu a autoritatilor publice locale.


De asemenea, paratul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii.


Parata Gradinita P.M. Constanta nu a formulat intampinare.


In cauza a fost administrata proba prin inscrisuri .


In considerarea dispozitiilor art. 137 C. pr. civ., instanta va solutiona, cu prioritate, exceptiile invocate prin intampinari, respectiv a lipsei calitatii procesual pasive a Consiliului Local Constanta si a Primarului Municipiului Constanta, precum si a lipsei calitatii procesual pasive a paratului Inspectoratul Scolar Judetean Constanta.


Asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive, invocata de paratul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta.


Avand in considerare art. 167 al Legii nr. 84/1995 R, astfel cum a fost modificata prin Lg. nr. 354/2004 si Normele metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat, aprobate prin HG.538/2001, se constata ca plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din invatamant reprezinta o componenta a finantarii unitatilor scolare, iar aceasta finantare se realizeaza de la bugetul local. Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite.


Unitatea de invatamant - in speta parata Gradinita PP Stelutele Marii Constanta - este o institutie de stat cu personalitate juridica care are obligatia de a intocmi bugetul propriu, pe care il inainteaza ordonatorilor principali de credite, respectiv reprezentantii autoritatii administrativ teritoriale.


In consecinta, Inspectoratul Scolar Judetean Constanta nu poate avea calitate procesuala pasiva in cauza, considerent pentru care exceptia lipsei calitatii procesual pasive, invocata de paratul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, urmeaza a fi admisa, iar actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat va fi respinsa.


Asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive, invocata de paratii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta


In mod judicios a fost determinat cadrul procesual din perspectiva partilor litigante, de catre reclamanti, dat fiind faptul ca scopul actiunii deduse judecatii nu se limiteaza la calculul diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentand diferenta dintre drepturile efectiv incasate si cele cuvenite membrilor de sindicat, ci si la plata acestor drepturi, pretinse de reclamant cu incepere de la data de 1 octombrie 2008.


Prin art. 167 al Legii nr. 84/1995 R, astfel cum a fost modificata prin Lg. nr. 354/2004, este reglementata modalitatea de functionare sub aspectul finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar, fiind consacrata expres finantarea din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.


Din economia dispozitiilor cuprinse in "Normele metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat", aprobate prin HG.538/2001 rezulta ca, "incepand cu anul 2001, cheltuielile privind finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, in a caror raza acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat" (art. 1).


Plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din invatamant reprezinta o componenta a finantarii unitatilor scolare, finantare care se realizeaza, de la si prin intermediul bugetelor locale, respectiv a ordonatorilor principali de credite ai acestora.


Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale, chiar daca au o destinatie fixa - salariile sau alte drepturi banesti ale personalului din invatamantul preuniversitar fac parte din bugetele locale, iar deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Invatamant", cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice 02 "Cheltuieli de personal".


Cata vreme deschiderea creditelor bugetare, precum si platile dispuse in limita acestora se efectueaza direct de catre reprezentantii autoritatii administrativ teritoriale, nu se poate sustine cu temei ca Primarul Municipiului Constanta, respectiv Consiliul Local Constanta nu s-ar legitima procesual pasiv .


Pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestor parati va fi respinsa.


Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:


Prin art. 1 alin. (1) lit. "b" si "c" din OG. 15/2008 privind cresterile salariale ale personalului din invatamant pe anul 2008 se stabilea o evaluare a coeficientului de multiplicare 1,000, in raport de care in anumite intervale de timp era asigurata o crestere a drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult fata de nivelul din 31 decembrie 2007.


Acest act normativ a fost aprobat - cu modificari - prin Legea nr. 221/2008, fiind consacrata o majorare a coeficientului de multiplicare de 1,000 la 400,00 pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 si care reprezenta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.


Prin OUG nr. 136/2008 au fost modificate unele prevederi ale OG.15/2008, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, fiind reduse nepermis, prin ordonanta de urgenta majorarile salariale stabilite de puterea legislativa, prin lege.


Prin Decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, publicata in M.Of.nr. 804/2 decembrie 2008, instanta de contencios constitutional a statuat asupra neconcordantei OUG nr. 136/2008 cu dispozitiile legii fundamentale.


In considerentele deciziei prin care s-a declarat neconstitutionalitatea acestui act normativ s-a retinut ca nu poate fi acceptata adoptarea unei ordonante de urgenta numai in scopul de a contracara o masura de politica legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant.


Curtea Constitutionala a retinut ca ordonanta de urgenta adoptata de Executiv incalca flagrant dispozitiile art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. art. 41, art. 47 alin. (1), art. 115 alin. (4) si(6) din Legea fundamentala.


Ulterior, Guvernul emite o noua ordonanta - OUG nr. 151/2008, care are aceeasi finalitate cu cea a ordonantei de urgenta ce fusese declarata neconstitutionala - OUG nr. 136/2008, consacrand prin art. I pct. 2 si 3, o reducere substantiala a majorarilor salariale la care ar fi avut dreptul personalul din invatamant, in temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a OG.15/2008.


Pentru identitate de ratiune si in considerarea argumentatiei cu solutia dispusa prin Decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 842/2 iunie 2009, publicata in M.Of.464/6 iulie 2009, a constatat neconstitutionalitatea art. I pct. 2 si 3 din OUG nr. 151/2008.


Cum modificarile aduse OG nr. 15/2008, prin dispozitiile art. I pct. 2 si 3 din OUG nr. 151/2008 nu-si mai produc efectele, fiind suspendate de drept, conform art. 31 alin. 3, teza a II-a din Legea nr. 47/1992, nici modificarile aduse prin acte normative ulterioare (OUG nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii in sectorul bugetar, OUG nr. 31/2009 si art. 2 din OUG nr. 41/2009), nu pot produce efecte .


Constatarea prin decizii succesive a neconstitutionalitatii modificarilor aduse de Guvern la OG.15/2008, astfel cum fusese aprobata prin Legea nr. 221/2008, nu poate avea decat o singura finalitate - recunoasterea indreptatirii personalului din invatamant la plata drepturilor salariale, astfel cum au fost consacrate prin OG.15/2008, in conditiile in care aceasta ordonanta a fost aprobata prin lege.


Numai o atare abordare este in acord cu prevederile constitutionale consacrate de art. 1 alin. (5), potrivit cu care "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".


Potrivit disp. art. 157 alin. (2) din Codul muncii, neplata salariului constituie o incalcare a contractului de munca intervenit intre angajator si salariat, de natura a antrena raspunderea civila contractuala a celui ce angajeaza.


In temeiul normelor si principiilor civile contractuale, este consacrata obligatia angajatorului de a-l despagubi pe salariat, in situatia in care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul (art. 169 alin1 codul muncii).


Principiul civil consacrat de art. 970 c.civ., potrivit cu care "conventiile trebuie executate cu buna credinta" isi gaseste consacrare si in materia dreptului muncii.


Prin art. 8 din codul muncii se dispune ca "relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte", ceea ce implica exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor in consens cu valorile morale, cu respectarea ordinii de drept, fara actiuni intempestive, potrivnice caracterului rational al conduitelor subiectelor de drept .


Or, nesocotirea drepturilor salariale recunoscute de lege - chiar in contextul in care ea provine din partea puterii executive, este de natura a aduce prejudicii personalului didactic si didactic auxiliar, reprezentat in cauza de reclamanti, fiind de natura a antrena raspunderea civila contractuala.


Asupra fondului cauzei


Neplata salariilor stabilite prin lege constituie o incalcare a contractului de munca dintre angajat si angajator, ceea ce atrage raspunderea civila contractuala a celui care angajeaza. (art. 157 alin 2 Codul muncii). In cauza se aplica principiile raspunderii civile contractuale, astfel incat cel vinovat trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului produs.


Pentru considerentele expuse, paratele Gradinita P.M. Constanta, dar si Consiliul Local Constanta - in calitate de finantator si Primarului Municipiului Constanta, in calitate de ordonator principal de credite, urmeaza a fi obligati la calcularea si plata diferentelor salariale neacordate, potrivit OG.15/2008, cu modificarile aduse prin Legea nr. 221/2008, in valoare actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


Solutia este impusa nu doar de considerentele retinute prin prisma legislatiei nationale, ci si in acord cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si cu practica jurisprudentiala a instantei de contencios european.


Reclamantii, fiind beneficiari ai dispozitiilor legale consacrate de OG.15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, pot pretinde cel putin o "speranta legitima" cu privire la realizarea drepturilor lor referitor la cresterile salariale.


Desele modificari legislative initiate de Guvern, care prin ordonante succesive, a urmarit sa contracareze masurile legislative dispuse de Parlament cu privire la cresterile salariale ale personalului din invatamant se constituie in ingerinte in dreptul reclamantilor, care nu au survenit in considerarea limitarilor reglementate de art. 1 din Protocolul aditional la Conventie .


In practica CEDO, notiunea de "bunuri" vizeaza atat "bunurile actuale", cat si valorile patrimoniale, inclusiv in situatii bine stabilite, creante al caror titular demonstreaza ca acestea au o baza suficienta in dreptul intern, in virtutea carora reclamantul poate pretinde cel putin o "speranta legitima" in exercitarea efectiva a dreptului sau.


Potrivit art. 1 din Protocol, privarea de un bun poate interveni doar daca aceasta este prevazuta de lege, de normele interne aplicabile si daca este impusa de o cauza de utilitate publica.


Pentru ca o ingerinta sa fie "legitima" aceasta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa pastreze un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele apararii dreptului la respectarea bunurilor reclamantilor (cauza Viasu c.Romaniei).


Fara doar si poate nu ne aflam in situatia in care aceste doua cerinte sa fie intrunite in speta, concluzie desprinsa si de instanta de contencios constitutional care, prin mai multe decizii constata neconcordanta dintre dispozitiile cuprinse in ordonantele Guvernului - menite sa anihileze dreptul la un salariu marit, recunoscut de puterea legislativa, prin lege si dispozitiile legii fundamentale.


In referire la prejudiciul suferit de reclamanti, pentru considerentele mai sus-expuse, se impune concluzia ca acesta trebuie sa fie reparat in integralitate, concluzie care este in acord cu practica jurisprudentiala a CEDO care a stabilit ca reparatia trebuie sa fie echitabila si sa acopere daunele materiale suferite ca urmare a ingerintei produse (hotararea din 7 februarie 2008, cauza Tarik c.Romaniei).


Instanta constata ca drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii nr. 221/2008 sunt datorate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice, respectiv 01.01.2010 (art. 47 din Legea nr. 330/2009).


In considerarea motivelor - de fapt si drept - expuse, instanta urmeaza a admite cererea formulata de reclamanti si a obliga paratii la calcularea drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii nr. 221/2008 si la plata diferentelor dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite conform Legii nr. 221/2008, incepand cu data de 1 octombrie 2008 si pana la data de 31.12.2009, precum si actualizarea sumelor cuvenite cu indicele de inflatie la data platii efective catre membrii sindicatului.






Pronuntata de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 59 din 26 ianuarie 2010


Citeşte mai multe despre:    Diferente salariale    Legea 330/2009    Salarii    Sindicat    Legea 221/2008    OG 15/2008    OUG 41/2009    Codul muncii    Hotarari CEDO
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Indemnizatie de concediu de odihna. Stabilirea prin luarea in considerare a sporului pentru conditii deosebite de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 254/14.07.2020

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Acordarea sporului pentru orele suplimentare sau compensarea prin ore libere platite. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Mehedinti - Sentinta civila nr. 267 din data de 05 Iunie 2020

Imposibilitatea stabilirii in sarcina angajatorului a unei obligatii pentru viitor. Depunere declaratii nominale de asigurare
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea - Sentinta civila nr 378 din data de 30 Septembrie 2020

Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020

Suspendarea partiala a activitatii. Timpul in care salariatul este la dispozitia angajatorului reprezinta timp de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 1210 din 24.09.2019

Stabilirea sporului sub limitele legale. Nulitate absoluta a clauzei din contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti � Decizia civila nr. 2731/10.09.2020

Constatarea existentei raporturilor de munca in lipsa unui Contract individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta Civila nr. 186, din 02.04.2019

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare prestate peste programul de 4 ore/zi si a concediului de odihna
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL IASI - SENTINtA Nr. 907 din 22 Iulie 2020



Articole Juridice

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Diferente salariale la munca egala
Sursa: MCP Cabinet avocati

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum va fi implementat sistemul salarizarii unitare dupa primul an de aplicare a legii?
Sursa: Guvernul Romaniei

Elementele sistemului de salarizare din Legea 330/2009
Sursa: EuroAvocatura.ro