din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2145 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Cauza Caracas impotriva Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei

  Publicat: 25 May 2007       6164 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In raport cu material, expresie latina utilizata pentru cazurile in care competenta unui organ
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Denumire data monedei unice europene.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Denumire data monedei unice europene.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire data monedei unice europene.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Hotarare din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei (Cererea nr. 78.037/01)

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 189 din 19/03/2007


In Cauza Caracas impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a III-a), statuand in cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Birsan, V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, David Thor Bjorgvisson, judecatori, si V. Berger, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in Camera de consiliu la data de 8 iunie 2006, pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 78.037/01) indreptata impotriva Romaniei de catre trei cetateni ai acestui stat, doamnele Eufrosina Caracas si Victoria Cristina Caracas si domnul Dimitrie Victor Caracas (reclamantii), care au sesizat Curtea la data de 17 aprilie 1999, in conformitate cu art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Reclamantii, care au beneficiat de asistenta juridica, sunt reprezentati de doamna Eugenia Crangariu,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat in Baroul Bucuresti. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, doamna B. Ramascanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclamantii arata, in principal, ca respingerea de catre Curtea de Apel Bucuresti, la data de 20 octombrie 1998, a celei de-a doua actiuni in revendicare pe care au formulat-o a nesocotit dreptul lor de acces la instanta, garantat de art. 6 alin. 1 din Conventie . In plus, se plang ca aceasta hotarare a adus atingere dreptului lor la respectarea bunurilor, astfel cum este recunoscut de art. 1 din Primul Protocol.
4. Cererea a fost atribuita Sectiei a III-a a Curtii (art. 52 alin. 1 din Regulament). In cadrul acesteia, camera insarcinata cu solutionarea cauzei (art. 27 alin. 1 din Conventie) a fost constituita conform art. 26 alin. 1 din Regulament.
5. Prin decizia din data de 1 septembrie 2005, Curtea a declarat cererea admisibila, unind cu fondul exceptia Guvernului in ceea ce priveste competenta Curtii ratione materiae pentru a examina cererea sub aspectul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie .



IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

6. Reclamantii, membri ai aceleiasi familii, sunt nascuti in 1915, 1947 si, respectiv, 1943 si locuiesc in Bucuresti. Prin scrisoarea din data de 4 martie 2004, ultimii doi reclamanti au informat Curtea ca mama lor, Eufrosina Caracas, a decedat la data de 22 octombrie 2001 si ca sunt unicii mostenitori.
7. In 1950, in temeiul Decretului de nationalizare nr. 92/1950, imobilul situat in Bucuresti, str. Romniceanu nr. 26, proprietatea lui B.V., a trecut in proprietatea statului.
8. B.V. a decedat in 1962 si a lasat prin testament bunurile sale, inclusiv imobilul mentionat mai sus, primelor doua reclamante si lui C.F.

A. Prima actiune in revendicare
9. La data de 29 noiembrie 1993, primele doua reclamante si C.F., in calitate de mostenitori ai lui B.V., au introdus o actiune in revendicarea imobilului in litigiu impotriva Consiliului Local al Municipiului Bucuresti si impotriva societatii H., administratorul imobilului. Ele au aratat ca, in temeiul Decretului nr. 92/1950, bunurile pensionarilor nu puteau fi nationalizate, iar B.V. era pensionara la momentul nationalizarii imobilului.
10. Prin sentinta civila din data de 7 aprilie 1994, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti le-a dat castig de cauza si a obligat paratele sa puna in posesia imobilului pe reclamante si pe C.F.
11. In apelul Consiliului Local, Tribunalul Bucuresti a anulat sentinta, cu motivarea ca lipsea semnatura unui judecator de pe dispozitivul hotararii, si a trimis cauza spre rejudecare in fata primei instante.
12. Prin sentinta din data de 13 noiembrie 1995, judecatoria a admis pentru a doua oara actiunea .
13. In apelul Consiliului Local, aceasta sentinta a fost confirmata prin decizia din data de 7 iunie 1996 a Tribunalului Bucuresti.
14. Recursul Consiliului Local impotriva hotararii din 7 iunie 1996 a fost admis prin hotararea din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, care a respins actiunea ca inadmisibila si a anulat hotararile precedente. Curtea a motivat hotararea prin imposibilitatea revendicarii imobilului anterior finalizarii procedurii administrative reglementate de Legea 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.

B. Procedura administrativa de restituire a imobilului in baza Legii nr. 112/1995
15. La data de 22 iulie 1996, primele doua reclamante, impreuna cu C.F., au introdus o cerere de restituire a imobilului in cauza pe langa Comisia de aplicare a Legii nr. 112/1995 a sectorului 1 Bucuresti.
16. La data de 4 martie 1998, comisia le-a informat ca cererea a fost trimisa la Comisia municipiului Bucuresti, cu aviz negativ, cu motivarea ca imobilul a fost nationalizat fara titlu valabil si ca Legea 112/1995 nu se aplica decat imobilelor preluate cu titlu valabil.
17. Comisia municipiului Bucuresti nu a emis nicio decizie pana in prezent.

C. A doua actiune in revendicare
18. La data de 24 octombrie 1996, primele doua reclamante si C.F. au introdus la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti o actiune in constatarea ilegalitatii nationalizarii imobilului. La data de 3 martie 1997, si-au precizat actiunea, in sensul ca au solicitat Consiliului Local si societatii H. care administra imobilul punerea in posesie asupra acestuia.
19. Dupa decesul lui C.F., la data de 8 mai 1997, mostenitorul acestuia, domnul Dimitrie Victor Caracas, cel de-al treilea reclamant, a continuat judecata .
20. Prin sentinta din data de 27 octombrie 1997, judecatoria, apreciind ca nationalizarea s-a facut fara titlu valabil, a admis actiunea si a obligat paratele sa ii puna pe reclamanti in posesie asupra imobilului.
21. Consiliul Local si societatea H. au declarat apel impotriva sentintei si au ridicat exceptia autoritatii de lucru judecat a hotararii din 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, care a respins prima actiune in revendicare.
22. Prin hotararea din data de 19 mai 1998, Tribunalul Bucuresti a admis apelul. A respins actiunea ca inadmisibila, pe motiv ca un litigiu identic s-a desfasurat anterior intre aceleasi parti, astfel ca exista autoritate de lucru judecat a hotararii din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti.
23. Reclamantii au formulat recurs impotriva acestei decizii, aratand ca nu a existat identitate intre cele doua actiuni, deoarece prima actiune a fost o actiune in revendicare, in timp ce a doua actiune este in principal o actiune in constatarea dreptului lor de proprietate .
24. La data de 20 octombrie 1998, Curtea de Apel Bucuresti a confirmat existenta autoritatii de lucru judecat si a respins recursul, cu motivarea ca cele doua litigii s-au purtat intre aceleasi parti, au avut acelasi obiect, si anume restituirea imobilului in litigiu, si s-au intemeiat pe aceleasi dispozitii legale.

D. Cererea de restituire a imobilului in baza Legii nr. 10/2001
25. In aprilie 2001, in temeiul unei legi noi, Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reclamantii au introdus la Primaria Municipiului Bucuresti o cerere de restituire a imobilului.
26. In prezent procedura este pe rol.

II. Drept intern aplicabil

A. Codul civil
27. Art. 1201 dispune:
"Este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate ."

B. Codul de procedura civila
28. Art. 111 este astfel redactat:
"Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept . Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului."



IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 alin. 1 din Conventie

29. Reclamantii invoca incalcarea dreptului lor de acces la o instanta, avand in vedere respingerea celei de a doua actiuni in revendicare. Au invocat art. 6 alin. 1 din Conventie, care prevede:
"Orice persoana are dreptul la judecarea [...] de catre o instanta [...], care va decide [...] asupra contestatiilor sale privind drepturi si obligatii cu caracter civil [...]."
Guvernul admite ca reclamantilor li s-a refuzat dreptul de acces la instanta, dar considera ca, intrucat nu au precizat circumstantele celei de a doua actiuni si nu au demonstrat diferenta dintre cele doua actiuni, acest refuz le este imputabil.
30. In ceea ce-i priveste pe reclamanti, acestia arata ca a doua actiune viza in principal constatarea ilegalitatii titlului de proprietate al statului si ca respingerea actiunii de catre tribunal si de catre Curtea de Apel, pe motiv ca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza cu prima lor actiune in revendicare, a fost rezultatul unei erori de drept . In plus, reclamantii subliniaza ca nicio decizie nu a fost emisa in procedurile administrative de restituire intemeiate pe Legea 112/1995 si pe Legea 10/2001.
31. Curtea reaminteste ca art. 6 alin. 1 garanteaza fiecaruia dreptul ca o instanta sa ia cunostinta de orice cerere relativa la drepturi si obligatii cu caracter civil (Golder impotriva Marii Britanii, Hotararea din 21 februarie 1975, seria A, ns18, p. 18, paragraful 36).
32. Cu certitudine, dreptul de acces la instanta nu este absolut. El poate permite limitari admise implicit, deoarece el cere prin insasi natura sa o reglementare de catre stat . In elaborarea unei asemenea reglementari statele se bucura de o anumita marja de apreciere. Totusi, limitarile aduse nu trebuie sa restranga accesul la instanta acordat individului de o asemenea maniera incat dreptul sa fie incalcat in insasi substanta sa. In plus, aceste limitari nu se conciliaza cu art. 6 alin. 1 decat daca urmaresc un scop legitim si exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat (a se vedea, printre altele, F.E. impotriva Frantei, Hotararea din 30 octombrie 1998, Culegere de hotarari si decizii 1998-VIII, p. 3349, paragraful 44 si Yagtzilar si altii impotriva Greciei, nr. 41.727/98, paragraful 23, CEDH 2001-XII).
33. In cauza, Curtea constata ca reclamantii au parcurs caile de atac pe care le ofera sistemul juridic intern, anume o prima actiune in revendicare, urmata de o actiune in contestarea validitatii titlului de proprietate al statului care a fost declarata inadmisibila pe motiv ca a existat autoritate de lucru judecat a hotararii din 14 octombrie 1996 pronuntata in prima actiune in revendicare.
34. Curtea apreciaza in primul rand ca exceptia autoritatii de lucru judecat urmareste un scop legitim, deoarece vizeaza, fara indoiala, sa garanteze securitatea raporturilor juridice in materie civila.
35. Aceasta nu satisface neaparat, in sine, exigentele impuse de art. 6 alin. 1: mai trebuie examinat, in lumina ansamblului circumstantelor cauzei, daca modul in care jurisdictiile nationale au respins a doua actiune a reclamantilor, aplicand dispozitiile legale privind autoritatea de lucru judecat, a respectat dreptul lor de acces la instanta, avand in vedere principiul preeminentei dreptului intr-o societate democratica (mutatis mutandis, Lungoci impotriva Romaniei, nr. 62.710/00, paragraful 37, 26 ianuarie 2006).
36. Curtea observa ca partile au puncte de vedere divergente in ceea ce priveste aplicarea principiului autoritatii de lucru judecat: reclamantii sustin ca respingerea celei de-a doua actiuni a fost rezultatul unei erori de drept, in timp ce Guvernul arata ca responsabilitatea respingerii actiunii incumba reclamantilor, care nu au precizat circumstantele celei de-a doua actiuni .
37. Curtea nu considera necesar sa rezolve aceasta controversa. Intr-adevar, dupa introducerea primei actiuni in revendicare, la 29 noiembrie 1993, cererile formulate de reclamanti, atat in fata instantelor, cat si in fata autoritatilor administrative, in vederea obtinerii recunoasterii calitatii lor de proprietari ai imobilului in litigiu si a restituirii lui nu au facut niciodata obiectul unei examinari pe fond .
38. Cu privire la acest aspect, Curtea subliniaza faptul ca prima actiune in revendicare a fost declarata inadmisibila prin hotararea definitiva din data de 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti, pe motiv ca reclamantii nu au parcurs toate etapele procedurii administrative de restituire a imobilului prevazute de Legea 112/1995. Or, cererea de restituire a imobilului pe cale administrativa a ramas, pana in prezent, fara raspuns din partea comisiei municipale de aplicare a Legii nr. 112/1995.
39. In plus, Curtea observa ca cererea de restituire a imobilului intemeiata pe Legea 10/2001 este inca nesolutionata de autoritatile administrative.
40. In lumina celor mentionate, Curtea apreciaza ca simplul fapt ca reclamantii au avut acces la o instanta, dar numai pentru a-si vedea respinsa ca inadmisibila a doua actiune in revendicare, prin jocul dispozitiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat, nu raspunde exigentelor art. 6 alin. 1 din Conventie . Astfel, Curtea constata ca reclamantii au fost lipsiti de orice posibilitate clara si concreta de acces la instanta care sa dispuna asupra cererii de restituire a imobilului in litigiu (mutatis mutandis, Lungoci impotriva Romaniei, paragrafele 42 si 43).
41. Prin urmare, art. 6 alin. 1 din Conventie a fost incalcat.

II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie

42. Reclamantii considera ca nationalizarea imobilului care le-a fost lasat mostenire a fost ilegala si ca, in prezent, refuzul de restituire ii priveaza de dreptul de proprietate asupra acestui imobil. Ei se considera victimele incalcarii dreptului lor de proprietate, garantat de art. 1 din Primul Protocol, redactat astfel:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."
43. Guvernul arata ca reclamantii nu au niciun bun si nicio speranta legitima, in sensul jurisprudentei Curtii, de a obtine exercitiul dreptului de proprietate asupra acestui imobil, din moment ce a iesit din patrimoniul autorului lor in 1950 si de atunci nu au obtinut nicio decizie definitiva care sa dispuna restituirea.
44. Reclamantii sustin ca respingerea celei de a doua actiuni si absenta unei decizii din partea autoritatilor administrative i-au privat de dreptul de a beneficia de acest imobil.
45. Curtea reaminteste, in primul rand, ca nu poate examina o cerere decat in masura in care se raporteaza la evenimente care s-au produs dupa intrarea in vigoare a Conventiei fata de statul parat. In speta, bunul in litigiu a fost nationalizat in 1950, mult inainte de 1994, data la care Conventia a intrat in vigoare fata de Romania. Curtea nu este deci competenta ratione temporis pentru a examina circumstantele nationalizarii imobilului litigios.
46. In consecinta, reclamantii nu pot pretinde o incalcare a art. 1 din Primul Protocol la Conventie decat in masura in care procedurile de care se plang s-ar raporta la bunuri ai caror titulari ar fi in sensul acestei dispozitii. Notiunea de bunuri poate cuprinde atat bunuri actuale, cat si valori patrimoniale, inclusiv creante, in virtutea carora reclamantii pot pretinde ca au cel putin o speranta legitima de a obtine exercitiul efectiv al unui drept de proprietate [Kopecky impotriva Slovaciei (MC), nr. 44.912/98, paragraful 35, 28 septembrie 2004].
47. In speta, Curtea observa ca, formuland cereri de restituire la instantele interne si autoritatile administrative, reclamantii au incercat sa obtina recunoasterea dreptului lor de proprietate asupra imobilului in litigiu. Totusi, Curtea a stabilit ca nici aceste cereri, nici procedurile pe care le-au promovat nu se raporteaza la notiunea de bun actual al reclamantilor.
48. Trebuie examinat daca ar putea exista cel putin o speranta legitima de a-si vedea recunoscut dreptul de proprietate asupra acelui imobil.
49. Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja ca o creanta nu poate fi considerata ca avand valoare patrimoniala decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, spre exemplu, atunci cand este confirmata printr-o jurisprudenta bine stabilita a instantelor (Kopecky impotriva Slovaciei, paragraful 52).
50. In speta, Curtea observa ca aceasta creanta de restituire, de care reclamantii s-ar putea prevala, este o creanta sub conditie, deoarece problema intrunirii conditiilor legale pentru restituirea imobilului ar trebui rezolvata in cadrul procedurilor judiciare si administrative pe care le-au promovat. In consecinta, Curtea considera ca, la momentul sesizarii jurisdictiilor interne si a autoritatilor administrative, aceasta creanta nu putea fi considerata ca fiind suficient stabilita pentru a fi considerata ca avand o valoare patrimoniala ocrotita de art. 1 din Primul Protocol (Kopecky impotriva Slovaciei, paragraful 58).
51. Intr-adevar, la data de 13 noiembrie 1995 si 7 iunie 1996, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Tribunalul Bucuresti au dat castig de cauza reclamantilor. Totusi, Curtea observa ca aceste hotarari nu au dobandit autoritate de lucru judecat, avand in vedere ca au fost ulterior infirmate de hotararea din 14 octombrie 1996 a Curtii de Apel Bucuresti. In plus, Curtea constata ca, la momentul faptelor, motivarea Curtii de Apel pentru a dispune ca prima actiune in revendicare este inadmisibila urma o jurisprudenta constanta a instantelor interne, care respingeau actiunile in revendicare pe motiv ca era aplicabila Legea speciala nr. 112/1995 (a se vedea asupra acestui aspect reglementarea aplicabila relativ la situatia anumitor imobile nationalizate si jurisprudenta in materie, descrise in deciziile Constantinescu impotriva Romaniei, nr. 61.767/00, 14 septembrie 2004, si Iorgulescu impotriva Romaniei, nr. 59.654/00, 13 ianuarie 2005).
52. In aceste conditii, Curtea considera ca, in contextul cererilor de restituire formulate, reclamantii nu aveau un "bun", in sensul primei fraze a art. 1 din Primul Protocol. In consecinta, garantiile acestei dispozitii nu-si gasesc aplicarea in speta.
53. In concluzie, nu a avut loc incalcarea art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie .

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

54. Conform prevederilor art. 41 din Conventie
"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila".

A. Prejudiciu
55. Reclamantii solicita, pe baza unui raport de expertiza, 462.983 euro, reprezentand valoarea imobilului. De asemenea, solicita 87.300 euro, reprezentand despagubiri pentru lipsa de folosinta a bunului intre noiembrie 2002 si data realizarii raportului de expertiza, anume noiembrie 2005.
56. In plus, reclamantii solicita 10.000 euro cu titlu de prejudiciu moral pentru suferintele si neplacerile pe care le-au cauzat jurisdictiile interne si autoritatile administrative prin respingerea cererilor lor de restituire a imobilului.
57. Guvernul considera ca suma solicitata cu titlu de prejudiciu material nu reprezinta valoarea reala a imobilului. Potrivit unui raport de expertiza prezentat, aceasta valoare a fost estimata la 213.003 euro. In ceea ce priveste lipsa de folosinta a bunului, Guvernul subliniaza ca, potrivit jurisprudentei Curtii in materie, nu trebuie acordata reclamantilor nicio reparatie cu acest titlu .
58. In ceea ce priveste prejudiciul moral, Guvernul apreciaza ca suma solicitata este excesiva si ca nu s-a stabilit nicio legatura de cauzalitate intre prejudiciul pretins si o eventuala incalcare a dreptului reclamantilor de acces la instanta.
59. Curtea constata ca in speta singurul temei ce trebuie retinut pentru acordarea satisfactiei echitabile consta in faptul ca reclamantii nu au beneficiat de dreptul de acces la instanta pentru a revendica un bun imobiliar, incalcandu-se art. 6 alin. 1 din Conventie .
60. In ceea ce priveste prejudiciul material pretins, Curtea nu poate specula cu privire la solutia care s-ar fi pronuntat in cea de-a doua actiune in revendicare daca n-ar fi avut loc incalcarea Conventiei.
61. In ceea ce priveste prejudiciul moral, Curtea apreciaza ca reclamantii au suferit in mod real neplaceri ca urmare a respingerii celei de-a doua actiuni in revendicare. Hotarand in echitate, Curtea le acorda cu acest titlu, in solidar, suma de 5.000 euro.

B. Cheltuieli de judecata
62. Reclamantii solicita rambursarea sumei de 39.950.276 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate in fata jurisdictiilor interne si pentru prezentarea cererii in fata Curtii. Au depus mai multe chitante, in special pentru cheltuieli pentru traducere si pentru expertiza realizata pentru determinarea prejudiciului material .
63. Guvernul nu se opune rambursarii cheltuielilor, cu conditia ca ele sa fie justificate, necesare si rezonabile. Totusi, arata ca reclamantii au omis sa ceara in fata jurisdictiilor interne rambursarea cheltuielilor necesare in procedurile interne. In ceea ce priveste cheltuielile aferente procedurii in fata Curtii, Guvernul apreciaza ca, cu exceptia raportului de expertiza, chitantele depuse nu demonstreaza cheltuielile angajate in legatura directa cu cererea prezentata Curtii.
64. Curtea reaminteste ca, in ceea ce priveste art. 41 din Conventie, pot fi rambursate numai cheltuielile pentru care s-a stabilit ca au fost efectuate in mod real, ca ele sunt necesare si ca au un cuantum rezonabil.
65. Avand in vedere elementele care se afla in posesia sa, precum si jurisprudenta in materie, Curtea considera rezonabil sa acorde reclamantilor care au beneficiat si de asistenta juridica din partea Consiliului Europei suma totala de 1.000 euro pentru totalitatea cheltuielilor.

C. Majorari de intarziere
66. Curtea considera adecvat sa stabileasca valoarea majorarilor de intarziere in raport cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, la care se vor adauga 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
C U R T E A,
IN UNANIMITATE:


1. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 alin. 1 din Conventie;
2. hotaraste ca nu a fost incalcat art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie;
3. hotaraste:
a) ca statul parat sa achite reclamantilor in solidar, in termen de 3 luni de la data la care hotararea a ramas definitiva conform art. 44 alin. 2 din Conventie, 5.000 euro (cinci mii de euro) pentru prejudiciu moral si 1.000 euro (o mie de euro) pentru cheltuieli de judecata, plus orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit, sume care urmeaza sa fie platite in lei, conform ratei de schimb aplicabile la data platii;
b) ca, incepand de la expirarea acestui termen si pana la efectuarea platii, aceste sume vor fi majorate cu o dobanda simpla egala cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, aplicabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;
4. respinge cererea de satisfactie echitabila pentru rest.
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la data de 29 iunie 2006, in aplicarea art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.




Pronuntata de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei


Citeşte mai multe despre:    Hotarari CEDO    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    Curtea de Apel Bucuresti    Acces liber la justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Neplata drepturilor salariale.Dreptul salariatului de a solicita daune morale.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL IASI � Decizia nr. 380/13.06.2019

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Conditii privind revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 179 din 11 februarie 2016

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei



Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024
Sursa: MCP avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu