Incalcarea dreptului la educatie: cauza Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse

Aceste actiuni au culminat in 2004 cu inchiderea celor opt scoli cu grafie latina, care au fost nevoite sa functioneze, ulterior, in conditii dificile si in spatii improprii, neadecvate desfasurarii procesului de instruire.

Instanta europeana a apreciat ca reclamantii, parinti si copii, s-au gasit in situatia ingrata de a alege intre, pe de o parte, un invatamant secundar care nu este recunoscut in vreun alt stat si care utilizeaza metode invechite si, pe de alta parte, a depune eforturi, inclusiv fizice, exorbitante pentru a avea acces la o forma de educatie a statului lor, pe care o sustin.

Hotararea Curtii este definitiva.

Decizia CEDO readuce in atentia publica situatia problematica a scolilor cu grafie latina din regiunea transnistreana, in conditiile in care in rastimpul scurs de la evenimentele din 2004 nu au fost consemnate ameliorari semnificative. De altfel, recunoscand gravitatea situatiei, Consiliul UE a impus in august 2004, cu referire directa la ``conceperea si punerea in practica a campaniei de intimidare si inchidere a scolilor cu grafie latina din regiunea Transnistria din Republica Moldova``, sanctiuni la adresa unor oficiali ai regimului de la Tiraspol (prin PC 622/2004/PESC). Aceste sanctiuni au fost prelungite in septembrie 2012, pentru o noua perioada de 12 luni.


Cauza priveste plangerea pe care 170 de cetateni ai Republicii Moldova, elevi ai scolilor din Ribnita, Tighina si Grigoriopol si parintii acestora, au introdus-o pe rolul Curtii la data de 25 octombrie 2004 si prin care acestia au invocat incalcarea articolului 2 al Protocolului nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul la educatie, a articolului 8 din Conventie, care protejeaza viata privata si de familie, si a articolului 14 din Conventie, care interzice discriminarea.

La data de 9 iunie 2009, a avut loc o prima audiere publica in cauza, in urma careia, la data de 15 iunie 2010, Camera de sapte judecatori a declarat cauza partial admisibila. La data de 14 decembrie 2010, Camera pe rolul careia a fost repartizata cauza s-a desesizat in favoarea Marii Camere. O a doua audiere publica a avut loc in fata Marii Camere la data de 25 ianuarie 2012.

Prin hotararea sa din 19 octombrie 2012, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reiterand contextul istoric descris in hotararea Ilascu si altii impotriva Republicii Moldova si Federatia Rusa, a constatat, cu majoritate (saisprezece voturi pentru si unul impotriva), incalcarea articolului 2 din Protocolul nr. 1.

Totodata, Curtea a hotarat, cu unanimitate, ca Republica Moldova nu a violat articolul 2 din Protocolul nr.1 la Conventie .

Raportat la invocarea de catre reclamanti a incalcarii articolelor 8 si 14 din Conventie, Curtea nu a mai considerat necesara o analiza separata a acestor articole, rationamentul fiind absorbit in examinarea articolului 2 din Protocolul 1 la Conventie .