Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

27944 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Chis impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 02/02/2011

Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,

Act adoptat de organele de stat,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Datorie angajata de puterea publica.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

25. La data de 26 august 2004, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a incuviintat executarea silita prin poprire asupra conturilor ROMAQUA dintr-o banca . La data de 3 februarie 2005, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut aceasta incheiere .
26. La data de 1 septembrie 2004, ROMAQUA a platit 500.000.000 ROL.
27. La data de 27 septembrie 2004, ROMAQUA a formulat contestatie la executare, afirmand ca platise deja 395.900.000 ROL si ca executarea ar fi trebuit continuata numai pentru restul sumei pana la 500.000.000 ROL. Prin Decizia definitiva din 14 iulie 2005, Tribunalul Bucuresti a admis contestatia la executare si a anulat executarea in masura in care se referea la plata sumei de 395.900.000 ROL in favoarea reclamantului.
28. Conform reclamantului, ROMAQUA nu a solicitat diferenta pe care o platise.
3. Actiunea in despagubire pentru durata procedurilor legate de concedierea sa, introdusa impotriva Ministerului Justitiei
29. La data de 8 august 2002, reclamantul a introdus o actiune impotriva Ministerului Justitiei, cerand daune materiale si morale pentru durata procedurilor legate de concedierea sa. La data de 4 noiembrie 2002, Tribunalul Bucuresti i-a respins actiunea, considerand ca Ministerul Justitiei nu avea calitate procesuala pasiva. Aceasta hotarare a ramas definitiva la data de 18 martie 2004.
4. Executarea
30. La data de 11 iunie 1993, CASROM a invocat imposibilitatea de a-l reincadra pe reclamant pe un post corespunzator calificarii sale si i-a oferit postul de paznic de noapte, pe care acesta l-a refuzat.
31. La data de 6 iunie 1995, TAROM a platit suma de 154.043 ROL, cu titlu de drepturi salariale pentru perioada februarie 1990 - septembrie 1992, asa cum se dispunea prin Sentinta din data de 9 noiembrie 1992, precum si suma de 217.563 ROL, cu titlu de drepturi salariale pana la data de 30 iunie 1993.
32. La data de 17 martie 1999, COMCHIM l-a reintegrat in munca pe reclamant.
33. La data de 12 noiembrie 2004, TAROM a platit suma de 4.235.986.868 ROL, cu titlu de salarii datorate si actualizate.
34. La data de 20 iunie 2005, executorul judecatoresc a primit pentru reclamant si suma de 340.000.000 ROL din partea TAROM, in conformitate cu Sentinta din 9 noiembrie 1992, reprezentand salariile actualizate pentru perioada 15 februarie 1990-17 martie 1999.
35. La data de 1 iulie 2009, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a admis actiunea in intoarcerea executarii silite formulata de TAROM si a dispus ca reclamantul sa restituie suma de 457.598,68 lei noi romanesti (RON). Instanta a apreciat ca TAROM platise intreaga datorie . Reclamantul a formulat apel, procedura fiind inca pendinte.
B. Actiunea impotriva Garzii Financiare
36. In anul 1991 si, ulterior, in anul 1992, reclamantul a castigat doua concursuri pentru un post in cadrul Garzii Financiare. In urma refuzului institutiei de a-l angaja, reclamantul a introdus actiune in justitie.
37. La data de 14 decembrie 1995, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a dispus ca Garda Financiara sa il angajeze pe reclamant incepand cu data de 20 octombrie 1992 si sa ii plateasca 2.000.000 ROL cu titlu de despagubiri si 100.000 ROL cheltuieli de judecata . Aceasta sentinta a ramas definitiva la data de 30 mai 1997.
38. In 1999, instantele au investit sentinta cu formula executorie. Cu toate acestea, reclamantul nu a fost angajat, invocandu-se faptul ca fusese colaborator al Securitatii. Prin Decizia din 25 septembrie 2007, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a declarat ca reclamantul nu fusese colaborator.
39. La data de 25 februarie 2008, reclamantul a solicitat din nou angajarea la Garda Financiara. La data de 27 martie 2008, executorul judecatoresc a somat aceasta institutie sa il angajeze pe reclamant. Cu toate acestea, Garda Financiara a considerat ca dreptul reclamantului de a cere executarea se prescrisese.
40. La data de 9 mai 2008, executorul judecatoresc a consemnat intr-un proces-verbal refuzul institutiei de a-l angaja pe reclamant si a considerat necesar sa solicite penalitati de intarziere.
41. La data de 12 mai 2008, reclamantul a introdus actiune in obligatia de a face impotriva Garzii Financiare, solicitand instantei sa dispuna ca institutia respectiva sa il angajeze incepand cu data de 20 octombrie 1992, asa cum s-a dispus prin Sentinta din 14 decembrie 1995, si sa ii plateasca despagubiri .
42. La data de 16 iunie 2008, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti i-a respins cererea de a fi angajat ca res judicata. De asemenea, aceasta a retinut ca dreptul sau de a cere executarea silita a sentintei respective se prescrisese.
43. La data de 22 septembrie 2008, Tribunalul Bucuresti a admis apelul introdus de reclamant, a casat sentinta anterioara si a trimis cauza spre rejudecare. La data de 23 iunie 2009, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut aceasta sentinta printr-o decizie ramasa definitiva.
44. Cauza este inca pendinte.

IN DREPT

I. Pretinsa incalcare a art. 6 A� 1 din Conventie
45. Reclamantul s-a plans de faptul ca sentintele din 9 noiembrie 1992 si 14 decembrie 1995 nu au fost executate integral si in timp util si ca astfel i-au fost incalcate drepturile garantate de art. 6 A� 1 din Conventie, care, in partea sa relevanta, prevede urmatoarele:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta [...] care va hotari [...] asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]."
A. Asupra admisibilitatii
46. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A� 3 din Conventie . In plus, constata ca acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.
B. Asupra fondului
47. Guvernul considera ca Sentinta din data de 9 noiembrie 1992 a fost executata integral. In ceea ce priveste actiunea reclamantului impotriva Garzii Financiare, Guvernul sustine ca in perioada 1991-2004 aceasta institutie nu avea personalitate juridica si ca angajarile din cadrul ei se faceau prin ordin al ministrului. De asemenea, Guvernul afirma ca actiunea reclamantului in obligatia de a face impotriva Garzii Financiare este inca pendinte si concluzioneaza ca nu exista niciun temei legal pentru executarea silita a Sentintei din 14 decembrie 1995.
48. Reclamantul se opune acestui argument, insistand asupra intarzierii prelungite in executare . De asemenea, acesta considera ca hotararile pronuntate in favoarea sa nu au fost executate integral.
49. Curtea reitereaza faptul ca executarea unei hotarari ramase definitiva pronuntate de orice instanta trebuie privita ca parte integranta a "procesului", in sensul art. 6 din Conventie (Hornsby impotriva Greciei, 19 martie 1997, A� 40, Culegere de hotarari si decizii 1997-II, si Immobiliare Saffi impotriva Italiei [MC], nr. 22.774/93, A� 63, CEDO 1999-V). Atunci cand autoritatile au obligatia sa ia masuri pentru ca o hotarare judecatoreasca sa fie executata si nu isi indeplinesc aceasta obligatie, pasivitatea lor poate atrage raspunderea statului in temeiul art. 6 A� 1 din Conventie (Scollo impotriva Italiei, 28 septembrie 1995, A� 44, seria A nr. 315-C). Atunci cand autoritatile administrative refuza, omit sau doar intarzie sa isi indeplineasca aceasta obligatie, garantiile prevazute la art. 6, de care se bucura partea interesata in faza judiciara a procedurii, sunt zadarnicite (Hornsby, mentionata mai sus, A� 41).
50. Curtea observa in cauza de fata ca, prin Sentinta din data de 9 noiembrie 1992, Judecatoria Sectorului Agricol Ilfov a dispus ca doua companii detinute de stat sa il reincadreze pe reclamant in postul sau anterior sau intr-un post echivalent si sa ii plateasca acestuia salariul. Aceasta sentinta a ramas definitiva la data de 28 mai 1993. Reclamantul a fost reincadrat la data de 17 martie 1999. Salariile aferente i-au fost platite la 6 iunie 1995, 12 noiembrie 2004 si 20 iunie 2005. Guvernul nu a indicat nicio circumstanta care sa poata justifica intarzierea executarii. Curtea considera inacceptabil ca o hotarare judecatoreasca pronuntata impotriva unor companii detinute de stat sa nu fie respectata o perioada atat de lunga de timp .
51. Curtea mai observa faptul ca, prin Sentinta din data de 14 decembrie 1995, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a dispus ca o institutie publica sa il angajeze pe reclamant incepand cu data de 20 octombrie 1992 si sa ii plateasca despagubiri . Desi autoritatile aveau obligatia de a executa hotararile judecatoresti, Sentinta din data de 14 decembrie 1995 ramane inca neexecutata. Cu toate acestea, aceasta sentinta este in continuare valabila, intrucat nu s-au instituit proceduri conform legii romane pentru modificarea sau anularea ei in fata instantelor interne. In afara de executare, numai printr-o astfel de anulare sau inlocuire cu o obligatie echivalenta de catre instante ar inceta o situatie continua de neexecutare (vezi Sabin Popescu impotriva Romaniei, nr. 48.102/99, A� 54, 2 martie 2004).
52. Curtea a constatat adeseori incalcari ale art. 6 A� 1 din Conventie in cauze similare cu cea de fata (vezi, printre altele, Sacaleanu impotriva Romaniei, nr. 73.970/01, 6 septembrie 2005; Strungariu impotriva Romaniei, nr. 23.878/02, 29 septembrie 2005, si Miclici impotriva Romaniei, nr. 23.657/03, 20 decembrie 2007).
53. Tinand cont de toate elementele aflate in posesia sa, Curtea constata ca Guvernul nu a furnizat niciun fapt sau argument care sa o poata determina sa ajunga la o alta concluzie in cauza de fata. Autoritatile nu au depus toate eforturile necesare pentru a executa integral si in timp util hotararile pronuntate in favoarea reclamantului. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie .
II. Asupra celorlalte pretinse incalcari ale Conventiei
54. Reclamantul se plange, in temeiul art. 6 A� 1, de faptul ca unele solutii ale instantelor au fost inechitabile, ca instantele interne nu au apreciat corect faptele si au interpretat gresit dreptul intern.
55. De asemenea, reclamantul considera ca prelungirea excesiva a diferitelor proceduri i-a incalcat drepturile prevazute de art. 8 si sustine ca Garda Financiara i-a incalcat libertatea de exprimare. Reclamantul mai considera ca solutia actiunii sale impotriva Ministerului Justitiei este o incalcare a dreptului sau la un recurs efectiv prevazut de art. 13.
56. Reclamantul invoca legislatia interna si cateva alte conventii internationale cu privire la pretinsa incalcare a dreptului sau la munca .
57. Dupa ce a analizat cu atentie afirmatiile reclamantului in lumina tuturor elementelor aflate in posesia sa, Curtea, in masura in care problemele cu care a fost sesizata intra in competenta sa, nu distinge nicio urma de incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie .
58. Rezulta ca aceasta parte a cererii trebuie declarata inadmisibila, ca vadit neintemeiata, in aplicarea art. 35 A�A� 3 si 4 din Conventie .
III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie
59. Conform art. 41 din Conventie:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
60. Reclamantul a cerut angajarea la Garda Financiara. Cu privire la daunele materiale, acesta a solicitat urmatoarele sume: