Manastirea Golia se judeca cu OSIM pentru inregistrarea a trei marci de vin

Calugarii unei manastiri din Iasi au chemat in judecata OSIM-ul, pentru ca nu au obtinut marca inregistrata pentru trei tipuri de vin.

Cererea este cel putin neobisnuita, in conditiile in care manastirea Golia nu are niciun fir de vita de vie, cu atat mai putin o crama cu vinuri. Ba, mai mult, purtatorul de cuvant la Patriarhiei avertizeaza ca slujitorii domnului nu pot face afaceri nici macar cu vin.

Consilierul pe probleme de proprietate industriala de la Mitropolia Moldovei face insa lumina. Este vorba despre un demers inceput pe vremuri de actualul patriarh. Nu-i un secret pentru nimeni ca vinul din cramele manastirilor este dumnezeiesc de bun si ca multi ar fi tentati sa-l deguste.

Tocmai de aceea au ajuns si calugarii de la Manastirea Golia din Iasi sa ceara Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci inregistrarea a trei categorii de vinuri: liturgic, bisericesc si manastiresc. Pentru ultimul au pierdut din start: titulatura ii apartine deja poetului Mircea Dinescu .

Disputa declansata de cei de la Manastirea Golia produce uimire in Dealul Mitropoliei. Oficialii Patriarhiei se abtin sa comenteze situatia, dar dau de inteles ca nu sunt de acord cu ea catusi de putin . Potrivit normelor bisericesti, licoarea obtinuta in viile manastirilor si bisericilor nu poate fi comercializata, ori in aceste conditii o marca inregistrata este inutila.

Staretul si calugarii de la Golia spun ca au facut acest demers in numele Mitropoliei Moldovei. "Daca titlul iese pe manastire, inseamna ca apartine manastirii. Oricine ar incerca, incalca drepturile manastirii. Din cate am inteles din discutii, au fost de pe vremea partiarhului si urmau sa fie transferate la Patriarhie. Deci e afacere inceputa pe cand Prea Fericitul era la Iasi", spune Ioan Burtila, consilier de proprietate industriala al Manastirii Golia.

Procesul intentat de Manastirea Golia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci a inceput miercuri la Tribunal cu o amanare.


Cine poate cere inregistrarea unei marci in tara noastra si care sunt motivele respingerii unei astfel de cereri?

Orice persoana fizica sau juridica, cu domiciliul ori sediul pe teritoriul Romaniei sau in afara acestuia, poate solicita inregistrarea unei marci la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Potrivit articolului 3 din Legea privind marcile si indicatiile geografice, marca este un semn ce poate fi reprezentat si grafic, prin care produsele ori serviciile unei persoane fizice sau juridice sunt diferentiate de cele apartinand altor persoane . Pot sa constituie marci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau a ambalajului acestuia, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.

Refuzul OSIM de inregistrare a marcii se face in functie de respectarea urmatoarelor criterii:

a) gradul de distinctivitate initiala sau dobandita al marcii notorii in Romania;
b) durata si intinderea utilizarii in Romania a marcii notorii in legatura cu produsele si serviciile pentru care o marca se solicitata a fi inregistrata;
c) durata si intinderea publicitatii marcii notorii in Romania;
d) aria geografica de utilizare a marcii notorii in Romania;
e) gradul de cunoastere a marcii notorii pe piata romaneasca, de catre segmentul de public caruia i se adreseaza;
f) existenta unor marci identice sau similare pentru produse sau servicii identice ori similare, apartinand altei persoane decat cea care pretinde ca marca sa este notorie.