Principiile si obiectivele generale ale Bugetului de stat pe 2016

Cresterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumata ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validata prin mai multe runde de discutii cu Comisia Europeana . Sursele de crestere raman exporturile si consumul, dublate de investitii in crestere, impulsionate si de recenta relaxare fiscala. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate in exercitiul de modelare bugetara, astfel incat nu discutam de un scenariu optimist, ci de unul conservator si realist.

Constructia bugetara a fost derulata sub un set important de constrangeri impuse de legislatia adoptata de Parlamentul Romaniei in 2015, ce au dus la majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 12,6 mld lei. Au existat opinii potrivit carora guvernul ar fi trebuit sa respinga acesti determinanti cu potential de derapaj bugetar, eventual prin OUG. Acest guvern respecta echilibrul puterilor in stat, lasand prerogativa legislativa parlamentului ales, asa cum este firesc, iar pe de alta parte isi asumam un mandatul curajos si intelept in incercarea de a gasi solutii de echilibrare in acest cadru dat. Ne concentram sa gasim solutii, nu sa ne gasim scuze ca nu a avut incotro. In acelasi timp, bugetul a fost construit tinand cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arata in fapt respectarea regulilor la nivel european

In ceea ce priveste Obiectul Bugetar pe termen Mediu (MTO), guvernul este ferm hotarat ca pe parcursul anului 2016 sa creeze premizele realinierii deficitului structural la aceste tinte, astfel incat pe termen mediu Romania sa se incadreze in liniile agreate (1% deficit structural). De altfel, un numar important de state membre din cadrul UE au o politica similara, in care au anuntat incadrarea graduala in tintele MTO. Iar Romania are nevoie de o marja de manevra bugetara pentru a ajunge din urma restul tarilor Uniunii Europene.

Implementarea bugetului - principii de baza

Guvernul are in vedere cinciprincipii de baza inimplementarea bugetului:prioritizare, transparenta, eficienta, prudenta si predictibilitate.

1. Prioritizarea.Acest Guvern concentreazaresursele in proiectele cu impact real, nu incepe mai mult decat poate termina. Abordarea avuta in vedere nu tine neaparat de plafoanele de alocare a nivel de minister sau domeniu de interventie, ci, mai degraba, de modul in care se prioritizeaza cheltuielile, in special cele care vizeaza investitiile, in cadrul alocarilor. Pragmatic,s-a avut in vedere evitarea risipirii resurselor intr-un "shopping list", prin concentrarea pe un numar limitat de proiecte prioritare, care sa conduca la rezultate concrete.

2. Transparentizarea. Guvernul si ministerelede linie vor publica contractele de achizitii publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. In acest mod se construieste o relatie de incredere cu cetatenii. Este bugetul lor, in primul rand. Transparenta implica si raportarea mult mai deschisa a executiei bugetare, astfel incat orice cetatean sa poata urmari ce se intampla cu resursele bugetare, atat pe venituri, cat si pe cheltuieli .

3. Eficienta in implementarea bugetuluieste o conditie cheie ca oamenii sa inteleaga de ce merita sa colectam venituri la nivelul statului. Romania are bugete mici si multe nevoi de dezvoltare, dar si risipeste putinele resurse pe care le are. Eliminarea risipei in sectorul public este o prioritate cheie a guvernului si strans legata de reforma administratiei publice, care deja a fost anuntata.

4. Prudenta este un altfactor crucial in gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95% este clar ca trebuie sa fim extrem de prudenti pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile si serviciile de 10% (cca. 4 mld. lei), ca buffer pentru a nu permite derapaje. In plus, guvernul mizeaza pe o rezerva de crestere de venituri careeste firesc sa survina, ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxarii fiscale (bani care raman in circuitul privat si se multiplica). Este bine ca aceste efecte nu au fost luate in calcul in constructia bugetara, tocmai pentru a avea o abordare mai prudenta in implementare.

5. Predictibilitate sistabilitatea sunt principii cheie pe care guvernul le va avea in vedere pentru cresterea increderii mediului privat si stimularea investitiilor. Guvernul va respecta legea responsabilitatii fiscal-bugetare si va avea in vedere doar doua rectificari, asa cum prevede cadrul legal.

Constructia bugetara - politica noului guvern
In ciuda limitarilor pe care le-a avut aceasta constructie bugetara, guvernul a reusit in mare masura sa reflecte in noul buget prioritatile cheie pe care le-a anuntat si le va transpune in practica in urmatorul an.Sanatatea si educatiasunt prioritatile noastre. Sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca natiune.

In acest sens, in comparatie cu executia finala estimata a bugetului pe 2015,vor exista alocari mai mari la sanatate (+3,1 mld. lei), educatie (+2,3 mld. lei) si cercetare (+508 mil. lei).Pe langa cresterea de buget aferenta educatiei, de aproape 10%, guvernul va aloca catre autoritatile publice locale o suma suplimentara de 1 mld. lei pentru reabilitarea scolilor, avand in vedere ca in multe cazuri infrastructura de educatie preuniversitara este inca precara. Pe de alta parte, investitiile in cercetare, crescute cu aprox. 23% in 2016, sunt o preconditie a cresterii economice sustenabile. Fara exceptie, toate natiunile care au investit in cercetare au devenit mai prospere.

Educatie - o scoala mai buna si mai accesibila si impulsionarea inovarii

Din punct de vedere al politicii in domeniul educatiei, vrem o scoala mai moderna si mai accesibila. Scolile bune trebuie sa fie pentru totisi ne gandim mai ales la copiii de la sate. Guvernul a avut ca prioritate generarea de proiecte concrete de crestere a accesului la educatie, mai ales in mediul rural. In acelasi timp insa, guvernul pune accent pe calitatea si performanta educatiei, ca baza critica a dezvoltarii capitalului uman in societatea romaneasca.

Patru dintre initiativele care dau personalitate acestui buget, pe liniile lui prioritare in educatie, sunt:

- Universitatila standarde europene si consolidarea autonomiei -imbunatatirea participarii si eficientei invatamantului superior prin alocarea a 2,23 mld. lei pentru 48 de universitati, implicand 58.495 cadre didactice, personal auxiliar, oferirea de subventii pentru camine si cantine (141.6 mil. lei) cu beneficiari 103.105 studenti, cresterea burselor pentru 73.000 de studenti cu 20%, cresterea finantarii de baza cu 22%;
- Scolimai bune si mai sigure -reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii unitatilor scolare prin alocarea a 87 mil. lei pentru 234 de unitati de invatamant preuniversitar de stat, din care 174 gradinite si 67 scoli. La acestre sume se adauga,pentru acelasi obiectiv, realbilitarea a 2000 de scoli la nivel local ,prin alocare in bugetul MDRAP.
- Accessi echitate la educatie -operationalizarea proiectului ROSE derulat cu finantare de la Banca Mondiala, in vederea scaderii abandonului scolar si cresterii tranzitiei spre invatamantul superior. Sunt vizate 300 licee ca beneficiari de granturi la nivel national.
- Curricula inovativasi cariera didactica -se vor aplica, in premiera, mecanisme noi de consultare publica si pilotare pentru clasele a V-a si a IX-a, prin folosirea finantarilor din partea Bancii Mondiale si a fondurilornerambursabile UE.

Din punct de vedere al obiectivelor de investitii aferente cercetarii, dezvoltarii si inovarii, bugetul pentru anul 2016 are in vederecontinuarea investitiilor dedicate proiectului de importanta europeana ELI-NPde la Magurele (396.2 mil. lei, fonduri nerambursabile), ceea ce va duce la finalizarea constructiei si instalarea echipamentelor-cheie prevazute in acest proiect. Important de mentionat estesi dezvoltarea conceptului de dezvoltare teritorialaintegrataLaser Valley - The Land of Lightsin jurul facilitatii fanion de la Magurele, care astfel va deveni un vector-cheie in generarea de efecte de antrenare pozitive (splillovers) la nivel local, dar si national si international.

Sanatate - imbunatatirea serviciilor medicale

Prioritatile guvernului in domeniul sanatatii sunt direct legate de cresterea calitatii serviciilor medicale. Acestea sunt reflectate in bugetul pentru anul 2016 prin continuarea proiectelor si programelor aflate in derulare, dar si prin atentia specialade care se vor bucuraprogramele nationale nou aparute:

- LansareaProgramului National pentru Arsi, cuo pondere de cca. 10% din totalul alocarilor pentru programe nationale, dublata de un acord cu Banca Mondiala,prin care se vor constitui4 centre de arsi(Iasi, Targu Mures, Timisoara, Bucuresti)

- Introducerea unuiSubprogramnou in cadrul Programului National de Oncologie:Oncologie pediatrica, cu o alocare preliminara de cca. 2% din totalul bugetului de programe .

- Dezvoltarea programelor destinate mamei si copilului, printr-o prioritizare in 2016 aasistentei medicale dedicate nou-nascutului prematur. Se are in vedere modernizarea sectiilor de terapie intensiva neonatala, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe .

In ceea ce priveste continuarea initiativelor deja aflate in derulare, se va accelera construirea celor3 spitale regionaledin Cluj, Iasi, Craiova, pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil. EUR.

Ca strategie generala, alocarea pe 2016 incearca sa aseze mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical in societate si pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, pe termen mediu si lung.

Prioritatea guvernului in ceea ce priveste infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate in Master Planul General de Transport . Aceasta presupune deblocarea de urgenta a tuturor preconditiilor de demarare a proiectelor care nu sunt incepute (de ex. exproprieri, studii, contracte) si executia urmatoarelor proiecte cu finantarea alocata pentru 2016, aflate in implementare sau gata de a fi lansate:

Nr. Crt. Denumire proiect Valoaremil. lei

1. Autostrada Lugoj - Deva 348
2. Autostrada Sebes - Turda 247
3. Autostrada Cp.Turzii - Ogra - Tg.Mures 230
4. Autostrada Transilvania 449,8
Total general 1274,8
Nr. Crt. Denumire proiect Valoaremil. lei
1. Modernizare CF Sighisoara - Coslariu - Simeria 542
2. Modernizare CF km. 614 - Gurasada - Simeria 348
3. Modernizarea caii ferate Brasov - Sighisoara 887
Total general 1777
Nr. Crt. Denumire proiect Valoaremil. lei
1. Magistrala M5: Dr. Taberei - Eroilor (11.5 km tunel + 10 statii) 588
2. Magistrala M4: Parc Bazilescu - Straulesti (2.1 km tunel + 2 statii) 270
3. Magistrala M6: 1 Mai - Aeroport Henri Coanda *
Total general 858
Total infrastructura transport 3909,8
* proiectul de magistrala M6 va putea fi introdus in buget la prima rectificare, in functie de termenele de finalizare a procesului de achizitie publica

Alocarea bugetara pe proiectele de infrastructura de transport va putea fi suplimentata printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finantelor Publice, in functie de ritmul de derulare alucrarilor. Astfel, guvernul s-a asigurat ca, in conditiile devansarii de lucrari sau a unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Aparare - prioritate intr-un context global de securitate dificil

Prioritatea guvernului in domeniul apararii si sigurantei nationale este respectarea obligatiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE si din parteneriatele strategice la care Romania este parte . Aproape de granitele noastre sunt vremuri tulburi. Guvernul asuma decizia Consiliul Suprem de Aparare a Tarii de crestere graduala a bugetului alocat apararii la 2%, pana in 2017 - promisiunea noastra ca tara, atunci cand am intrat in NATO. Romania este o tara care isi va tine promisiunile, atat fata de cetatenii ei,cat si fata de partenerii ei. De aceea, se vor aloca acumsume suplimentare pentru bugetul de aparare(1,3 mld. lei).

Investitii in dezvoltarea locala - depolitizare si obiectivizare a finantarii

Un element cheie al politicii guvernului este, in general,impulsionarea investitiilor publice, ca factor de crestere economica si dezvoltare . Fata de executia bugetara estimata pe 2015, in care investitiile nu au reusit sa depaseasca 4,7% din PIB, in special din ratiuni de lipsa de proiecte finantabile, pentru anul 2016 alocarea este de 5,1%, fiind bazata pe o capacitate sporita de impulsionare a proiectelor relevante, care sa asigure o executie totala a acestei linii importante de buget .

De remarcat faptul ca, pe langa cresterile mentionate mai sus, acest buget reuseste sa seteze o ambitie sporita in zona dezvoltarii locale, unde alocarea pentru investitii este semnificativ mai mare (+2 mld.RON) fata de limitele bugetare trasate ca propunere de fostul guvern. Acest demers reprezinta, de fapt, intentia guvernului actual de a nu mai avea doua Romanii, de a nu lasa in urma pe nimeni, ci de a imbina cresterea economica inteligenta cu o coeziune sociala care sa ne faca sa ne simtim membrii aceleiasi comunitati. Prin urmare, avem o politica, dar si un buget care incearca sa uneasca, nu sa dezbine.

Dincolo de asta, diferentiatorul in politica actualului guvern si totodata angajamentul pe care acesta si-l asuma esteprioritizarea obiectiva a proiectelor de investitii, in baza analizelor efectuate impreuna cu Banca Mondiala in ultimii doi ani si a criteriilor stabilite pentru asta. Fondurile vor ajunge acolo unde acestea sunt cu adevarat necesare, catre acele persoane care au cu adevarat nevoie de ele. Nevoile se cunosc, sunt bine evidentiate in analizele mentionate si se stie de obligatia de a face "mai mult cu mai putin". Tocmai de aceea, o fundamentare corecta, pragmatica si transparenta va sta la baza tuturor proiectelor finantate din bugetul de stat .

Bugetul pe 2016 - al Romaniei si nu al Guvernului

Bugetul este construit pe ideea ca statul va oferi un set de bunuri si servicii publice care vor crea premisele de dezvoltare la care sectorul privat si cetatenii sa poata adera si contribui. Pana la urma, statul, prin bugetul pus la dispozitie de platitorii de taxe, poate doar impulsiona cresterea economica, dar nu se poate substitui sectorului privat, care genereaza aceasta crestere.

Este important de precizat ca o premisa de baza a constructiei bugetare este deschiderea si determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat.

Este vital ca sectorul privat sa fie solidar cu exercitiul bugetar pe 2016, poate in premiera in societatea romaneasca de dupa 1989. Pana la urma, prin respectarea Codului Fiscal recent aprobat si a reducerilor fiscale aferente (TVA, dividende etc.),guvernul a lasat sectorului privat gestiunea unor sume de cca. 10,2 mld. lei, reprezintandechivalentul relaxarii fiscale. Acest guvern nu priveste sectorul privat doar ca pe o masa inerta de contribuabili, ci are incredere in capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru constructia unui proiect de tara coerent.

In mod similar, cetatenii trebuie sa priveasca bugetul public ca fiind o resursa limitata, la care ei au contribuit cu incredere, pentru avea o tara mai buna . Banii din buget nu sunt banii guvernului sau aivreunui ministru . Banii din buget reflecta contributii care trebuie valorizate si folosite cu chibzuiala, pentru interesul comun al societatii. De aceea, nu doar guvernul trebuie sa fie un bun gospodar, dar si toti romanii trebuie sa se gandeasca cum pot menaja risipa de resurse .

Consultare si transparenta

In ultimele zile, in limita stransa de timp avuta la dispozitie de la investire si pana la data limita ceruta de parlament pentru primirea Proiectului de Buget 2016, guvernul a creat un cadru de consultare cu cetatenii si societatea civila prin intermediul nou-creatului Minister pentru ConsultarePublicasi DialogCivic. Peste 150 de cetateni, ONG-uri, firme private si chiar reprezentanti ai administratiei publice locale au transmis guvernului opinii si puncte de vedere extrem de diverse referitoare la buget si nu numai. Sugestiile au fost atent analizate, iar cele pertinente au fost luate in calcul de guvern in discutiile preliminare adoptarii bugetului. Celelalte puncte de vedere au fost, in marea lor majoritate, pastrate ca reflectii utile pentru directiile de dezvoltare a Romaniei pe viitor.

Acest proces de consultare, evident, perfectibil sub aspect organizatoric, este in linie cu dorinta deja exprimata de guvern,de a stimula interesul cetatenilor pentru Buget si de a nu pierde contactul cu societatea, prin izolarea intr-un turn de fildes.