ANSPDCP: Conditiile in care angajatorii pot supraveghea VIDEO salariatii la locul de munca

In urma unor investigatii efectuate la plangere sau sesizare, la sediul unor angajatori, Autoritatea de Supraveghere a constatat faptul ca acestia au implementat o serie de sisteme de monitorizare a timpului de munca al angajatilor prin inregistrarea amprentelor acestora in scopul intocmirii pontajului.

Totodata, s-a constatat faptul ca angajatorii au recurs si la supravegherea video a angajatilor in birouri.

Aceste masuri insa,nu au fost luate cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 677/2001si ale Deciziei nr. 52/2012.

Pentru aceste motive, angajatorii respectivi au fostsanctionati cu amenda, sanctiuni care au fostmentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfeltemeinicia si legalitatea masurilor luate de catre Autoritatea de Supraveghere.

Astfel, instantele au confirmat argumentele Autoritatii de Supraveghere privind faptul ca prelucrarea datelor personale (amprentelor si imaginilor) angajatilor s-a realizat in conditii de nelegalitate,intrucat nu a fost efectuata anteriorimplementarii dispozitivelor respective o analiza temeinica asupra necesitatii si proportionalitatii unor astfel de masuri, precum si identificarea de solutii alternative care sa aiba un impact mai redus asupra vietii private a salariatilor.

De asemenea, instanta a retinut canu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie, nationala si internationala, aceasta din urma avand intaietate in raport de legislatia nationala.

In acest context, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (dreptul la respectarea vietii private si de familie) instanta europeana a statuat faptul ca ``nu este intotdeauna posibil sa se faca o diferentiere neta intre activitatile individului, care fac parte din viata sa profesionala, si acelea care nu intra in aceasta categorie .``(Cauza Niemietz contra Germaniei, 16 decembrie 1992) sica protectia oferita de acest articol ar fi diminuata in mod inacceptabil daca folosirea de tehnici stiintifice moderne ar fi permisa cu orice pret si fara realizarea unui echilibru intre beneficiile folosirii extensive a acestor tehnici si interesele importante legate de viata privata(Cauza S. si M. Marper contra Regatului Unit, 4 decembrie 2008).

Totodata, instanta a stabilit faptul caprin instalarea camerelor de supraveghere video in birouri s-a luat o masura disproportionata, a fost incalcat dreptul la viata privata al salariatilor si s-a creat in randul celor vizualizati sentimentul unei supravegheri continue, o stare de presiune la locul de munca si un disconfort, printr-o monitorizare permanenta.

Instanta a conchis faptul camateria prelucrarii unor astfel de date personale este una foarte sensibila, toate procedurile trebuie respectate riguros, iar masurile luate trebuie sa respecte justul echilibru intre scopul urmarit si respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

In consecinta, Autoritatea de Supraveghereatrage atentiaasupra faptului ca potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Decizia nr. 52/2012 ``Nu este permisa prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video in interiorul birourilor unde acestia isi desfasoara activitatea la locul de munca, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege sau a avizului Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.``

Totodata, in situatia in care nu exista dispozitii legale exprese,nu se poate recurge la o prelucrare a datelor biometrice(amprentele) angajatilor, decat dacaaceste masuri sunt proportionale cu riscurile cu care se confrunta operatorul (angajatorul) si se justifica temeinic necesitatea luarii unei asemenea masuri intruzive in viata privata a persoanelor vizate (angajatii).

De asemenea, in respectarea principiului statuat in art. 4 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 677/2001, modificata si completata,datele colectate trebuie sa fie strict cele necesare indeplinirii scopului, aspect ce solicita oanaliza prealabila a necesitatiiimperioasea colectarii datelor pentru evitarea unoringerinte in viata privataa unei persoane si gasirea unorsolutii mai putin intruzive.

Intrucat implementarea unor astfel de sisteme pot afecta drepturile persoanelor vizate in calitate de angajati, in plus fata de dispozitiile Legii nr. 677/2001, modificata si completata, trebuie respectate si cele prevazute deCodul muncii sau alte acte normative care reglementeaza statutul, drepturile si obligatiile salariatilor. In acest sens, anterior se impune siconsultarea reprezentantilor salariatilor sau a sindicatuluidin care fac parte, dupa caz.

In consecinta, Autoritatea de Supraveghere apreciaza in mod constant faptul cageneralizarea utilizarii amprentei in scopul efectuarii pontajuluisiinstalarea de camere de supraveghere video in birourile angajatilorpot creste riscul incalcarii drepturilor si libertatilor persoanei vizate in raport de interesul operatorului care ar putea fi lezat, astfel ca o asemena prelucrare esteexcesivaraportata la scopul propus.

Precizam ca dispozitiile art. 14 si 15 din Legea nr. 677/2001, modificata si completata, garanteaza oricarei persoane dreptul de interventie si dreptul de opozitie fata de prelucrarea datelor personale.

Prelucrat de Avocat Marius-Catalin Predut