Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Observatiile Ministerului Public cu privire la proiectul Codului de procedura penala

Observatiile Ministerului Public cu privire la proiectul Codului de procedura penala

  Publicat: 22 May 2009       1789 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Biroul de Informare Publica si Relatii cu Presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice o sinteza a observatiilor formulate de Ministerul Public cu privire la proiectul Codului de procedura penala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
1. Chestiunile prealabile sau exceptiile de care depinde solutionarea cauzei vor fi judecate de instanta penala investita, chiar daca prin natura lor aceste incidente procedurale sunt de competenta altei instante. Aceasta modificare este necesara pentru a evita interpretarile aparute in practica cu privire la posibilitatea de a califica exceptia de nelegalitate a unui act administrativ ca o chestiune prealabila si a evita suspendarea cauzelor penale in care s-au invocat asemenea exceptii, cu consecinta tergiversarii dosarelor.


2. Reformularea articolului 116 privind dreptul martorului de a nu contribui la propria incriminare, in sensul ca declaratia martorului nu poate fi folosita in cursul unui proces penal desfasurat impotriva sa, pentru a se evita riscul ca martorii sa refuze sa dea declaratie in situatii nejustificate.

3. Reformularea primelor doua alineate ale articolului referitor la juramantul si declaratia solemna a martorului in sensul de a fi prevazuta obligativitatea depunerii juramantului de martor si in fata organului de urmarire penala, in conditiile in care probele administrate in aceasta faza pot servi, in mod exceptional, ca temei de condamnare si pot avea consecinte importante asupra drepturilor persoanelor.

4. Masurile de protectie a martorului dispuse in cursul urmaririi penale vor putea fi mentinute de catre procuror pana la incetarea starii de pericol, chiar si dupa finalizarea urmaririi penale, motivat de faptul ca aceste masuri nu reprezinta incalcari ale drepturilor sau libertatilor martorului, in conditiile in care acesta isi exprima acordul in dobandirea unui astfel de statut si este reaudiat in fata instantei care poate aprecia in mod liber asupra probelor.


5. Investigatorii sub acoperire vor putea fi folositi si in cazul infractiunilor de falsificarea de instrumente de plata electronica, a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene si a infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica. Aceasta metoda de investigare se va aplica si cu privire la faptuitor, nu doar suspect si inculpat.

6. Expertiza psihiatrica va fi dispusa in situatiile in care organul judiciar are o indoiala asupra starii psihice a suspectului, intrucat s-a apreciat ca, in raport cu situatiile inregistrate de jurisprudenta, nu se justifica efectuarea unei astfel de expertize in toate cazurile de omor sau omor calificat, experienta practica demonstrand ca majoritatea covarsitoare a autorilor unei infractiuni comit faptele cu discernamant, astfel incat nu poate fi stabilita o legatura intre pericolul social abstract al unei infractiuni si o eventuala tulburare psihica a autorului.

7. Cercetarea locului faptei, care are de obicei caracter de urgenta, va putea fi efectuata anterior inceperii urmaririi penale.

8. In ceea ce priveste masurile preventive si alte masuri procesuale, Ministerul Public a propus mai multe modificari. Astfel, in procedura de camera preliminara, verificarea masurilor preventive va viza doar schimbarea temeiurilor, nu si nelegalitatea masurii, intrucat pentru aceasta din urma s-a instituit procedura verificarii pe calea contestatiei de catre un organ judiciar superior. Totodata, se extinde aria infractiunilor pentru care se poate dispune arestarea prin introducerea infractiunilor de ultraj si ultraj judiciar, iar sintagma „pentru inlaturarea unui pericol concret si actual” se inlocuieste cu sintagma „pentru apararea ordinii publice”. Aceasta ultima modificare propusa isi are ratiunea in faptul ca pericolul potential pentru ordinea publica trebuie sa constituie un criteriu suficient pentru a permite organelor judiciare sa dispuna cu caracter „preventiv”. Ori „actualizarea” si „concretizarea” pericolului impune concluzia ca reactia organelor judiciare nu a fost nici prompta nici eficienta de vreme ce ordinea publica este deja periclitata.

9. Durata totala a arestarii preventive a inculpatului, in cursul judecatii in prima instanta nu va putea depasi un termen rezonabil si nu va fi mai mare de 3 ani, in cazul infractiunilor pedepsite cu inchisoarea de pana la 10 ani, si respectiv de 4 ani, in cazul infractiunilor pedepsite cu detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 ani.

In jurisprudenta C.E.D.O. durata rezonabila a lipsirii de libertate preventive este raportata la intervenirea unei hotarari judecatoresti de condamnare – prin urmare, doar la judecata in prima instanta. Este, de aceea, excesiv, ca in legislatia romaneasca aceasta durata sa se raporteze si la ciclul procesual al apelului.
De asemenea, revocarea masurilor preventive se va putea realiza doar in cazul in care au incetat temeiurile care le-au determinat, fara a se efectua un alt control de legalitate.
De principiu, revocarea unei masuri etc. intervine atunci cand, dupa ce masura a fost dispusa in mod valabil, s-au schimbat temeiurile de fapt sau de drept care o justificau. In ceea ce priveste masurile preventive, verificarea legalitatii luarii, prelungirii sau mentinerii lor revine organului judiciar care dispune acestea precum si celui care, in calea de atac, efectueaza controlul (de exemplu, legalitatea luarii masurii arestarii preventive se verifica in calea de atac a recursului).
A institui posibilitatea unei alte verificari a legalitatii acestor dispozitii, inseamna : a lipsi de eficienta dispozitiile privind controlul de legalitate; a permite organului judiciar inferior sa nesocoteasca dispozitia organului judiciar superior, care a efectuat controlul de legalitate; a lipsi de stabilitate dispozitiile organelor judiciare (care vor putea fi repuse in discutie si schimbate, in orice moment procesual si chiar daca au fost validate de organul judiciar de control); a nesocoti distinctia fundamentala dintre legalitate si schimbarea temeiurilor.



10. Calitatea procesuala de „suspect”, care presupune existenta unor drepturi si obligatii, va putea fi dobandita numai printr-o dispozitie expresa a procurorului, printr-un act procesual cu data certa care priveste acea persoana . Potrivit proiectului, inceperea urmaririi penale in rem atrage automat calitatea de suspect a persoanelor cu privire la care exista suficiente date si probe care justifica suspiciunea rezonabila ca au savarsit fapta . Aprecierea acestei cerinte are un caracter profund subiectiv si face ca, intr-o anumita faza a cercetarilor, sa nu se poata determina in mod neechivoc sfera persoanelor care au calitatea de suspect ori momentul la care au dobandit aceasta calitate, imprejurare cu consecinte esentiale asupra a numeroase institutii procedurale.

11. Renuntarea la procedura punerii in miscare a actiunii penale in cursul urmaririi penale, care prezinta un formalism nejustificat si determina fragmentarea artificiala a fazei de urmarire penala in doua momente procesuale intre care nu exista nicio diferenta esentiala si nu se incadreaza in scopul asumat al noului cod de procedura penala, de simplificare a procedurilor. Mentinerea reglementarii atrage tergiversarea nejustificata a urmaririi penale, prin formalitatile pe care implica inaintarea dosarului de la organele de cercetare penala la procuror, intocmirea actului procesual apoi restituirea dosarului in vederea continuarii cercetarilor.

Punerea in miscare a actiunii penale nu modifica in niciun fel conditiile in care se desfasoara in continuare urmarirea penala si nu aduce garantii suplimentare pentru persoana cercetata, in conditiile in care nu exista nici o diferenta esentiala intre drepturile suspectului si ale inculpatului.

12. Infirmarea solutiei de clasare a unei cauze va putea fi dispusa de catre procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia. Posibilitatea ca infirmarea ordonantei de clasare sa fie dispusa de catre un procuror cu functie de executie, care nu este in mod obligatoriu cel care a solutionat initial cauza, ridica probleme sub aspectul modului in care acesta poate fi investit cu o lucrare din care sa rezulte necesitatea infirmarii, pe de o parte, iar pe de alta parte poate crea disfunctionalitati sub aspectul impartirii competentelor intre procurorii din cadrul aceluiasi parchet.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Limitarea beneficiului unei prestatii suplimentare instituite in favoarea anumitor sportivi de inalt nivel numai la cetatenii statului membru in cauza
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Prescriptibilitatea dreptului de a invoca impreviziunea in contractul civil
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Abuz de pozitie dominanta. Efectele favorabile pentru concurenta trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Conditiile de exercitare a actiunii directe in contencios administrativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 1792/2019

Competenta materiala. Locul executarii obligatiei. Lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate stabili potrivit naturii prestatie
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 418/2019

Legislaţie

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justit ...

Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linist
Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor ...

OUG 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului
Ordonanta de urgenta nr. 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma ...