Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Tribunalul Bucuresti: punctul de vedere fata de Legea de salarizare unitara

Tribunalul Bucuresti: punctul de vedere fata de Legea de salarizare unitara

  Publicat: 11 Sep 2009       1710 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
“Plecand de la principiul separatiei si echilibrul puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei si avand in vedere responsabilitatea, interdictiile, incompatibilitatile si conflictele de interese ce privesc pe magistrati si personalul auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti, criterii la care face referire chiar legea unica de salarizare, insa numai formal, apreciem ca se impune reanalizarea si modificarea legii sub urmatoarele aspecte:

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Expert contabil independent care intocmeste rapoarte anuale in folosul actionarilor, continand
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.


I. Este absolut necesara acordarea unor coeficienti pentru autoritatea judecatoreasca la un nivel comparabil cu coeficientii celorlalte doua puteri in stat, respectiv legislativa si executiva, sporurile acordate suplimentar urmand a se face potrivit dispozitiilor aplicabile intregului sistem bugetar.


Este indiscutabila importanta si demnitatea functiilor din cadrul autoritatii executive si legislative, insa nu trebuie uitat ca autoritatea judecatoreasca are menirea de a asigura atat controlul si echilibrul intre puterile legislativa si executiva, cat si infaptuirea celui mai important serviciu public, acela al infaptuirii justitiei sociale.


La stabilirea acestor coeficienti trebuie sa se tina seama ca autoritatea judecatoreasca nu se rezuma la ICCJ, asa cum transpare din actuala lege, ci, conform art. 126 din Constitutia Romanie si art.1 si 2 din Legea nr. 304/2004, republicata, puterea judecatoreasca se exercita de ICCJ si celelalte instante judecatoresti, inclusiv tribunale si judecatorii.


Asezarea salarizarii judecatorilor la mijlocul ierarhiei salariale dovedeste lipsa de realism a puterii executive la stabilirea coeficientilor salarizarii unice, fapt de natura a afecta grav independenta si demnitatea in functie a judecatorilor.


Salarizarea judecatorilor trebuie plasata in prima treime a ierarhiei salariale ca o recunoastere a demnitatii acestora in societate, dar si a locului si rolului autoritatii judecatoresti intr-un stat de drept, tinand seama de responsabilitatea, interdictiile, incompatibilitatile si conflictele de interese ce pun pe judecatori in imposibilitate de a realiza alte venituri salariale sau nesalariale.


Prin urmare, stabilirea unui coeficient de minim 5 pentru un judecator stagiar aa‚¬a€ś auditor de justitie in prima luna de activitate -, a unui coeficient de minim 8 minim pentru un judecator definitiv de judecatorie si cresterea graduala, echilibrata si nediscriminatorie a coeficientilor judecatorilor de la celelalte instante este un imperativ categoric.


II. In al doilea rand se impune a se inlatura discriminarea din cadrul sistemului judiciar, instituita de legislatia anterioarasi mentinuta si prin noua lege, care a determinat o avalansa de procese.


In speta, stabilirea coeficientilor pentru procurorii DIICOT si DNA la nivelul unui judecator de ICCJ nu tine seama nici de demnitatea in functie, nici de responsabilitatea mult mai mare a unui judecator si nici de realitate.


Astfel, este inadmisibil ca un judecator cu grad de tribunal sa verifice legalitatea actelor intocmite de procurorul DIICOT sau DNA, sa emita mandatul de arestare la cererea DIICOT sau DNA, sa judece in fond cauzele instrumentate de acestia, iar la nivel salarial sa fie plasati cu mult sub coeficientii procurorul DIICOT sau DNA.


III. Trecerea bugetului instantelor judecatoresti la ICCJ, asa cum se impunea potrivit legii, pentru a se asigura o reala independenta a sistemului judiciar fata de puterea executiva, care trebuie sa fie lipsita de orice parghie de control sau influenta a puterii judecatoresti.


O asemenea masura ar fi fost de natura sa inlature in trecut discriminarile determinate de acordarea unor sporuri, premii, etc. doar pentru judecatorii ICCJ, care are buget propriu, nu si pentru judecatorii celorlalte instante, desi toti se aflau in situatii juridice identice.


IV. Taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare si celelalte venituri legale generate de sistemul judiciar trebuie sa se reflecte ca venit destinat finantarii sistemului judiciar, fiind inadmisibil ca aceste venituri sa fie folosite de alte autoritati, fara nicio legatura cu actul de justitie.


V. Normarea muncii si redistribuirea posturilor de judecator intre instante in functie de volumul de activitate, astfel incat sa nu mai existe diferente mari de incarcatura intre instantele judecatoresti.


VI. Deblocarea si scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de atat de judecator cat si personal auxiliar de specialitate.


In concluzie, judecatorii sunt de acord cu necesitatea unei legii unice de salarizare, insa in contextul in care o asemenea lege se vrea a fi o lege de reasezare a intregului sistem de salarizare bugetara, nicidecum o legea temporara pentru situatia de criza actuala, argumentul privind lipsa resurselor bugetare invocat de puterea executiva nu are la baza criterii obiective aplicate intregului sistem salarial bugetar.aa‚¬ť



Textul integral al legii 330/2009 + anexele sunt disponibile in sectiunea Legislatie AICI.



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Contractele de credit pentru consumatori trebuie sa mentioneze intr-un mod clar si concis modalitatile de calcul al termenului de retragere
Sursa: EuroAvocatura.ro

Intrebari frecvente referitoare la somajul tehnic
Sursa: ITM

Legea 19/2020: Intrebari privind zilele libere pentru supravegherea copiilor
Sursa: ITM



Jurisprudenţă

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Legislaţie

ORDONANTA MILITARA nr. 4/2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVID-19
ORDONANTA MILITARA nr. 4 din 29 martie 2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVID-19 ...

Ordinul nr. 1799/2020 pentru aprobarea modalitatii de amanare la plata a ratelor si dobanzilor aferente imprumuturilor acordate de Ministerul Finantel
Ordinul nr. 1799/2020 pentru aprobarea modalitatii de amanare la plata a ratelor si dobanzilor afere ...

Ordinul 791/2020 privind acordarea certificatelor de situatii de urgenta operatorilor economici a caror activitate este afectata in contextul pandemie
Ordinul nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situatii de urgenta operatorilor economici ...