Discursul ministrului Justitiei la audierile din Comisiile parlamentare. Perspective pentru 2010

De aceea, cred ca principala misiune a ministrului Justitiei in anul 2010 este sa caute un consens intre toate partidele politice pentru o agenda minimala, care sa fie sustinuta in Parlament.

In scopul cautarii consensului politic pentru Justitie si al continuarii reformelor, tin sa imi reafirm echidistanta politica fata de toate partidele politice, grupurile parlamentare si centrele de putere politica in sens larg. Toate actele mele administrative sau de politica publica din mandatele precedente au pastrat acest caracter. Inteleg sa exercit si acest nou mandat in conditii de deplina echidistanta politica .

Anul 2009 a fost marcat de confruntari pe zona Justitiei. Doua conflicte constitutionale cu Executivul si Administratia Prezidentiala, ambele pierdute de CSM la Curtea Constitutionala, miscari de protest care au blocat actul de Justitie, contestarea proiectului legii de salarizare, in conditiile in care el a cuprins toate sporurile dobandite prin hotarari judecatoresti, respingerea sistematica de catre CSM a cererilor de detasare in Ministerul Justitiei, inclusiv o cerere de prelungire a detasarii unui secretar de stat ce era deja numit prin decizia Primului Ministru pe perioada nedeterminata si altele, au marcat eficienta cooperarii interinstitutionale.

Este important sa depasim teza simplista a atacului la adresa independentei magistratilor, ori de cate ori Ministerul Justitiei isi expune pozitii de politica publica in legatura cu diverse probleme din sistemul judiciar. Independenta magistratilor este consolidata si nu mai este pusa la indoiala. Problemele sunt acum in zona integritatii si a responsabilitatii.

De aceea, ma voi limita sa subliniez doar cateva dintre acestea, prioritare pentru 2010.

Chestiunea implementarii codurilor este precedata de adoptarea celor de procedura, efectuarea unor studii de impact si pregatirea sistemului judiciar, din punct de vedere logistic. De asemenea, vom propune CSM sa initiem un efort comun de pregatire a magistratilor si personalului auxiliar pentru aplicarea lor, seminarii si simulari de procese.

Un aspect important este legat de redactarea legii de punere in aplicare a codurilor, ea insasi un act legislativ extrem de complex . O evaluare preliminara efectuata la Ministerul Justitiei a indicat necesitatea modificarii a aproximativ 600 de legi pentru punerea in aplicare a celor patru coduri.

Identificarea, selectarea si angajarea specialistilor care sa redacteze legea de punere in aplicare a codurilor, ea insasi un cod in sine, reprezinta o provocare serioasa pentru minister . Am initiat deja procedurile de selectie publica a acestora. Aceeasi provocare o reprezinta si angajarea specialistilor pentru studiile de impact.

Structura Ministerului Public reclama ajustari, pentru a elimina dezechilibrele functionale, unitati de parchet supraincarcate si altele subutilizate. Cred, de asemenea, ca se impune o mai mare responsabilitate in modul in care unitatile de parchet, in special unitatile specializate DNA si DIICOT, dozeaza energiile intre cauzele foarte importante si complexe si cele care nu prezinta indicii solide privind comiterea de infractiuni .

Reforma CSM implica doua planuri, unul al reformei constitutionale, in ceea ce priveste componenta CSM si unul al reformelor legii de organizare, in ceea ce priveste unele aspecte functionale. In continuare, in ciuda masurilor de cosmetizare luate la propunerea CSM in 2009 in ceea ce priveste Inspectia Judiciara, cumulul intre calitatea de organ care efectueaza ancheta disciplinara si cel care judeca, ramane o contradictie cu un principiu fundamental in materie judiciara si va induce probleme de eficienta si legitimitate a deciziilor. Va trebui sa reflectam asupra acestei vulnerabilitati de sistem .

Un aspect foarte discutat in 2009 a fost transferul bugetelor de la minister la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Acest transfer a fost succesiv amanat timp de mai multi ani, ceea ce demonstreaza ca masura a fost instituita in lege prematur si fara masuri adiacente de implementare. Fara a ne declara opozitia de principiu, nu putem decat constata ca la acest moment, ICCJ nu este pregatita administrativ pentru o astfel de masura radicala, iar solutia demantelarii Ministerului Justitiei pentru a suplini aceasta lipsa de pregatire, nici nu poate fi luata serios in discutie. Conducerile ICCJ nu au intreprins de-a lungul anilor niciun efort institutional sistematic de pregatire a preluarii bugetelor, limitandu-se la simpla solicitare de principiu. Vom intreprinde un studiu in acest sens in 2010, urmand sa ne formulam pozitia si sa propunem pe baza acestuia o solutie tehnica in prima jumatate a anului viitor. In orice caz, preluarea administrarii banului public de catre Puterea Judecatoreasca trebuie insotita de garantii serioase privind buna cheltuire a acestuia. Dezvoltarea institutiei managerului de instanta este una dintre aceste garantii, cu atat mai mult cu cat Ministerul Justitiei a intreprins in cooperare cu CSM si o fundatie germana, un proiect pilot 6 in instante din Romania, recent finalizat cu succes.

Una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar o reprezinta starea resurselor umane. Avem nevoie de mai multi judecatori, procurori, grefieri si inspectori de probatiune. Implementarea codurilor va face acest imperativ mai stringent. Pe baza unui numar adecvat de personal, se poate vorbi de specializarea acestuia, ca si de crearea de sectii specializate in toate instantele.

Este important sa regandim modul de acces si promovare in magistratura, inclusiv la ICCJ. De asemenea, legislatia privind raspunderea magistratilor este finalizata si trebuie lansata in dezbaterea publica. In ipoteza in care codurile de procedura mai intarzie, vom propune masuri punctuale si tranzitorii de simplificare a procedurii, astfel incat sa reducem durata proceselor si sa asiguram o mai buna acoperire a cheltuielilor instantelor prin noi reguli privind suportarea cheltuielilor de judecata . Legislatia privind taxele de timbru ar trebui si ea regandita, inclusiv sub aspectul directionarii fondurilor.

Un aspect important este degrevarea magistratilor de o serie de activitati care nu sunt compatibile cu statutul lor sau care implica activitati administrative, fara legatura cu activitatea jurisdictionala. Am elaborat deja proiectul de reglementare prin care vom inlocui judecatorii delegati la registrul comertului. Intentionam sa gandim un sistem prin care sa inlocuim judecatorii in procesul electoral. Aceasta tema este insa de perspectiva si reclama o dezbatere publica. Este timp pana la viitoarele alegeri la termen pentru implementarea unei solutii.

Ca principiu, trebuie sa asiguram treptat revenirea la un grad de ocupare care sa permita magistratilor sa efectueze cu adevarat o opera de judecata . Aceasta implica in mod necesar un timp adecvat de reflectie inainte de darea unei solutii. Numai astfel putem obtine calitatea necesara in actul de cercetare penala sau de judecata .

Cu certitudine vom lansa in dezbatere publica in prima jumatate a anului 2010 documente de politica publica privind reformarea sistemului de expertize tehnice si criminalistice, a executorilor judecatoresti si notarilor. Acestea sunt in stadiu avansat de elaborare si vor fi adoptate curand la nivelul conducerii ministerului.

Vom continua sa acceleram implementarea programului cu Banca Mondiala pentru refacerea unor sedii de instante. Am obtinut rezultate palpabile in 2009, recunoscute deschis de Banca Mondiala, in ciuda unor acuzatii nefondate vehiculate interesat de unele cercuri. Este momentul cred sa indicam si cauzele pentru care in anii trecuti programul a trenat. In primul rand, durata de timp prevazuta pentru consumarea programului de finantare a fost prea scurta in raport cu volumul finantarii si lungimea procedurilor. In al doilea rand, legislatia aplicabila impune proceduri birocratice. Ministerul Justitiei a initiat in 2009 un demers de simplificare a procedurilor, dar s-a lovit de refuzul explicit al altor ministere implicate, care prefera un surplus de garantii legale in locul celeritatii. In al treilea rand, unele erori si intarzieri produse in procedurile de selectie a constructorilor de catre unele curti de apel. Cu toate acestea, in 2008 si 2009 au fost recuperate intarzieri importante si vom continua sa impulsionam accelererarea procedurilor la nivelul comitetelor interministeriale si al curtilor de apel. In efortul de ameliorare a infrastructurii imobiliare este nevoie si de cooperarea stransa a altor ministere si a curtilor de apel, pentru derularea corecta si rapida a procedurii de selectie a constructorilor.

In 2008 si 2009 am demarat o reforma treptata a sistemului penitenciar, introducand masuri noi, precum specializarea penitenciarelor. O strategie de reforma a sistemului penitenciar a fost elaborata la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) si insusita de minister . Sistemul penitenciar este unul foarte complex, care necesita o actiune cu totul speciala, avand in vedere caracterul delicat al problemelor implicate. Legat de acest domeniu, se impune transarea problemei arhivei fostului Serviciu Intern de Protectie si Anticoruptie si a unui serviciu operativ care sa puna in garda conducerea ANP si a penitenciarelor despre existenta unor cazuri si fenomene asemanatoare cu cazul Gorbunov. Intentionez sa lansez in dezbatere publica aceste doua probleme, care sa fie transate printr-o lege adoptata de Parlament. De asemenea, cred ca trebuie sa studiem solutia operarii unor penitenciare in sistem privat si intentionez sa lansez un studiu al unor astfel de sisteme care opereaza in terte state, care sa se finalizeze cu un document de politica publica.

In ceea ce priveste cooperarea judiciara in materie penala in cadrul UE, am participat la procesul de adoptare a Raportului privind aplicarea de catre Romania a Deciziei Cadru privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre Statele Membre.

In luna iunie 2009 au fost luate primele masuri pentru aducerea la indeplinire a recomandarilor din raport prin instituirea unui dialog cu Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) si CSM.

Am organizat la nivel de experti intalniri cu colegii din Italia, SUA, Canada, Brazilia.

Pentru anul 2010, MJLC isi propune sa transpuna in legislatia interna noi Decizii Cadru si Decizii ale Consiliului Uniunii Europene:

a) transpunerea Deciziei Consiliului privind consolidarea Eurojust si a Deciziei Consiliului privind Reteaua Judiciara Europeana;

b) transpunerea unor decizii-cadru ale Consiliului adoptate in anul 2008, cu termen de transpunere de catre Statele Membre 2011 (privind mandatul european de obtinere a probelor; privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce hotararilor privind pedepse privative de libertate; privind hotararile pronuntate in absentia, etc).

In domeniul cooperarii judiciare in materie civila, comerciala si de dreptul familiei, am facilitat accesul la informatia privind cooperarea judiciara prin internet:

a) actualizarea Ghidului de cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala publicat pe pagina de internet a ministerului;

b) completarea structurii INTRANET in materie civila si comerciala, in coordonare cu actualizarea Ghidului de cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala.

La nivelul Uniunii Europene, ministerul si-a adus contributia la intocmirea Programului Stockholm al Presedintiei Suedeze cu propuneri privind cooperarea judiciara internationala in materie civila. In legatura cu Conferinta de Drept International Privat de la Haga, cea mai importanta activitate a fost finalizarea profilului de tara al Romaniei raportat la Conventia si Protocolul de la Haga din 2007 privind obtinerea pensiei de intretinere din strainatate pentru copii si alti membri ai familiei si legea aplicabila obligatiilor de intretinere.

Obiectivul in 2010 este aducerea la indeplinire a atributiilor Ministerului Justitiei de autoritate centrala in domeniul cooperarii judiciare in materie civila, comerciala si de dreptul familiei in baza instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, Consiliului Europei, Organizatia Natiunilor Unite si a celor incheiate la nivel bilateral, in cadrul procedurilor referitoare la obtinerea pensiei din strainatate, aspectele civile ale rapirii internationale de copii, executare a hotararilor judecatoresti, recuperarea creantelor, obtinerea probelor si continutului dreptului strain, transmiterea actelor judiciare si extrajudiciare, acordarea asistentei juridice gratuite si a compensatiilor financiare victimelor infractiunilor, etc.

In fine, vom continua in 2010 reforma ministerului, sub aspectul evaluarii profesionale a personalului si, daca se impune, continuarea ajustarilor structurale.

Ministerul Justitiei va trebui sa-si intareasca rolul si capacitatea de furnizor de expertiza juridica la nivelul Guvernului. Sa nu uitam ca ministerul avizeaza anual mii de acte normative elaborate in celelalte ministere.

De asemenea, vom creste eforturile de atragere de fonduri comunitare pentru diferite programe, atat in sistemul judiciar, cat si in sistemul penitenciar.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Am expus in cele de mai sus, cateva din dezideratele noastre. Exista si altele, la fel de importante, pe care le-am cuprins in programul de guvernare. Altele, mai de detaliu, vor fi cuprinse in planul de actiune al ministerului si strategiile de reforma si combatere a coruptiei, pe care urmeaza sa le elaboram.

Aceste obiective se pot atinge daca sunt intrunite doua conditii esentiale, cooperarea CSM si pe un plan mai larg, a magistratilor si personalului auxiliar, si sustinerea lor de catre intreg spectrul politic.

De aceea, cred ca este extrem de important semnalul si mesajul pe care dumneavoastra il veti da astazi fata de acest program, prin votul pe care il veti exprima.

Cetatenii romani sunt in prezent dezamagiti de Justitia noastra si suntem cu totii responsabili pentru aceasta situatie. Situatia este atat de grava, incat numai impreuna, guvernanti, legislatori, magistrati si profesionisti ai dreptului putem reusi dezlegarea ei.

Momentul istoric al adoptarii codurilor civil si penal de catre Parlament a fost prima piatra la temelia unui nou edificiu al Justitiei. Sunt increzator ca vom putea reusi impreuna sa continuam acest proiect vital pentru statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene si pentru cetatenii nostri, dar si pentru cei europeni.

Din acest motiv, cu permisiunea dumneavoastra, voi considera un eventual vot negativ ca fiind exprimat exclusiv la adresa subsemnatului, iar un eventual vot pozitiv, ca fiind in primul rand la adresa programului pentru o Justitie moderna.

Dincolo de acest aspect, voi continua sa ma conduc in demersurile mele dupa vorbele lui Churchill, care spunea: a��Niciodata, niciodata, niciodata, dar absolut niciodata, sa nu renunti. Iar atunci cand nu mai poti, continua.a��. Voi continua deci, sa urmaresc schimbarea la fata in bine a Justitiei noastre, dupa modestele mele puteri.