Daca avem in vedere obiectul investigatiei, aprox. doua treimi reprezinta posibile intelegeri anticoncurentiale.
Dintre domeniile pentru care s-au deschis investigatii in anul 2009, subliniem: industria alimentara (6 investigatii), industria farmaceutica (5 investigatii), telefonie mobila (2 investigatii). Este de mentionat ca mai mult de jumatate din totalul investigatiilor deschise pentru posibile practici anticoncurentiale sunt investigatii declansate pentru posibila incalcare a legislatiei nationale si comunitare in domeniul concurentei, in baza competentelor[2] dobandite de Consiliul Concurentei dupa data aderarii. Prin comparatie, in anii 2008 si 2007 astfel de investigatii au reprezentat 20% din totalul investigatiilor deschise pentru practici anticoncurentiale.
O atentie sporita a fost acordata activitatii de monitorizare pro-activa a pietelor, in anul 2009 fiind declansate 5 investigatii sectoriale fata de doar 2 in anul 2008 si una singura in anul 2007. Pietele selectate pentru analiza in anul 2009 sunt: serviciile de transport maritim, comercializarea laptelui in stadiul economic producator-procesator, piesele de schimb pentru automobile, distributia angro de medicamente si energia electrica.
Din anii anteriori au fost finalizate 3 investigatii sectoriale in domenii cu un impact deosebit asupra consumatorilor: graul de panificatie, comertul cu amanuntul al produselor agroalimentare si piata imobiliara si a serviciilor conexe tranzactiilor imobiliare. in urma finalizarii acestora, Consiliul Concurentei a formulat recomandari si a intervenit la nivelul institutiilor publice competente in aceste domenii, in principal, pentru:
Mentionam si faptul ca derularea investigatiilor sectoriale vizand distributia angro de medicamente, respectiv comercializarea cu amanuntul a produselor alimentare, a permis deschiderea unor investigatii privind posibila incalcare a legislatiei de concurenta .
A� Amenzi
|In anul 2009 au fost aplicate amenzi in valoare de 8.755.512 lei, din care 90% reprezinta amenda aplicata in urma investigatiilor in cazurile a��scoli de soferia�� si a��piata painiia��. Au fost sanctionati 80 de agenti economici si o asociatie pentru intelegeri privind fixarea de pret/tarif.
Numarul agentilor economici sanctionati in anul 2009 pentru implicarea in intelegeri anticoncurentiale, dar si pentru omisiunea sau punerea in practica a unor operatiuni de concentrare economica a fost de 87 si o asociatie, comparativ cu 20 agenti economici in anul 2008 si doar 3 in anul 2007.
A� Taxe autorizare concentrari economice
Valoarea taxelor[3] de autorizare aplicate in cazurile de concentrari economice (43) a fost de 8.577.085 lei.
A� Politica de clementa
In vederea depistarii si sanctionarii celor mai grave incalcari ale legislatiei de concurenta (intelegerile anticoncurentiale orizontale de tip cartel), Consiliul Concurentei a initiat procesul de organizare a unui program de clementa. Programul isi propune sa puna in practica politica de clementa, revizuita dupa modelul Retelei Eeuropene de Concurenta (ECN). In acest scop, in luna august 2009, au fost revizuite si puse in aplicare Instructiunile privind conditiile si criteriile de aplicare a politicii de clementa. Reglementarea transpune in legislatia de concurenta din Romania noile prevederi comunitare in domeniu . in plus, prin aceste instructiuni, aria de aplicare a politicii de clementa este extinsa si asupra anumitor intelegeri anticoncurentiale verticale. In esenta, prin politica de clementa, companiile implicate in astfel de practici anticoncurentiale au posibilitatea de a beneficia de imunitate totala la amenzi sau de o reducere a cuantumului acestora. Pentru a putea beneficia de acest tratament preferential, aceste companii trebuie sa initieze colaborarea cu autoritatea romana de concurenta, sa-i puna la dispozitie toate informatiile detinute si sa o sprijine pana la finalizarea cazului. La sfarsitul anului, Consiliul Concurentei a infiintat Modulul de Clementa, cu rolul de a asigura interfata dintre autoritatea de concurenta si agentii economici care depun solicitari pentru clementa in conformitate cu Instructiunile privind aplicarea politicii de clementa.
A� Raportul privind politica de concurenta in sectoare cheie ale economiei romanesti
Pentru prima data de la infiintarea sa, Consiliul Concurentei a elaborat impreuna cu un organism al societatii civile a�� Societatea Academica din Romania a�� un raport asupra politicii de concurenta in sectoare cheie ale economiei romanesti.
Obiectivul acestui raport a fost de a identifica problemele din sapte domenii importante: bancar, energetic, concesiuni a�� resurse minerale, farmaceutic, profesii liberale, servicii de transport (taximetrie) si comert cu amanuntul, din perspectiva relatiei concurenta a�� competitivitate a�� bunastare consumator final.
Acest raport se doreste a deveni un demers anual prin care sa facem cunoscut decidentilor din diverse domenii care este gradul de concurenta existent, precum si modificarile ce trebuie avute in vedere pentru cresterea acestuia.
A� Cresterea capacitatii de analiza economica
In vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a regulilor de concurenta, prin utilizarea unei abordari axate pe analiza economica aprofundata, la nivelul Consiliului Concurentei s-a initiat un grup de analiza economica, ale carui prime actiuni importante au fost:
Aplicarea metodelor de analiza economica si econometrica in cadrul investigatiilor sectoriale derulate Un exemplu il reprezinta analiza realizata in cadrul investigatiei sectoriale pe piata graului, ce a fost finalizata in 2009. Cercetarile intreprinse s-au bazat atat pe analiza cadrului legislativ, cat si pe analiza datelor si informatiilor disponibile din surse publice. in plus, au fost colectate informatii, prin intermediul unor chestionare, de la principalii operatori economici din sector si de la un esantion reprezentativ de producatori agricoli individuali. De asemenea, au fost utilizate diferite metode econometrice, relevante pentru evidentierea anumitor fenomene economice.
Realizarea unui sistem de evaluare a eficientei autoritatii de concurenta Membrii grupului de analiza au cercetat modalitatile in care se evalueaza eficienta unei autoritati de concurenta . Metoda identificata, denumita benchmarking de rezultate, este foarte larg raspandit si are ca obiectiv identificarea activitatilor sau a proceselor a caror performanta trebuie imbunatatita. Utilizand surse de informatii ale ECN, OECD s.a., a fost construit un model valid de evaluare a institutiei, similar cu cel utilizat de alte autoritati de concurenta sau organisme in domeniu .
Estimarea prejudiciului provocat consumatorilor, realizata in cazul cartelului pe piata painii din judetul Vrancea Cazul a fost initiat in anul 2007. in urma investigatiei s-a demonstrat punerea in aplicare a unui cartel de fixare a pretului de comercializare a painii de catre agentii economici care opereaza in judetul Vrancea. Au fost analizate datele disponibile in cazul a 14 dintre societatile participante la intelegere . Ulterior, rezultatele au fost extrapolate la nivelul tuturor participantilor la cartel. De asemenea, a fost luat in calcul si efectul de propagare a efectelor cartelului (efectul de contagiune), prin estimarea prejudiciului cauzat consumatorilor la nivelul tuturor producatorilor din judetul Vrancea. Prejudiciul a fost estimat la o valoare minima de 8.338.061,876 lei si la o valoare maxima de 11.117.415,835 lei.
Beneficii potentiale ale masurilor propuse in urma investigatiei utile pentru cunoasterea pietei imobiliare si a serviciilor conexe
Consiliul Concurentei estimeaza ca potentiale surse de beneficii pentru consumatorii romani
Eliminarea posibilitatii aparitiei unor grile cu tarife minime pe piata serviciilor cadastrale, mentine beneficiul actual reprezentat de diferenta dintre tariful mediu in UE si cel din Romania (beneficiu total estimat a�� aproximativ 150 milioane euro anual).
Eliminarea restrictiilor anticoncurentiale din profesia de notar public poate genera un beneficiu estimat pentru consumatori de 60-120 milioane de euro anual in functie de volumul pietei imobiliare.
Doar eliminarea a��redactarii contractuluia�� din componenta onorariilor duce la o scadere cu 15% a acestora, ceea ce genereaza un beneficiu estimat pentru consumatori de aproximativ 40 milioane de euro anual.
Adoptarea masurilor propuse poate genera un beneficu pentru consumatorii romani de aproximativ 250-300 milioane de euro anual, suma care variaza in functie de volumul pietei imobiliare. Varianta finala a raportului investigatiei utile pentru cunoasterea pietei imobiliare si a serviciilor conexe, observatiile partilor interesate si Nota Consiliului Concurentei cu privire la observatiile formulate vor fi publicate in scurt timp pe site-ul institutiei. Varianta finala a acestui raport urmeaza a fi trimisa autoritatilor si institutiilor implicate.
AJUTOR DE STAT
A� Programul ReNAS (Reteaua Nationala de Ajutor de Stat)
Programul are ca scop crearea unui a��colectiv de lucrua�� la nivel national, care sa grupeze expertii in ajutor de stat din cadrul Consiliului Concurentei si pe cei angajati in cadrul institutiilor furnizoare de ajutor de stat, in scopul intaririi colaborarii dintre acestia.
Programul ReNAS are ca scop si acordarea de asistenta tehnica permanenta, la nivel informal, institutiilor cu atributii in implementarea ajutoarelor de stat din Romania. Programul a fost creat pe o baza multi-anuala, demarand efectiv in a doua parte a anului 2008. Terminarea Programului este programata pentru data de 31 decembrie 2010, existand posibilitatea de prelungire a acestuia, in functie de nevoile institutiei.
in anul 2009 au fost realizate urmatoarele actiuni importante in cadrul celor 4 proiecte ale programului:
lansarea aplicatiei informatice a retelei;
pregatire profesionala continua a expertilor Consiliului Concurentei si a reprezentantilor furnizorilor si beneficiarilor de ajutor de stat;
5 reuniuni ale Grupului interministerial pe probleme de ajutor de stat, organizate impreuna cu furnizorii de ajutor de stat;
editarea de publicatii de specialitate in domeniul ajutorului de stat .
A� Indeplinirea rolului de autoritate nationala de contact cu executivul comunitar si de punct national de informare in domeniul ajutorului de stat
In acest sens, in anul 2009 s-a continuat activitatea privind:
acordarea de asistenta de specialitate continua pentru furnizorii de ajutor de stat in cadrul reuniunilor de lucru (circa 150) si scrisorilor de clarificare (peste 300);
avizarea notificarilor si informarilor de ajutoare de stat (13);
notificarea ajutoarelor de stat prin SANI;
monitorizarea si raportarea ajutoarelor de stat.
Suplimentar indeplinirii obligatiilor in domeniul ajutorului de stat, asumate odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Consiliul Concurentei a realizat un Raport privind monitorizarea ajutoarelor de salvare-restructurare acordate firmelor in dificultate, ce cuprinde:
date si informatii referitoare la modul de implementare a programelor de restructurare care au fost finalizate in perioada 2007 a�� 2008;
o trecere in revista a stadiului de implementare a programelor de restructurare cu termen de finalizare in anul 2009.
In Romania, in anul 2009, bugetul total alocat masurilor de ajutor de stat elaborate este de 8,126 mld Euro, urmand sa beneficieze de sprijin aproximativ 61.000 agenti economici.
Nu trebuie inteles ca toti acesti bani vor fi acordati in anul 2009, schemele intinzandu-se pe mai multi ani ca si aplicabilitate dar, trebuie avute in vedere si schemele emise in anii trecuti si care sunt valabile si in anul 2009.
Mare majoritate a acestor masuri de ajutor vizeaza dezvoltarea regionala - realizarea de noi investitii productive care vor avea ca rezultat crearea si mentinerea de locuri de munca, precum si formarea profesionala
Astfel, pe parcursul anului 2009, in Romania, au fost elaborate 28 masuri de sprijin (din fonduri nationale si comunitare) atat in cadrul reglementarilor temporare emise in contextul crizei, cat si in cadrul reglementarilor comunitare obisnuite:
6 scheme si 3 decizii individuale autorizate de Comisia Europeana: buget de 4,9 mld Euro, 1746 agenti economici beneficiari;
4 scheme exceptate de la notificarea Comisiei Europene: buget de 1,7 mld Euro, 5.137 agenti economici beneficiari;
14 scheme de minimis: buget de 1,5 mld Euro, aproximativ 54.000 agenti economici beneficiari;
1 schema de servicii de interes economic general: buget 26,336 mil. Euro, 100 agenti economici beneficiari.
In contextul crizei economico-financiare, in Romania s-au implementat:
A� o schema de ajutor de stat, schema Eximbank-ului prin care se acorda garantii agentilor economici, avand un buget de aproximativ 5 milioane Euro;
A� o schema prin care s-a creat cadrul national general pentru acordarea de ajutoare de stat in suma de pana la 500.000 Euro pentru un agent economic (bugetul schemei este de aproximativ 220 milioane Euro);
si
INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONAL ADMINISTRATIVE
Masuri organizatorice in vederea accelerarii finalizarii unor investigatii in domeniul concurentei: reorganizarea unor investigatii care dureaza de mult timp, schimbarea unor raportori, intarirea unor echipe de investigatie.
Modificarea Legii concurentei nr. 21/1996 - proiectul de modificare urmareste in principal ca legea nationala in domeniul concurentei sa fie deplin armonizata cu reglementarile comunitare in domeniu, respectiv cu prevederile Regulamentulu (CE) nr. 1/2003 privind punerea in aplicare a normelor de concurenta .
Modificarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei, in scopul eficientizarii activitatii institutiei.
CRESTEREA COOPERARII INTERINSTITUTIONALE
A� Promovarea unui HG de infiintare a comitetului inteministerial in domeniul ajutorului de stat S-a decis reinfiintarea unui comitet interministerial in domeniul ajutorului de stat, cu scopul de a asigura o mai buna colaborare precum si aplicarea unitara a principiilor in domeniul ajutorului de stat de catre toate institutiile implicate, avand in vedere atat obligatiile asumate de Romani, in calitate de stat membru precum si statutul Consiliului Concurentei, recunoscut de Comisia Europeana, de autoritate nationala de contact Actul normativ a fost aprobat in sedinta de Guvern in luna decembrie 2009, urmand a fi publicat in Monitorul Oficial intr-un viitor foarte apropiat (in aceasta luna) A� Promovarea unui HG privind amenndarea HG 1361/2006 privind instrumentele de prezentare si motivare a actelor normative in sedintele de Guvern Acest act normativ prevede ca in Notele de fundamentare a actelor normative sa existe elemente distincte ce trebuie completate de autoritatile care initiaza proiecte de acte normative atunci cand acestea contin masuri din domeniul ajutorului de stat sau care pot avea un impact anticoncurential. in acest sens au fost introdusi pasii filtrului OECD cu privire la concurenta, iar in domeniul ajutorului de stat, elementele specifice legislatiei nationale si comunitare. Actul normativ urmeaza sa fie supus aprobarii Executivului in cel mai scurt timp .
PROMOVAREA CULTURII CONCURENTEI
Si aceasta activitate a fost in centrul atentiei Consiliul Concurentei, prin organizarea/participarea la peste 1000 de actiuni specifice, constand in conferinte, mese rotunde, seminarii, care au fost destinate anumitor segmente tinta:
mediul de afaceri;
autoritatile publice locale si centrale;
mediul judecatoresc;
mediul academic (actiuni organizate in cadrul unui proiect distinct derulat la nivelul institutiei).
ACTIVITATE IN PLAN INTERNATIONAL
A� Comitetul de Concurenta a OCDE a inaintat un aviz favorabil Consiliului OCDE cu privire la solicitarea Romaniei de reinnoire a statutului de observator la lucrarile Comitetului pentru Concurenta OCDE
Comitetul de Concurenta a OCDE a apreciat eforturile sustinute ale Consiliului Concurentei din Romania pentru imbunatatirea continua a activitatilor sale de promovare si aplicare eficienta a politicii concurentei in vederea dezvoltarii unui mediu competitiv sanatos in Romania si a recomandat Consiliului OCDE reinnoirea statutului de observator al tarii noastre la structurile de lucru ale OCDE cu atributii in domeniul concurentei pana la sfarsitul anului 2011.
Consiliul Concurentei va continua sa participe la toate activitatile ce se vor desfasura in domeniul concurentei sub egida acestei importante organizatii a tarilor dezvoltate. DE asemenea, autoritatea eomana de concurenta isi va intensifica relatiile bilaterale stabilite cu institutii similare de concurenta din tarile membre ale OCDE. Reamintim ca Romania a fost acceptata sa participe in calitate de Observator la lucrarile Comitetului pentru Concurenta a OCDE pentru prima data, la 15 decembrie 2005.
A� Consiliul Concurentei a depus o oferta pentru proiectul de Twinning al Autoritatii Nationale pentru Protectia Concurentei din Republica Moldova
In data de 3 decembrie 2009, la invitatia Delegatiei Comisiei Europene, Consiliul Concurentei a avut ocazia sa prezinte oferta pentru proiectul de Twinning al Autoritatii Nationale pentru Protectia Concurentei din Republica Moldova a��Support to Implementation and Enforcement of Competition and State Aid Policya��.
[1] La 31 decembrie 2009 sunt in curs de desfasurare 55 de investigatii, dintre care 31 declansate in anul 2009, iar 24 in anii anteriori. [2] Aplicarea aplicarea directa a prevederilor art. 101 si 102 din Tratatul de functionare a Uniunii Europene (versiune consolidata a Tratatului de instituire a Comunitatii Europeene). Articolul 101 alin. (1) din Tratatul CE interzice intelegerile intre intreprinderi, precum si practicile concertate, care pot aduce atingere comertului intre statele membre sau care au ca obiect sau ca efect, impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei in interiorul pietei comune. Articolul 102 din Tratatul CE interzice folosirea in mod abuziv, de catre una sau mai multe intreprinderi, a pozitiei dominante detinute pe piata interna sau pe o parte semnificanta a acesteia, in masura in care poate fi afectat comertul intre statele membre.[3] Sumele reprezentand tarife, taxe si amenzi sau alte sanctiuni aplicate de Consiliul Concurentei se fac venit la bugetul de stat, in conditiile Legii concurentei (art. 25 alin. 3). Acestea se vireaza direct la bugetul de stat de catre debitori
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...