Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Avantajele şi dezavantajele votului uninominal

Avantajele şi dezavantajele votului uninominal

  Publicat: 10 Mar 2008       6861 citiri       Sursa: NewsIn  


Specialiştii consultaţi de NewsIn au analizat avantajele şi dezavantajele noii legi a votului uninominal, un proiect care, în afară de promisiunea eliminării arbitrariului listelor de partid, aduce serioase dezavantaje, dar şi o doză mare de imprevizibilitate cât priveşte alocarea mandatelor.

Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Radu IV cel Mare a fost domnitor al Tarii Romanesti din anul 1495 pana in anul 1508.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Radu IV cel Mare a fost domnitor al Tarii Romanesti din anul 1495 pana in anul 1508.
Colegiu uninominal - subunitate a unei circumscriptii electorale, in care este atribuit un singur mandat;
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Radu IV cel Mare a fost domnitor al Tarii Romanesti din anul 1495 pana in anul 1508.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, Bucuresti - d. 8 iunie 1862, Bucuresti) a fost un jurnalist si politician roman.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, Bucuresti - d. 8 iunie 1862, Bucuresti) a fost un jurnalist si politician roman.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputatilor si Senat sau numarul minim de colegii uninominale in care se situeaza pe primul loc in ordinea numarului de voturi valabil exprimate,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Colegiu uninominal - subunitate a unei circumscriptii electorale, in care este atribuit un singur mandat;
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Avantajele noului tip de vot constau, susţin politologii şi sociologii, în eliminarea listelor de partid. Nu se ştie deocamdată în ce măsură personalizarea votului şi promisiunea partidelor de a găsi candidaţii potriviţi vor aduce mai multă legitimitate şi competenţă în Parlament.

Eliminarea listelor de partid

Mircea Kivu, sociolog, spune că avantajul evident al acestui sistem e că oamenii nu mai votează liste, ci persoane . "Ordinea o stabilesc oamenii, nu partidele ca până acum, deci este un lucru bun, un pas înainte", arată directorul IMAS, optimist că sistemul îşi va produce efectele scontate, în ciuda criticilor.

Partidele vor fi determinate să pună pe listă oameni care au capacitatea de a atrage voturi, deci nu vor mai impune candidaţi antipatizaţi. Candidaţii vor trebui să fie mai competitivi.

"Nu va mai exista o listă şi aranjamente să fi plasat cât mai sus pe ea, dar candidatul va trebui să se bată în continuare să fie propus într-un colegiu în care are şanse să iasă", arată Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente.

Radu spune că sistemul de redistribuire în funcţie de numărul de voturi şi nu de procente obligă candidaţii să fie şi mai convingători chiar dacă nu au şanse să câştige din prima . În acest sens, arată politologul, candidaţii sunt obligaţi să fie cât mai competitivi nu numai în raport cu ceilalţi adversari, dar să fie la fel de valoroşi ca şi partidul pentru care se bat. Pe de altă parte şi partidele vor fi mai atente când îşi selectează candidaţii, asigurându-se să-i promoveze pe cei mai buni, mai spune Radu .

"Cred că acest tip de scrutin va testa capacitatea partidelor de a propune candidaţi competitivi în toate colegiile. Va fi un test al capacităţii de mobilizare a oamenilor pe care îl dau partidele. O să avem şansa să vedem partidele <>, să vedem pe ce oameni pariază ele", susţine Alexandra Ionescu, profesor de politologie al Universităţii Bucureşti.

Păstrarea proporţionalităţii şi introducerea pragului alternativ înlătură dezavantajele sistemului majoritar.

Dacă un candidat preferat nu câştigă colegiul din prima, voturile pentru el nu sunt pierdute, ci pot fi contabilizate în contul altui candidat al partidului mai bine clasat, susţine directorul de la IMAS, Mircea Kivu. Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla într-un sistem majoritar de genul "câştigătorul ia totul", susţine el. "Este un sistem mai bun. Are avantajul de a asigura reprezentativitatea pe care un sistem majoritar pur nu l-ar asigura", conchide sociologul, arătând că nu a crezut niciodată că Parlamentul României şi clasa politică vor elimina cu totul proporţionalitatea. Pragul electoral alternativ prin care formaţiunile sub 5% pot intra în Parlament în cazul în care câştigă, indiferent de procentaj, şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii pentru Senat este o măsură echitabilă, opinează Mircea Kivu.

Politica ar trebui să fie mai importantă la nivel local.

Locomotivele electorale de la centru vor fi înlocuite cu locomotive mai mici, judeţene, iar în mod normal, filialele ar trebui să capete o autonomie şi o libertate mai mare în raport cu centrul, arată Alexandru Radu . O altă noutate ar trebui să fie adaptarea mesajului partidelor la fiecare judeţ, respectiv colegiu . Cât priveşte campania, "va fi mai costisitoare, mai mult de umblat", mai arată specialistul în sisteme electorale.

Dezavantajele votului uninominal combinat cu principii de redistribuire produc un grad mare de imprevizibilitate referitoare la şansele unui candidat sau formarea de majorităţi şi aduc îndoieli serioase legate de legitimitatea acordării mandatului sau calitatea persoanelor care intră în Parlament.

Modul de distribuire a mandatelor rămase neocupate din cauza candidaţilor care n-au întrunit 51% din voturi este complicat, imprevizibil şi injust, arată specialiştii.

Alexandru Radu spune că în afara votului unor persoane, nu a unei liste, nu se schimbă nimic substanţial în sistemul electoral, iar atunci când schimbări se produc, acestea au efecte adverse. Cel mai mare dezavantaj al sistemului acceptat de deputaţi sunt voturile pierdute în procesul de redistribuire. "Dacă un candidat nu obţine cât partidul, deşi a câştigat în colegiu cu peste 50%, el nu primeşte mandatul", aminteşte Radu . Structura Parlamentului nu se va schimba prea mult, iar regulile de redistribuire a mandatelor vor fi aceleaşi, inclusiv folosirea ca până acum a algoritmului d 'Hondt, mai spune acesta.

Şi Mircea Kivu admite că acest sistem este uninominal doar în cazul primei etape de vot, când un candidat obţine 51% pentru un colegiu şi arată că de fapt Parlamentul a instituit de fapt un vot preferenţial pe listă.


Adrian Moraru, director de programe la Institutul de Politici Publice, spune că politicienii nu au ţinut cont de faptul că oamenii îşi doreau de fapt un sistem uninominal majoritar în două tururi, aşa cum au votat la referendumul din 2007. "Oamenii au vrut să nu mai aleagă liste, dar au vrut şi să fie ei cei care decid cine merge în Parlament. Prin acest sistem, cetăţeanul votează o persoană şi crede că o trimite în Parlament, dar a doua zi află că după redistribuire a ajuns altcineva. Oamenii sunt înşelaţi: ei vor vota persoane, dar nu au niciun fel de decizie cât priveşte cine ajunge în Parlament în urma votului lor", declară el.

O perspectivă radicală asupra acestui sistem de vot introdus zilele acestea are profesorul de ştiinţe politice Daniel Barbu . Barbu, autor al unor cărţi despre tranziţia românească, a catalogat într-o declaraţie pentru NewsIn, noul sistem drept "o fraudă" şi o bătaie de joc. "Acesta nu este vot uninominal. Nu poţi să ai aşa ceva şi redistribuire. Ceea ce au făcut parlamentarii este o fraudă. O fraudă din partea iniţiatorilor care au renunţat la prevederile iniţiale, o prostie din partea celor care l-au votat", a arătat acesta. Profesorul susţine că o parte din vină aparţine şi jurnaliştilor care au tăcut până acum şi nu au spus opiniei publice că acesta nu este vot uninominal.

Daniel Barbu susţine că efectele acestui tip de scrutin, "original la fel ca democraţia din România" sunt extrem de imprevizibile, arătând că o persoană care candidează nu-şi poate aprecia niciodată şansele de a accede în Parlament şi că mecanismul de distribuire este plin de confuzii. Daniel Barbu a accentuat ideea că această imprevizibilitate nu ar fi existat dacă ar fi fost introdus un sistem testat, un uninominal adevărat, cuprins într-un sistem majoritar.

Există riscul ca majoritatea mandatelor să fie ocupate nu ca urmare a voinţei electoratului, ci a complicatului mecanism de distribuire, atenţionează şi Sorin Ioniţă, de la SAR, citat de RFI, susţine că numai 20% din candidaţii la parlamentare vor reuşi să fie aleşi cu peste 50%. "S-a votat de fapt un sistem mixt, dar mixt aş zice că uninominalul e cam 20%, restul, 80% e proporţional. Cam atâta mă aştept eu, sau chiar mai puţin, să fie fracţiunea celor care chiar vor fi apţi pe acest sistem uninominal în Parlament. Nu cred că vor reuşi foarte mulţi să treacă pragul acela de 51% în colegiul uninominal", declară el.

Pesimismul lui Ioniţă nu este însă împărtăşit de Mircea Kivu. El crede că cifra de 20% este obţinută în baza unei analogii cu alegerile la primării, majoritatea din comune, ori colegiile vor fi mai mari, iar voturile nu vor fi aşa dispersate. "Vor exista suficienţi care să câştige fără distribuire", crede el.

Partidele ar putea avea o influenţă şi mai mare asupra candidaţilor ca până acum.

Până la urmă, partidele, ca să câştige, aleg candidaţii pentru un colegiu respectiv, spun specialiştii. "Iliescu va fi trimis de exemplu să candideze la Olteniţa, deşi el a reprezentat până acum Bucureştiul", exemplifică sociologul Mircea Kivu, arătând că ipoteza că se va înlătura influenţa partidului către candidaţi şi înlocuirea ei cu influenţa electoratului, nu se confirmă.

Şi Daniel Barbu este de aceeaşi părere. Barbu sugerează chiar că unul din efectele uninominalului cu distribuire ar fi instaurarea unei partidocraţii. "Partidele vor fi şi mai puternice ca până acum. Ca să câştige un colegiu cu 50% înseamnă că trebuie să-şi impună oameni capabili să facă asta", crede acesta.

Apariţia unor înţelegeri între partide legate de trimiterea candidaţiilor în colegii şi alocarea mandatelor

Partidele vor face înţelegeri prin care să-şi împartă mandatele, cred Daniel Barbu şi Mircea Kivu. "Partidele vor afla ce candidaţi vor avea fiecare şi vor face în felul următor: mă duc eu acolo unde pot să câştig şi du-te tu în colegiul celălalt care nu mă interesează. Apoi, partidele se vor coaliza unele împotriva altora, tot pentru a impune un candidat în favoarea altuia", declară Barbu .

Partidele vor afla unul de intenţiile celuilalt şi vor stabili candidatul peste capul electorilor spune şi sociologul Kivu, arătând că partidele îşi vor trimite notabilităţile în cursele pe care şi le pot adjudeca, iar acestea ar putea fi impuse în detrimentul candidaţilor locali. "Practica trimiterii unui candidat de la centru într-un colegiu din provincie va rămâne", adaugă el.

Noul sistem nu va duce la reforma clasei politice

Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, susţine că în legea adoptată de deputaţi există o contradicţie între perspectiva politică şi cea tehnică, între promisiunile legate de uninominal şi rezultatele acestuia. "Tehnic, chiar dacă se votează uninominal, întrucât se păstrează principiul redistribuirii şi pragul electoral, sistemul electoral rămâne acelaşi, adică proporţional. Când politicienii spun că s-a schimbat sistemul electoral, e o păcăleală. Ce se schimbă e doar interfaţa: oamenii nu mai votează liste, ci persoane, dar regulile jocului rămân aceleaşi ca şi până acum", susţine acesta.

Radu susţine că varianta acceptată în România e una de compromis: nu s-a făcut nici cum a vrut Traian Băsescu, adică uninominal în sistem majoritar, nici cum au vrut partidele. "Politicienii au încercat să dea satisfacţie şi cetăţenilor, dar şi să îşi urmărească propriile interese", a adăugat acesta.

Specialistul nu crede însă că acest sistem este prost, ci doar creează nişte aşteptări care nu pot fi realizate. "Personal, cred că sistemul proporţional e cel mai bun. Sistemul proporţional se potriveşte foarte bine şi României, iar combinaţia obţinută din introducerea votului uninominal într-un sistem proporţional poate fi oarecum eficientă. Însă nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări spectaculoase. E o păcăleală dacă îi credem pe politicieni că uninominalul va produce schimbări profunde ale clasei politice", a afirmat el.

"Dacă nu se schimbă sistemul de partide din România, clasa politică nu se reformează. România a făcut acelaşi lucru ca Italia care a crezut că dacă schimbă sistemul electoral, schimbă clasa politică. România are politicieni care reprezintă fidel modul în care arată societatea românească, nu putem schimba ce nu merge prin sistemul de vot, e nevoie de alte lucruri, în primul rând de schimbare la nivelul oamenilor", arată şi Alexandra Ionescu.

Una din problemele sistemului proporţional se menţine, adică dificultatea de a forma majorităţi

Vor intra cu mici exepţii aceleaşi partide în Parlament, însă este greu de anticipat scorul pe care îl va obţine fiecare prin acest sistem, susţin la unison specialiştii. Parlamentul va arăta aproape la fel ca până acum, mai spus într-un consens aceştia.

Însuşi Viorel Hrebenciuc, liderul deputaţilor PSD, spune că uninominalul este o "prostie" şi că votarea acestei legi este o înfrângere pentru toată lumea. "Nu mai discut problema cu întărirea partidelor, cu faptul că trebuie să rămânem mai puţine partide pe scena politică, ca să poată să se facă un guvern coerent. Vedeţi ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile", a declarat Hrebenciuc pe 5 martie la RRA.

Tot el a avertizat asupra unui lucru pe care l-a evidenţiat şi Ion Iliescu, singurul adversar deschis al uninominalului din PSD, şi anume că partidele vor alerga după celebrităţi şi oameni cu bani pentru a câştiga voturi şi că politicienii de profesie vor fi din ce în ce mai puţini în Legislativ.

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi legea ce prevede alegerea prin vot uninominal a parlamentarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene. Potrivit noii legi, alegerile parlamentare au loc într-un singur tur de scrutin, iar fiecare partid propune câte un candidat pentru fiecare colegiu electoral. Pragul electoral rămâne de 5% şi se mai instituie un prag electoral alternativ pentru partidele care nu trec de acest procentaj. Astfel, formaţiunile sub 5% pot intra în Parlament în cazul în care câştigă, indiferent de procentaj, şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii pentru Senat.

Mandatele de parlamentar sunt obţinute automat dacă un candidat obţine 50% plus unu din voturile valabile dintr-un colegiu . Cei care nu obţin acest procent intră în faza de distribuire a mandatelor după o modalitate propusă de PSD. Într-o primă etapă, fiecare partid calculează, din prisma numărului de voturi obţinute, şi nu a procentelor, contribuţia fiecărui candidat la obţinerea unui mandat şi face o listă cu candidaţii săi din circumscripţie în ordine descrescătoare. Apoi, mandatele care revin prin redistribuire fiecărui partid într-o circumscripţie sunt stabilite în funcţie de coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective.

Soarta legii este însă incertă în condiţiile în care PRM şi PC au cerut vineri CCR să analizeze constituţionalitatea Legii uninominalului în ansamblul ei, aducând critici privind pragul electoral, delimitarea colegiilor prin Hotărâre de Guvern, condiţionarea înscrierii candidaţilor de depunerea unei sume de bani şi alegerea preşedinţilor de CJ.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri la postul public de radio că uninominalul adoptat de Parlament este "o jumătate de pas înainte, nu un pas" şi că problema fundamentală a legii este că este constituţională, şeful statului opinând că magistraţii CCR nu vor avea obiecţii.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (XIII) - Incetarea contractului de munca temporara
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XII)- Uzucapiunea terenurilor scoase din circuitul juridic
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Legislaţie

OUG nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de continut digital si de servicii digitale
Ordonanta de urgenta nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de ...

Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Publicata in Monitorul ...

Codul muncii 2022. Integral si Actualizat 2022
Codul muncii actualizat 2022 Actualizat si prin OUG 130/2021, privind stabilirea salariului minum ...