Statele membre UE au ajuns la un acord ref. posibilitatile de pescuit pentru 2011

Cantitatea pentru fiecare specie de peste care poate fi capturata intr-o anumita zona este definita prin asa-numitele capturi totale admisibile (TAC), iar alocarile acordate fiecarui state membru se stabilesc sub forma de cote.

Scopul urmarit este exploatarea durabila a resurselor marine. Numeroase stocuri au fost exploatate in exces, iar gestionarea efortului de pescuit trebuie sa asigure faptul ca activitatile de pescuit din UE sunt durabile din punct de vedere ecologic, economic si social, si faptul ca resursele se mentin in limite de siguranta din punct de vedere biologic.

In unele zone de pescuit s-au constatat imbunatatiri cu privire la unele stocuri precum heringul, limba-de-mare si merluciul, in timp ce alte zone raman vulnerabile. Stabilirea posibilitatilor de pescuit se bazeaza pe recomandari stiintifice si pe o abordare preventiva. Trebuie sa se stabileasca un echilibru intre interesele industriei europene a pescuitului, care ar trebui sa fie atat durabila, cat si profitabila, si protectia si conservarea populatiilor de peste in scadere.