Decizia CCR nr. 383/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea OUG nr. 85/2016

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.
2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 2.635 din 5 aprilie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 818A/2019. La sesizare a fost anexata Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate Presedintele Romaniei sustine ca, prin modul in care a fost adoptata, legea criticata incalca prevederile art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie . Totodata, prin continutul sau normativ, aceasta incalca si prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1) - (3) si ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitutie, pentru motivele expuse in cele ce urmeaza.
4. Cu privire la motivele de neconstitutionalitate extrinseca se arata ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 312 din 9 mai 2018, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura a fost declarata neconstitutionala, in ansamblul sau, legea in cauza fiind adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 76 alin. (1), precum si a dispozitiilor art. 75, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constitutie, referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta instantei de contencios constitutional. Potrivit fisei parcursului legislativ al Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, la data de 29 iunie 2018, proiectul de lege a fost inregistrat la Senat pentru reexaminare cu nr. L. 635, fiind transmis ulterior Comisiei pentru constitutionalitate si Comisiei pentru agricultura, industrie alimentara si dezvoltare rurala, care au hotarat sa adopte raport comun de admitere, fara amendamente, in forma trimisa initial la promulgare. La data de 15 octombrie 2018, Senatul a adoptat aceasta lege ca lege organica, insusindu-si astfel textele care au fost adaugate de Camera Deputatilor in prima forma adoptata de aceasta in calitate de Camera decizionala si care nu fusesera initial dezbatute de Senat. La data de 20 martie 2019, Camera Deputatilor a adoptat legea in aceeasi forma cu cea a Senatului.
5. Avand in vedere acest parcurs legislativ, legea supusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala, intrucat aceasta a fost adoptata, in procedura reexaminarii, cu ignorarea Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018 si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale in ipoteza constatarii neconstitutionalitatii in ansamblu a unei legi. Astfel, la nivel constitutional, efectul deciziilor Curtii pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate a priori este consacrat in art. 147 alin. (2) din Constitutie . Aplicand acest text la situatia in care Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea unei legi in ansamblul sau, si nu doar a unor dispozitii din aceasta, instanta constitutionala a stabilit, pe cale jurisprudentiala, faptul ca "pronuntarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari". Totodata, in considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, instanta constitutionala a retinut: "competenta de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitata daca legea astfel adoptata respecta exigentele Legii fundamentale." Prin urmare, optiunea legiuitorului de a legifera in materia in care Curtea Constitutionala a admis o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la o lege in ansamblul sau presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevazut de Constitutie si de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului (a se vedea, in acest sens, deciziile nr. 308 din 28 martie 2012, nr. 1 din 10 ianuarie 2014, nr. 619 din 11 octombrie 2016 sau nr. 432 din 21 iunie 2018). Asadar, potrivit jurisprudentei instantei constitutionale, efectul juridic al unei decizii prin care Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea unei legi in integralitatea sa, in cadrul controlului de constitutionalitate ex ante, se subsumeaza art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala. De aceea, prin interpretarea coroborata a acestor norme constitutionale, instanta constitutionala a configurat, pe cale jurisprudentiala, solutia de urmat in cazul in care un intreg act normativ, si nu doar dispozitii din acesta, este neconstitutional (a se vedea, in acest sens, deciziile nr. 308 din 28 martie 2012, nr. 1 din 10 ianuarie 2014, nr. 619 din 11 octombrie 2016, nr. 432 din 21 iunie 2018 sau nr. 89 din 28 februarie 2017), statuand ca "situatia determinata de constatarea neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau [...] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari". Reexaminarea, asa cum este mentionata in cuprinsul art. 147 alin. (2) din Constitutie, vizeaza exclusiv punerea de acord cu decizia Curtii a acelor dispozitii constatate neconstitutionale, dintr-o lege nepromulgata inca. Asadar, procedura reexaminarii nu poate fi aplicata cand in discutie este un act normativ declarat neconstitutional in ansamblul sau. Asa cum a aratat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, in acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constitutionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexaminarii, urmand a constata incetarea procesului legislativ, la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fara a fi necesara declansarea unei proceduri parlamentare distincte in acest sens. Aceasta deoarece insasi decizia Curtii reprezinta, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constitutie, temeiul pentru incetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexaminarii legii este deschisa de drept odata cu publicarea unei decizii prin care Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea unor dispozitii dintr-o lege, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori. Mai departe este optiunea legiuitorului daca decide sa mai legifereze in respectiva materie sau nu, iar daca isi mentine vointa de reglementare, atunci trebuie sa o faca ab initio, in cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: inregistrarea unei initiative legislative, insotita de expunerea de motive, solicitarea si obtinerea avizelor necesare, procedura intocmirii rapoartelor in comisiile de specialitate ale fiecarei Camere, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie . Aceasta concluzie se impune prin prisma considerentelor de principiu retinute constant in jurisprudenta Curtii, potrivit carora forta obligatorie care insoteste actele jurisdictionale ale Curtii - deci si deciziile - se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina aceasta (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012). Instanta constitutionala a retinut, totodata, ca nicio alta autoritate publica nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale, aceasta fiind obligata sa le aplice in mod corespunzator, respectarea deciziilor Curtii Constitutionale fiind o componenta esentiala a statului de drept . Toate aceste considerente se aplica mutatis mutandis si legilor de aprobare a unei ordonante a Guvernului. In acest sens instanta constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 76 din 30 ianuarie 2019, ca "efectul juridic al prezentei decizii este circumscris art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala si jurisprudentei Curtii in materie (...), astfel ca Parlamentului ii revine obligatia sa constate incetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii legii, in integralitatea sa, iar, in ipoteza initierii unui nou demers legislativ cu privire la acelasi domeniu de reglementare, sa se conformeze celor statuate prin decizia de fata".
6. Fata de imprejurarea ca prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2018 Curtea Constitutionala a constatat ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura este neconstitutionala in ansamblul sau si fata de jurisprudenta instantei constitutionale in aceasta materie (anterior amintita), Parlamentul avea obligatia de a constata incetarea de drept a procedurii legislative initiale in privinta respectivei reglementari (legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016) si de a identifica solutia constitutionala cu privire la soarta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016, avand in vedere ca dispozitiile art. 115 alin. (7) teza intai din Constitutie impun ca Parlamentul sa se pronunte prin lege fie in sensul aprobarii, fie in cel al respingerii unei ordonante a Guvernului.
7. Cat priveste motivele de neconstitutionalitate intrinseca se sustine, in primul rand, ca legea criticata incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie . Din analiza dispozitiilor art. I pct. 7 si ale art. I pct. 12 din legea supusa controlului de constitutionalitate, se observa ca aceasta nu respecta principiul suprematiei legilor si nici principiul securitatii raporturilor juridice, in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, asa cum a fost consacrat de Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016. In acest sens Curtea Constitutionala a retinut ca, "potrivit art. 8 alin. (4) teza intai din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, A�textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoceA�, iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeasi lege, A�actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis (...)A�. Desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala (...) prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesara".
8. Art. I pct. 7 din legea dedusa controlului de constitu - tionalitate prevede faptul ca "terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumparat actiuni sau active ce implica necesitatea exploatarii unui teren cu destinatie agricola, cu obligativitatea mentinerii obiectului de activitate al exploatarii piscicole pe perioada concesionarii". Se sustine ca atribuirea directa a concesiunii afecteaza interesul public prin eliminarea posibilitatii de a fi depuse mai multe oferte si de a obtine cea mai mare redeventa in urma concurentei dintre ofertanti. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de exceptie de la regimul general al concesionarii bunurilor proprietate publica stabilit de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica pentru o singura categorie de beneficiari nu respecta principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparenta, tratamentul egal, proportionalitatea, nediscriminarea si libera concurenta .
9. Art. I pct. 12 din legea supusa controlului de constitutionalitate introduce un nou alineat la art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008, conform caruia personalul de paza prevazut la alin. (7) al art. 23, respectiv personalul organizatiilor vanatoresti, este imputernicit sa sanctioneze faptele ce constituie contraventii si sa constate infractiunile piscicole. Chiar daca sanctionarea contraventiilor poate fi realizata, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, in baza unei legi speciale, de catre personalul angajat al unor entitati juridice de drept privat, imputernicirea acestora sa constate infractiuni contravine prevederilor art. 61 din Codul de procedura penala, potrivit carora: "Ori de cate ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate: (...) organele inspectiilor de stat, ale altor organe de stat, cat si ale autoritatilor publice, institutiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza, potrivit legii (...)".
10. De asemenea, prevederea este lipsita de claritate si poate da nastere unor situatii de incoerenta si instabilitate, prin imputernicirea personalului organizatiilor vanatoresti de a sanctiona faptele ce constituie contraventii si excluderea asociatiilor si organizatiilor de pescuit, responsabile in mod firesc de paza, controlul si exploatarea resurselor acvatice vii si a activitatilor din domeniul piscicol.
11. In al doilea rand, se sustine ca legea criticata incalca dispozitiile art. 44 alin. (1)-(3), precum si ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitutie . Art. I pct. 13 din legea dedusa controlului de constitutionalitate prevede faptul ca art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 se va modifica dupa cum urmeaza: "asociatiile de pescari, precum si forurile lor de reprezentare la nivel national, constituite pentru practicarea pescuitului in scop recreativ, in conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 (...), vor fi luate in evidenta de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si de Ministerul Apelor si Padurilor, ca reprezentanti ai societatii civile, in vederea stabilirii de programe de actiuni si proiecte comune pentru conservarea si protejarea resurselor acvatice vii, programe anuale care vor fi finantate de catre asociatiile de pescari, titulari ai dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care detin contracte de utilizare, din veniturile rezultate din cotizatiile membrilor asociatiei, aceste actiuni urmand sa fie avizate si verificate de catre specialistii din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura". Din modul de redactare a normei se poate interpreta ca obligatia de finantare ce va reveni titularilor dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care detin contracte de utilizare isi are izvorul direct in lege, fara acordul prealabil al acestora (altfel spus, fara modificarea contractului de utilizare), ceea ce este de natura sa afecteze, pe de o parte, libertatea economica, garantata de art. 45 coroborat cu art. 135 din Constitutie, iar, pe de alta parte, dreptul de proprietate asupra resurselor financiare garantat de art. 44 alin. (1)-(3) din Constitutie .
12. In al treilea rand, se sustine ca legea criticata incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie . Astfel, art. I pct. 20 din legea dedusa controlului de constitutionalitate modifica art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016, ce prevede ca "Lista lacurilor de acumulare (...) se aproba prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta". De asemenea, art. I pct. 21 din lege modifica art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016, ce prevede ca "Pentru lacurile de acumulare (...) inchirierea acestora se realizeaza de catre administrator in baza unei metodologii aprobate prin ordin comun (...), in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta". Or, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2016, iar legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata de Parlament la data de 20 martie 2019. Din continutul normativ al art. I pct. 20 si 21 rezulta ca termenul de 60 de zile calculat de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 era deja epuizat. Astfel, dispozitiile mentionate ce dispun pentru trecut contravin principiului neretroactivitatii legii, consacrat la art. 15 alin. (2) din Constitutie - potrivit caruia legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile - precum si normelor constitutionale referitoare la intrarea in vigoare a legilor consacrate la art. 78 din Constitutie, potrivit caruia legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.
13. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.
14. Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului si Guvernul nu au transmis Curtii Constitutionale punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinand obiectia de neconstitutionalitate, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
16. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, in ansamblul sau, lege adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, la data de 20 martie 2019. Dispozitiile legii criticate au urmatorul cuprins:
Articolul I
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85 din 23 noiembrie 2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2016, cu urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul I, inaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu urmatorul cuprins:
"- La articolul 1 alineatul (2), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera e1), cu urmatorul cuprins:
A� e1) lacuri in care se practica acvacultura;A�"
2. La articolul I punctul 1, litera l) a alineatului (2) al articolului 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"l) concesionarea, inchirierea sau privatizarea in domeniul piscicol;"
3. La articolul I, dupa punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu urmatorul cuprins:
"41. La articolul 2 punctul 2, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins:
A�h) amenajarea agro-piscicola - incinta indiguita in care se desfasoara atat activitate de piscicultura, cat si de cultura a cerealelor si/sau de crestere a animalelor, piscicultura fiind activitatea principala.A�"
4. La articolul I punctul 6, punctul 182 al articolului 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"182. pescuit recreativ - activitati necomerciale de pescuit pentru utilizarea resurselor acvatice vii in scop recreativ;"
5. La articolul I punctul 8, dupa litera b) a alineatului (3) al articolului 4 se introduce o noua litera, litera b1), cu urmatorul cuprins:
"b1) privatizeaza societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu profil piscicol si amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la vanzarea actiunilor si activelor;"
6. La articolul I punctul 8, litera c) a alineatului (3) al articolului 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"c) administreaza terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole apartinand domeniului public al statului, inclusiv lacurile de acumulare si lacurile care au drept folosinta unica piscicultura, prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale A�Apele RomaneA�, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;"
7. La articolul I punctul 8, dupa litera e) a alineatului (3) al articolului 4 se introduce o noua litera, litera e1), cu urmatorul cuprins:
"e1) terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumparat actiuni sau active ce implica necesitatea exploatarii unui teren cu destinatie agricola, cu obligativitatea mentinerii obiectului de activitate al exploatarii piscicole pe perioada concesionarii;"
8. La articolul I punctul 8, litera f) a alineatului (3) al articolului 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"f) concesioneaza/inchiriaza lacurile de acumulare si lacurile care au folosinta unica piscicultura, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;"
9. La articolul I punctul 8, dupa litera o) a alineatului (3) al articolului 4 se introduc doua noi litere, literele p) si q), cu urmatorul cuprins:
"p) primeste solicitari de ajutor de stat, verifica eligibilitatea acestora si acorda sprijin financiar producatorilor din acvacultura si pescuit din resursele bugetului de stat, aprobate cu aceasta destinatie;
q) raspunde de aplicarea regulilor de ajutor de stat in domeniul pescuitului si acvaculturii."
10. La articolul I punctul 12, alineatul (2) al articolului 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Conditiile de practicare a pescuitului recreativ, modelele permiselor de pescuit in scop recreativ in habitatele piscicole naturale, precum si modul de eliberare si contravaloarea permiselor se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale."
11. La articolul I punctul 12, alineatul (6) al articolului 23 se abroga.
12. La articolul I punctul 12, dupa alineatul (6) al articolului 23 se introduc trei noi alineate, alineatele (7)-(9), cu urmatorul cuprins:
"(7) Organizatiile vanatoresti beneficiare ale contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii in scop recreativ exercita pe zonele de pescuit atribuite, prin personal angajat specializat, atestat si avizat in conformitate cu prevederile legii, paza resurselor acvatice vii, controlul exploatarii acestora, verificarea activitatilor de pescuit, combaterea braconajului piscicol si preintampinarea distrugerii si degradarilor piscicole de orice fel.
(8) Personalul de paza prevazut la alin. (7), dotat cu uniforma, insigna si armament de paza, este imputernicit sa sanctioneze faptele ce constituie contraventii si sa constate infractiunile piscicole prevazute de prezenta ordonanta de urgenta .
(9) In timpul exercitarii atributiilor de serviciu, personalul de paza este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice."
13. La articolul I punctul 12, articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Articolul 25
Asociatiile de pescari, precum si forurile lor de reprezentare la nivel national, constituite pentru practicarea pescuitului in scop recreativ, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi luate in evidenta de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si de Ministerul Apelor si Padurilor, ca reprezentanti ai societatii civile, in vederea stabilirii de programe de actiuni si proiecte comune pentru conservarea, protejarea si repopularea conforma a resurselor acvatice vii, programe anuale care vor fi finantate de catre asociatiile de pescari, titulari ai dreptului de pescuit recreativ pe sectoarele de habitate piscicole naturale pentru care detin contracte de utilizare, din veniturile rezultate din cotizatiile membrilor asociatiei, aceste actiuni urmand sa fie avizate si verificate de catre specialistii din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura."
14. La articolul I punctul 17, alineatul (6) al articolul 43 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(6) Institutiile publice, regiile autonome, unitatile administrativ-teritoriale, precum si societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu capital majoritar de stat, detinatoare de amenajari piscicole, au obligatia de a comunica anual, pana la data de 30 noiembrie, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura inventarul amenajarilor piscicole de orice tip care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru desfasurarea activitatii de acvacultura."
15. La articolul I punctul 23, litera a) a articolului 58 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) pescuitul recreativ al oricaror specii de peste si altor vietuitoare acvatice vii efectuat in habitatele piscicole naturale, fara permis de pescuit recreativ eliberat de catre beneficiarul contractului de utilizare a resursei acvatice vii sau asociatiile cu care acesta are relatii de reciprocitate;"
16. La articolul I punctul 27, litera a) a articolului 62 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) pescuitul comercial, retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legala sau daca reprezinta mai mult de 5% din captura, in cazul speciilor marine;"
17. La articolul I, dupa punctul 30 se introduce un nou punct, pct. 301, cu urmatorul cuprins:
"301. La articolul 65, partea introductiva a alineatului (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A�Articolul 65
(1) Urmatoarele fapte constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 ani la 7 ani si interzicerea dreptului de a pescui o perioada cuprinsa intre un an si 3 ani:A�"
18. La articolul I, punctul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"33. La articolul 67, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
A�Articolul 67
(1) Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa efectueze acte de constatare pentru faptele prevazute la art. 64 si 65 si personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, reprezentantii Garzii Nationale de Mediu, ai Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", precum si ofiteri si subofiteri din cadrul Jandarmeriei Romane si personalul angajat de beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii in scop recreativ prevazut la art. 23 alin. (7), conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 58-63 se fac de catre personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, de catre personalul prevazut la alin. (1), de catre ofiterii si agentii din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane, ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane, personalul angajat de beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii in scop recreativ prevazut la art. 23 alin. (7), precum si de catre personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva.A�"
19. In tot cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008, sintagma "pescuit recreativ/sportiv" se inlocuieste cu sintagma "pescuit recreativ".
20. La articolul II, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Articolul II
(1) Lista lacurilor de acumulare si lacurilor care au ca unica folosinta activitatea de piscicultura si care trec din administrarea Administratiei Nationale A�Apele RomaneA� in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se aproba prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(2) Protocolul de predare-preluare a lacurilor de acumulare si lacurilor care au ca unica folosinta activitatea de piscicultura se va incheia intre partile interesate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la alin. (1)."
21. Articolul III se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Articolul III
(1) Pentru lacurile de acumulare si lacurile aflate in administrarea Administratiei Nationale A�Apele RomaneA�, in care se poate practica si activitatea de piscicultura, inchirierea acestora se realizeaza de catre administrator in baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului apelor si padurilor si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(2) Nivelul minim al chiriei pentru inchirierea prevazuta la alin. (1) va fi stabilit de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si Administratia Nationala A�Apele RomaneA� prin ordin comun al ministrului apelor si padurilor si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale."

Articolul II
Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
17. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca prevederile legii criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit caruia "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privata, ale art. 45 privind libertatea economica, coroborate cu cele ale art. 135 privind economia, precum si ale art. 147 alin. (2) si (4) privind deciziile Curtii Constitutionale.
18. Analizand admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate, sub aspectul obiectului, al titularului sesizarii si al termenului de sesizare, Curtea constata ca sesizarea care formeaza obiectul Dosarului nr. 818A/2018 indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie . Astfel, obiectul sesizarii il constituie o lege adoptata de Parlament si inca nepromulgata, sesizarea a fost formulata de Presedintele Romaniei, acesta facand parte dintre titularii dreptului de sesizare, iar sesizarea a fost formulata in interiorul termenului prevazut de art. 77 din Constitutie pentru promulgarea legii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70).
19. Examinand procesul legislativ de adoptare a legii criticate, Curtea observa ca, initial, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura a fost initiat de Guvern si inregistrat la data de 28 noiembrie 2016 la Senat, pentru dezbatere, avand avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Forma initiatorului cuprindea articolul unic potrivit caruia "Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura". In sedinta plenului Senatului din data de 13 februarie 2017, proiectul de lege s-a considerat adoptat, fara a fi dezbatut in plen, potrivit prevederilor art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constitutia Romaniei, republicata (conform caruia "Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta"). Proiectul de lege a fost transmis Camerei Deputatilor si inregistrat la data de 20 februarie 2017 la Biroul permanent al Camerei Deputatilor cu nr. Pl-x 132/2017. In sedinta din 12 martie 2018, Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si Comisia pentru mediu si echilibru ecologic au emis un raport comun, in sensul propunerii plenului Camerei Deputatilor a adoptarii proiectului de lege cu 43 de amendamente admise. Proiectul de lege a fost dezbatut in plenul Camerei Deputatilor in sedinta din 14 martie 2018 si adoptat la aceeasi data, cu 162 de voturi pentru, 12 voturi impotriva si 84 de abtineri, potrivit Stenogramei sedintei Camerei Deputatilor din 14 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, nr. 44 din 21 martie 2018.
20. La data de 5 aprilie 2018, Presedintele Romaniei a sesizat Curtea Constitutionala cu obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura. Prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 581 din 9 iulie 2018, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura este neconstitutionala, in ansamblul sau. La paragraful 31 al acestei decizii, Curtea a constatat ca, intrucat dispozitiile art. I pct. 7 din legea criticata reglementeaza in domeniul concesiunii bunurilor proprietate publica, legea supusa controlului de constitutionalitate trebuia adoptata ca lege organica, potrivit art. 76 alin. (1) din Constitutie . De asemenea, la paragraful 36, Curtea a retinut ca intreaga problematica a privatizarii societatilor cu profil piscicol si a amenajarilor piscicole pe care Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura le are in portofoliu tine de domeniul legii organice, iar conditiile administrarii, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate publica trebuie, de asemenea, stabilite prin lege organica. La paragraful 38, Curtea a statuat, prin prisma asigurarii rigorilor constitutionale in ceea ce priveste procedura parlamentara de adoptare a legilor, ca reglementarea intr-un domeniu care, prin excelenta, apartine legii organice, prin adoptarea unei legi cu caracter derogatoriu sau special, trebuie sa se supuna dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, indiferent de majoritatea de vot intrunita in cele doua Camere ale Parlamentului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, paragraful 31, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 42). Curtea a mai retinut, la paragraful 39, ca legea supusa controlului de constitutionalitate, intrucat reglementeaza in domenii rezervate legii organice, trebuie sa se supuna dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutie . Or, aceasta a fost votata cu majoritatea membrilor prezenti in Camera Deputatilor, majoritate acceptata doar pentru legile ordinare. In concluzie, Curtea a retinut ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura ar fi trebuit sa fie adoptata si votata ca lege organica, potrivit art. 136 alin. (4), precum si art. 76 alin. (1) din Constitutie . Totodata, la paragraful 42, Curtea a retinut ca, intrucat dispozitiile art. I pct. 17 din legea criticata modifica limitele speciale ale pedepsei cu inchisoarea pentru infractiunile din domeniul piscicol stabilite prin lit. a)-c) ale art. 65 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008, acestea au un caracter organic si, in consecinta, legea supusa controlului de constitutionalitate trebuia votata si adoptata ca lege organica, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) si art. 76 alin. (1) din Constitutie . Referitor la critica de neconstitutionalitate extrinseca privind incalcarea dispozitiilor art. 75 alin. (3) din Constitutie referitoare la principiul bicameralismului, Curtea a constatat, la paragraful 53, ca, avand in vedere ca forma adoptata de Camera Deputatilor modifica substantial configuratia initiativei legislative si a formei adoptate de Senat, au fost incalcate dispozitiile art. 75, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constitutie, referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. In final, la paragraful 54 al Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018, avand in vedere admiterea criticilor de neconstitutionalitate extrinseca, privind incalcarea dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. h), art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (3), art. 76 alin. (1) si art. 136 alin. (4) din Legea fundamentala, Curtea a constatat ca nu mai este necesara analizarea criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate de autorul obiectiei de neconstitutionalitate si ca solutia sanctioneaza exclusiv nerespectarea exigentelor impuse de Constitutie in ceea ce priveste procedura legislativa de adoptare a legii supuse controlului de constitutionalitate, Parlamentul avand competenta de a proceda la adoptarea acesteia in conformitate cu dispozitiile din Legea fundamentala.
21. Ulterior pronuntarii acestei decizii, potrivit fisei procesului legislativ (PL-x 132/2017), la data de 29 iunie 2018, legea a fost inregistrata la Senat, pentru reexaminare. Comisia pentru constitutionalitate si Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si dezvoltare rurala au hotarat, in sedinta din 3 octombrie 2018, sa adopte raport comun de admitere, fara amendamente. La data de 15 octombrie 2018, legea a fost adoptata de Senat, ca lege organica, potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, in aceeasi forma cu cea initial adoptata de Camera Deputatilor, la data de 14 martie 2018.
22. La data de 17 octombrie 2018, legea astfel adoptata de Senat a fost inregistrata la Camera Deputatilor. Cele trei comisii sesizate cu reexaminarea legii, respectiv Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, Comisia juridica, de disciplina si imunitati si Comisia pentru mediu si echilibru ecologic, au dezbatut reexaminarea acesteia in sedinte separate si au propus plenului Camerei Deputatilor adoptarea legii, in forma adoptata de Senat, fara amendamente, respectiv a legii trimise initial la promulgare. Ulterior, legea a fost dezbatuta in plenul Camerei Deputatilor si adoptata, la data de 20 martie 2019, ca lege organica, potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, in aceeasi forma .
23. Referitor la critica de neconstitutionalitate extrinseca privind incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, autorul obiectiei sustine, in esenta, ca legea criticata incalca dispozitiile art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, intrucat aceasta a fost adoptata, in procedura reexaminarii, cu ignorarea Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018 si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, aplicabila in ipoteza constatarii neconstitutionalitatii unei legi in ansamblu.
24. Cu privire la aceste sustineri, Curtea constata ca, potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie, "In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale". In jurisprudenta sa referitoare la interpretarea art. 147 alin. (2) din Constitutie, Curtea a statuat, de principiu, ca, in situatia in care constata neconstitutionalitatea unei legi in ansamblul sau, si nu doar a unor dispozitii din aceasta, "pronuntarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari". Totodata, in considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, care stabilesc ca "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii", Curtea a mai retinut urmatoarele: "Competenta de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitata daca legea astfel adoptata respecta exigentele Legii fundamentale. Prin urmare, optiunea legiuitorului de a legifera in materia in care Curtea Constitutionala a admis o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la o lege in ansamblul sau presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevazut de Constitutie si de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, Decizia 619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, paragraful 50, sau Decizia nr. 432 din 21 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 6 iulie 2018, paragraful 35). De asemenea, prin Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, paragraful 50, Curtea a stabilit ca reexaminarea, mai exact punerea de acord a deciziei, se aplica numai atunci cand Curtea a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii ale acesteia, si nu atunci cand neconstitutionalitatea vizeaza actul normativ in ansamblul sau, in caz contrar incalcandu-se art. 147 alin. (2) din Constitutie (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragrafele 45-48). Totodata, prin Decizia nr. 432 din 21 iunie 2018, paragraful 36, Curtea a stabilit faptul ca art. 147 alin. (2) din Constitutie nu este incident, intrucat prin decizia Curtii Constitutionale a fost constatata neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau, iar nu doar a unor dispozitii din cuprinsul acesteia. Prin aceeasi decizie, paragraful 38, Curtea a statuat ca "reexaminarea, asa cum este mentionata in cuprinsul art. 147 alin. (2) din Constitutie, vizeaza exclusiv punerea de acord cu decizia Curtii a acelor dispozitii constatate neconstitutionale, dintr-o lege nepromulgata inca. Asadar, procedura reexaminarii nu poate fi aplicata cand in discutie este un act normativ declarat neconstitutional in ansamblul sau. Asa cum a aratat Curtea in jurisprudenta sa, in acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constitutionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexaminarii, urmand a constata incetarea procesului legislativ, la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fara a fi necesara declansarea unei proceduri parlamentare distincte in acest sens. Aceasta deoarece insasi decizia Curtii reprezinta, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constitutie, temeiul pentru incetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexaminarii legii este deschisa de drept odata cu publicarea unei decizii prin care Curtea constata neconstitutionalitatea unor dispozitii dintr-o lege, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori. Mai departe, este optiunea legiuitorului daca decide sa mai legifereze in respectiva materie sau nu, iar daca isi mentine vointa de reglementare, atunci trebuie sa o faca ab initio, in cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: inregistrarea unei initiative legislative, insotita de expunerea de motive, solicitarea si obtinerea avizelor necesare, procedura intocmirii rapoartelor in comisiile de specialitate ale fiecarei Camere, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie".
25. Asadar, asa cum este statuat, cu valoare de principiu, in jurisprudenta Curtii Constitutionale, in situatia constatarii neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau, pronuntarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari. Parlamentului ii revine obligatia sa constate incetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii legii, in integralitatea sa, iar, in ipoteza initierii unui nou demers legislativ cu privire la acelasi domeniu de reglementare, sa se conformeze celor statuate prin decizia Curtii Constitutionale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 76 din 30 ianuarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 din 20 martie 2019, paragraful 42, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 88, Decizia nr. 140 din 13 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 377 din 14 mai 2019, paragraful 86, sau Decizia nr. 141 din 13 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019, paragraful 96).
26. Curtea retine ca jurisprudenta sa mai sus amintita vizeaza, cu caracter general, initiativele legislative reglementate de art. 74 din Constitutie . Cu privire insa la ipoteza particulara a unei legi de aprobare a unei ordonante de urgenta a Guvernului, Curtea retine incidenta dispozitiilor constitutionale ale art. 74 alin. (3), potrivit caruia "Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte, ca prima Camera sesizata", si ale art. 115 alin. (4)-(8) referitoare la conditiile de adoptare a ordonantelor de urgenta ale Guvernului. Potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutie, "Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei [...]". Astfel, transmiterea proiectului de lege de aprobare a ordonantei de urgenta a Guvernului catre Camera competenta sa il adopte reprezinta una dintre cele doua conditii cumulative pentru intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta a Guvernului.
27. Aplicand jurisprudenta de principiu a Curtii Constitutionale referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstitutionalitatii unei legi in ansamblul sau la situatia specifica a legilor de aprobare a ordonantelor de urgenta ale Guvernului, este evident ca, in cazul constatarii neconstitutionalitatii unei legi de aprobare a unei ordonante de urgenta a Guvernului, in ansamblul ei, noul proces legislativ vizeaza intreaga procedura parlamentara derulata in fata celor doua Camere ale Parlamentului, mai putin depunerea initiativei legislative, care s-a realizat in temeiul art. 115 alin. (5) din Constitutie si care a fundamentat intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta a Guvernului.
28. Asadar, sub aspectul efectelor pe care le produce decizia de constatare a neconstitutionalitatii unei legi, in ansamblul ei, diferenta specifica dintre legea de aprobare a unei ordonante de urgenta a Guvernului, declarata neconstitutionala in ansamblul ei, si celelalte tipuri de legi, declarate neconstitutionale, in ansamblul lor, este data de reglementarea expresa din art. 115 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata, respectiv numai dupa depunerea proiectului de lege de aprobare a actului Guvernului.
29. Prin urmare, aplicand jurisprudenta, cu valoare de principiu, a Curtii Constitutionale la cazul specific al constatarii neconstitutionalitatii unei legi de aprobare a unei ordonante de urgenta a Guvernului, in ansamblul sau, Curtea retine ca, ulterior deciziei de admitere a Curtii, Parlamentul - tinand cont de proiectul de lege de aprobare a ordonantei de urgenta transmis anterior de Guvern - trebuie sa parcurga din nou toate etapele ulterioare initierii procesului legislativ, si anume procedura din comisiile parlamentare, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie .
30. Analizand procesul legislativ al legii supuse controlului de constitutionalitate, Curtea retine ca, initial, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura a fost initiat de Guvern si inregistrat la data de 28 noiembrie 2016 la Senat, pentru dezbatere, avand avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Forma initiatorului cuprindea articolul unic potrivit caruia "Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura". In sedinta plenului Senatului din data de 13 februarie 2017, proiectul de lege s-a considerat adoptat, fara a fi dezbatut in plen, potrivit prevederilor art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constitutia Romaniei, republicata (conform caruia "Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta"). Proiectul de lege a fost transmis Camerei Deputatilor, iar Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si Comisia pentru mediu si echilibru ecologic au emis un raport comun, in sensul propunerii plenului Camerei Deputatilor a adoptarii proiectului de lege cu 43 de amendamente admise, proiect de lege dezbatut si adoptat la aceeasi data . La sesizarea Presedintelui Romaniei, prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2018, Curtea a constatat neconstitutionalitatea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, in ansamblul sau, iar nu doar a unor dispozitii din cuprinsul acesteia. Astfel, Curtea a constatat atat incalcarea dispozitiilor art. 75, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constitutie, referitoare la principiul bicameralismului, cat si incalcarea dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. h), art. 76 alin. (1) si art. 136 alin. (4) din Legea fundamentala, intrucat legea criticata avea caracter de lege organica.
31. Ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 312 din 9 mai 2018, a fost declansata procedura reexaminarii legii la Senat. Comisia pentru constitutionalitate si Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si dezvoltare rurala au adoptat, in sedinta din 3 octombrie 2018, un "raport comun de admitere, fara amendamente, in forma trimisa la promulgare". La data de 15 octombrie 2018, legea a fost adoptata de Senat. Ulterior, la Camera Deputatilor cele trei comisii sesizate cu reexaminarea legii, respectiv Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, Comisia juridica, de disciplina si imunitati si Comisia pentru mediu si echilibru ecologic, au dezbatut reexaminarea acesteia in sedinte separate si au propus plenului Camerei Deputatilor adoptarea legii in forma adoptata de Senat, fara amendamente, respectiv a legii trimise initial la promulgare. Legea a fost dezbatuta in plenul Camerei Deputatilor si adoptata, la data de 20 martie 2019, ca lege organica, potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, in aceeasi forma cu cea trimisa initial la promulgare.
32. Astfel, Curtea constata ca, efect al Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018, Parlamentului ii revenea obligatia, potrivit art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie si jurisprudentei Curtii Constitutionale, ca, tinand cont de proiectul de lege de aprobare a ordonantei de urgenta transmis deja de Guvern - proiect care continea articolul unic potrivit caruia "Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura" -, sa parcurga din nou etapele ulterioare initierii procesului legislativ, etape constand in procedura din comisiile parlamentare, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie, iar in cadrul acestei proceduri sa se conformeze celor statuate prin decizia sus-amintita. Insa Curtea retine ca, desi constatase prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2018 neconstitutionalitatea extrinseca a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016, atat comisiile parlamentare de la Senat, cat si cele de la Camera Deputatilor au adoptat rapoarte de admitere, fara amendamente, a legii trimise initial la promulgare, respectiv a formei adoptate initial de Camera Deputatilor. Or, aceasta lege a fost declarata neconstitutionala, in ansamblul sau, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 312 din 9 mai 2018. Asadar, parcurgerea din nou, cu respectarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 312 din 9 mai 2018, a etapelor ulterioare initierii procesului legislativ - si anume procedura din comisiile parlamentare, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie - presupune depunerea si admiterea din nou a amendamentelor proprii noului proces legislativ. Or, in speta, atat comisiile parlamentare de la Senat, cat si cele de la Camera Deputatilor au adoptat rapoarte de admitere, fara amendamente, a legii trimise initial la promulgare, respectiv a formei adoptate initial de Camera Deputatilor.
33. Avand in vedere acestea, Curtea constata ca, ulterior Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018, Parlamentul - tinand cont de proiectul de lege de aprobare a ordonantei de urgenta transmis anterior de Guvern - nu a parcurs din nou etapele procesului legislativ, si anume procedura din comisiile parlamentare, inclusiv depunerea de amendamente, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie, cu respectarea Deciziei nr. 312 din 9 mai 2018, ci comisiile celor doua Camere au adoptat rapoarte de admitere, fara amendamente, a legii trimise initial la promulgare, respectiv a formei adoptate initial de Camera Deputatilor, astfel ca, in final, atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat aceasta forma a legii. Prin urmare, legea criticata a fost adoptata cu nerespectarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie, fiind neconstitutionala, in ansamblul sau.
34. Avand in vedere retinerea criticii de neconstitutionalitate extrinseca privind incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala, Curtea constata ca nu mai este necesara analizarea criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate de autorul obiectiei de neconstitutionalitate (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 922 din 11 decembrie 2015, paragraful 35, sau Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, paragraful 33).
35. Ca efect al prezentei decizii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala, Parlamentului ii revine in continuare obligatia de a parcurge din nou toate etapele ulterioare initierii procesului legislativ, si anume procedura din comisiile parlamentare, dezbaterile si votul din fiecare Camera, potrivit competentei stabilite de art. 75 din Constitutie, iar, in cadrul acestei proceduri, sa se conformeze celor statuate atat prin Decizia nr. 312 din 9 mai 2018, cat si prin prezenta decizie .
36. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si constata ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura este neconstitutionala, in ansamblul sau.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 29 mai 2019.