Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Mesajul ministrului Justitiei cu prilejul prezentarii bilantului activitatii desfasurate de DIICOT in anul 2010

Mesajul ministrului Justitiei cu prilejul prezentarii bilantului activitatii desfasurate de DIICOT in anul 2010

  Publicat: 27 Feb 2011       1811 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Prin atributiile sale si competenta materiala, DIICOT are principala misiune de a destructura gruparile de criminalitate organizata, inclusiv de criminalitate economico – financiara, a caror activitate afecteaza viata cetatenilor si economia.

Activitati infractionale ale unor grupuri, constituite pe principii conspirative, in scopul obtinerii unor improtante venituri ilicite (Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996, pag. 228).
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Denumire data monedei unice europene.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
(lat. terror-terroris "frica , spaima, teroare"). Totalitatea actelor de violenta comise de un grup sau de un regim reactionar (vezi Dictionar enciclopedic al limbii romane, Buc. 1984).
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Sanctiuni ce se aplica in cazuri anume prevazute de lege prin derogare de la regulile comune.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Cuprind totalitatea activitatilor de pregatire teoretica si/sau practica destinate unor categorii de persoane, unui grup sau unor persoane
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act adoptat de organele de stat,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

In contextul efortului de stimulare a cresterii economice, scoaterea din circuitul economic a gruparilor de crima organizata economico - financiara ramane o prioritate. Aceste grupari prejudiciaza nu numai bugetul statului, dar si pe cel al cetatenilor si companiilor, prin vicierea mecanismelor de piata libera si mentinerea economiei subterane.

Din aceasta perspectiva, activitatea DIICOT poate fi un sprijin direct pentru asigurarea unui mediu de afaceri transparent, liber, functional.

Ca apreciere generala a activitatii din 2010 putem afirma ca activitatea DIICOT a fost una pozitiva, cu succese notabile in combaterea traficului de droguri, traficului de persoane si a evaziunii fiscale.

Guvernul este interesat si pentru 2011, in cel mai inalt grad, de reducerea economiei subterane si a evaziunii fiscale.

In perspectiva aderarii la Spatiul Schengen si in contextul cresterii presiunii migrationiste spre spatiul European, trebuie sa ramanem concentrati pe combaterea traficului de persoane .

Din analiza Raportului de Activitate in anul 2010 (Raportul) redactat de DIICOT remarcam cu satisfactie o crestere fata de anul 2009 a principalilor indicatori care reflecta activitatea directiei.

Astfel, in anul 2010 au fost solutionate 8878 de cauze - ceea ce reprezinta o crestere cu 26% fata de 2009, de la 7038 cauze . Numarul rechizitoriilor a crescut cu 29%, de la 739 in 2009, la 908 in 2010. De asemenea, numarul inculpatilor a crescut cu 38% (3178 in 2010 fata de 2304 in 2009), iar numarul arestatilor preventiv a cunoscut o crestere cu 34% (1181 in 2009, 1586 in 2010).

Este demn de remarcat ca numarul inculpatilor achitati s-a mentinut la un nivel scazut - 13 achitari definitive - 20 inculpati; 2 achitari - 2 inculpati - (art. 10 lit. b 1 C.pr.pen.). Comparativ cu cei 34 de inculpati in 24 cauze inregistrati in anul 2009, se constata o scadere a numarului de inculpati achitati cu 35% (fata 2009).

In Raport se critica unele solutii de achitare, calificate drept ``nelegale si netemeinice``, ceea ce poate fi, desigur, preocupant daca asa stau lucrurile. Daca exista cazuri in care din imprejurarile spetei, modul in care se desfasoara judecata si solutia pronuntata rezulta aspecte care tin de profesionalism si disciplina, atunci este important ca, respectand procedurile, sa fie sesizata Inspectia Judiciara a CSM.

In ceea ce priveste masurile asiguratorii constatam o crestere a preocuparii de instituire a acestora. Astfel, din Raport aflam ca numai Serviciul de prevenire si combatere a criminalitatii economico-financiare a instituit masuri asiguratorii de 65 milioane euro.

Dupa cum aratam si la bilantul de anul trecut, consideram extrem de important sa mentinem o rata ridicata in privinta masurilor asiguratorii si in general a recuperarii prejudiciilor.

Masurile asiguratorii si recuperarea produsului financiar al infractiunii au un efect de amplificare a succesului anchetelor pe directia lor principala, adica probarea infractiunii.

De asemenea, recuperarea produsului financiar al infractiunii reduce posibilitatea infractorilor sa isi reia afacerile nelegale, sa isi organizeze si procedeze sub multiple aspecte activitatea infractionala.

Dupa cum se cunoaste, criminalitatea economico - financiara este savarsita adeseori de persoane fizice prin intermediul companiilor, uneori a unor lanturi de companii, persoane juridice.

De aceea, consideram ca inculparea unui numar cat mai mare de persoane juridice implicate in lantul infractional poate contribui substantial la demantelarea retelelor de infractori economico - financiari.

Nu putem face o evaluare a acestei activitati, Raportul nu contine o statistica privind persoanele juridice trimise in judecata in anul 2010 de procurorii DIICOT, dar reinnoim indemnul nostru privind concentrarea pe aceste aspecte.

In ce priveste infractiunea de spalare a banilor, desi numarul de rechizitorii a crescut (de la 5 la 8), credem ca trebuie mentinuta preocuparea fata de aceasta fapta penala grava, cu potential de amplificare a unor fapte precum terorismul.

Incurajam procurorii DIICOT ca, atunci cand apreciaza, in special in cauzele de trafic de droguri, trafic de persoane, sa verifice daca nu sunt indeplinite si conditiile cercetarii unor fapte de spalare a banilor si sa emita rechizitorii si pentru aceasta fapta, indiferent daca spalarea banilor este comisa de autorul infractiunii premisa (predicat) sau de catre un tert .

Apreciem ca toate serviciile structurii centrale au inregistrat parametri semnificativ mai buni decat in anul 2009 (in special pe componentele trafic persoane, criminalitate informatica), din fericire cu exceptia Serviciului de prevenire si combatere a infractiunilor de terorism si a celor contra sigurantei statului.

Cunoastem cu totii faptul ca traversam o perioada dificila din punct de vedere economic si al resurselor financiare. Guvernul a facut si va face eforturi considerabile pentru a pastra activitatea institutiilor Justitiei in sens larg, cat mai putin afectate de reducerile resurselor financiare.

In acest context, cred ca trebuie la randul nostru sa facem un efort de administrare corecta si eficienta a resurselor aflate la dispozitie pentru derularea anchetelor, in special cele complexe (investigatori sub acoperire, interceptari etc.), raportat la finalitatea investigatiilor si masurile asiguratorii, in situatiile in care aceste masuri pot fi dispuse.

Iata inca o perspectiva din care reiese importanta masurilor asiguratorii si a recuperarii produselor financiare ale infractiunilor economice.

Plecand de la realitatea aglomerarii instantelor cu dosare si implicit a volumului mare de munca pe fiecare judecator, credem ca se impune o adaptare a stilului si calitatii actelor de sesizare intocmite de procurori si inaintate instantei, inclusiv prin conciziunea acestora, respectiv intocmirea acestor acte de sesizare in asa fel incat judecatorul sa poata sesiza imediat esentialul actului si sa proceseze mai rapid dosarul. Desigur, aceasta adaptare trebuie facuta de la caz la caz si ramane la latitudinea procurorului.

Dupa cum remarcam si la bilantul de anul trecut, consideram ca unul din factorii care asigura succesul operatiunilor DIICOT este cooperarea interinstitutionala, atat in cadrul Ministerului Public, cat si cu institutii plasate in afara acestuia, cum ar fi Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), serviciile de informatii si altele.

In ceea ce priveste ONPCSB, desigur, nu este un organ de cercetare penala si, ca atare, nu intocmeste dosare penale, acest atribut revenind procurorului. In context, este important sa nu uitam ca Oficiul nu poate verifica daca in cauza sunt intrunite cerintele esentiale pentru existenta unei infractiuni, ci are doar competenta de a sesiza procurorul atunci cand, din informatiile primite sau din surse proprii, exista suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului.

Insistam si pe componenta de cooperare internationala in combaterea infractiunilor transfrontaliere de spalarea banilor, cu atat mai mult cu cat exista semnalari din partea unor parteneri euroatlantici privind persistenta fenomenului si combaterea acestuia mai eficient.

Incurajam DIICOT sa dezvolte cooperarea cu conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru a combate impreuna mai eficient traficul de droguri si telefoane din penitenciare.

Dupa consultari cu Ministerul Public, Ministerul Justitiei a promovat la nivelul Guvernului solicitarea conducerii DIICOT de a suplimenta schema de personal, motivata de necesitatea sustinerii activitatii de judiciar prin procurori din cadrul directiei. Dupa cum cunoasteti, Hotararea Guvernului nr. 54/2011 a fost adoptata in data de 19 ianuarie a.c.

Desi adoptarea ei de catre Guvern a durat mai mult decat am prevazut initial, ceea ce cred ca trebuie remarcat este faptul ca DIICOT este una dintre putinele institutii din tara a carei schema de personal a fost suplimentata, plecand de la efortul crescut pe zona de combatere a evaziunii fiscale. Sunt convins ca acest surplus de forte va creste eficienta institutiei.

Ministerul va continua sa lanseze initiative si invitatii de participare a DIICOT la diverse reuniuni tematice a caror agenda vizeaza direct sau intersecteaza problematica Directiei si speram ca in 2011 sa fim mai convingatori in obtinerea concursului procurorilor.

In fine, dupa cum am expus si ieri la bilantul DNA, am reusit sa operationalizam in cadrul Ministerului Justitiei Oficiul National pentru Recuperarea Creantelor, institutie prin care dorim sa dam semnalul unei schimbari fundamentale de abordare a luptei impotriva crimei organizate si coruptiei prin acordarea unei atentii deosebite procesului de confiscare si recuperare a produsului infractiunilor.

In prezent se afla in curs o analiza de sistem care vizeaza evaluarea eficientei procedurilor penale, in special sub aspectul impactului masurilor asiguratorii si al confiscarilor.

Rezultatele preliminare ale acestei analize sunt ingrijoratoare. Putem afirma ca aceste masuri sunt departe de a produce efectele pentru care au fost create - acelea de a sanctiona si totodata de a avea un caracter disuasiv, descurajator. La nivelul Uniunii Europene este ridicata la nivel de principiu sintagma ``criminalitatea nu aduce venituri``. Din pacate in cazul Romaniei acest principiu isi gaseste aplicabilitatea in foarte putine cazuri .

Structura nou infiintata va acoperi trei paliere extrem de importante:

1. Schimbul operativ de date si informatii cu structurile similare din Uniunea Europeana.

Speram ca Biroul sa fie un instrument util pentru procurorii DIICOT, in special in acele cauze in care apare un element de extraneitate si ar fi utile, in vederea indisponibilizarii, date si informatii privind bunuri produse/rezultate din infractiuni .

2. Identificarea si diseminarea bunelor practici in materia urmarii si recuperarii creantelor provenite sau avand legatura cu infractiunile;

Aceasta implica dezvoltarea unui portofoliu de programe de formare profesionala dedicata judecatorilor, procurorilor, politistilor si celorlalti experti implicati in procesul penal.

Biroul beneficiaza deja de asistenta partenerilor americani si britanci si a initiat o serie de alte propuneri de proiecte de cooperare cu parteneri internationali (Banca Mondiala, ONU).

De asemenea, Biroul a reusit deja atragerea de finantare europeana pentru un proiect vizand transferul de bune practici in combaterea spalarii banilor si recuperarea creantelor

3. Promovarea de politici publice in domeniul penal cu accent pe masuri cu caracter strategic care sa conduca la o riposta energica si ferma impotriva crimei organizate si coruptiei.

Avem in vedere promovarea inclusiv de masuri legislative care sa eficientizeze procedurile de identificare, confiscare si valorificare a bunurilor provenite din infractiuni .

Un astfel de prim exemplu este Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative in vederea imbunatatirii activitatii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, dupa caz, intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului.

Proiectul de lege modifica doua acte normative: O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, republicata, modificata, precum si Codul de procedura penala.

Prin modificarile aduse Codului de procedura penala, se instituie posibilitatea ca in cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a instituit sechestrul sa poata dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Aceasta valorificare inainte de pronuntarea unei hotarari definitive se poate face:
1. oricand la cererea proprietarului bunurilor sau
2. atunci cand exista acordul acestuia.

Atunci cand nu exista acordul proprietarului, valorificarea se va putea face, in mod exceptional, in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand in termen de 1 an de zile de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat in mod semnificativ, respectiv cu cel putin 40% in raport cu cea din momentul dispunerii masurii asiguratorii;
b) atunci cand exista riscul expirarii termenului de garantie sau cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor animale sau pasari vii;
c) cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor autovehicule ori mijloace de transport ori asupra produselor inflamabile sau petroliere;
d) cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor bunuri a caror depozitare sau intretinere necesita cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea bunului.

Proiectul mentionat va permite valorificarea mai rapida a bunurilor sechestrate, fara a mai astepta o hotarare definitiva a unei instante de judecata .

Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern si trimis spre dezbatere Senatului, care este prima Camera sesizata.



Citeşte mai multe despre:    DIICOT    Bilant 2010

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Cazuistica Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in materia infractiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantila
18 Aug 2019 | 101

DIICOT: Destructurare grup infractional organizat care a actionat pe raza judetului Galati si a municipiului Bucuresti
07 May 2019 | 242

DIICOT: Destructurare grup infractional organizat din Slatina, judetul Olt, specializat in savarsirea infractiunii de contrabanda
18 Apr 2019 | 203

DIICOT: Cercetari penale fata de un grup infractional organizat, frauda informatica in forma continuata si fals informatic in forma continuata
18 Apr 2019 | 217

Tribunalul Bucuresti anunta protest: toate dosarele care au termen in intervalul 28 februarie - 7 martie, cu exceptia urgentelor, vor fi amanate
28 Feb 2019 | 854

Ce vizeaza modificarile aduse legilor justitiei de O.U.G. 92/2018?
25 Oct 2018 | 775



Articole Juridice

Nevoia de schimbare in Politia Romana
Sursa: EuroAvocatura.ro

Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice
Sursa: Inspectoratul General al Politiei si DIICOT

Jurisprudenţă

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Aplicarea legii penale mai favorabile.Trafic de persoane
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL GALATI - Sectia penala, Sentinta penala nr. 140/09.04.2012, definitiva la 10.05.2012

Pornografie infantila. Elemente constitutive. Infractiunea continuata
Pronuntaţă de: Judecatoria Rm. Valcea - Sentinta penala din 22.09.2009

Revocarea obligarii de a nu parasi tara. Grup infractional organizat. Inselaciune cu consecinte deosebit de grave
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.643/R din data 31.08.2010