Proiectul de acord privind crearea unui Tribunal pentru Brevete Europene si Comunitare nu este compatibil cu dreptul Uniunii Europene

Acest proiect de acord face parte din cadrul mai general al crearii unui sistem integrat pentru brevetul european si comunitar care ar fi eliberat de Oficiul European pentru Brevete. In prezent, desi procedura de eliberare a acestui titlu este unica, brevetul european se compune dintr-un ansamblu de brevete nationale, reglementat fiecare de dreptul intern al statelor pe care titularul le-a desemnat. In schimb, brevetul comunitar s-ar deosebi prin caracterul sau unitar si autonom si ar produce aceleasi efecte in intreaga Uniune. Nu ar putea fi eliberat, transmis, revocat sau declarat caduc decat pentru acest spatiu teritorial.
Proiectul de acord international instituie un Tribunal pentru Brevete Europene si Comunitare care ar fi compus dintr-un Tribunal de Prima Instanta, cuprinzand o divizie centrala si divizii locale si regionale, precum si dintr-o Curte de Apel, cu o grefa comuna.
In acest context, Consiliul s-a adresat Curtii de Justitie pentru a obtine avizul acesteia cu privire la compatibilitatea acordului preconizat cu dreptul Uniunii [2].
Curtea subliniaza, mai intai, ca potrivit acestui acord, Tribunalul pentru Brevete Europene si Comunitare este o institutie care se afla in afara cadrului institutional si jurisdictional al Uniunii. Tribunalul pentru Brevete este un organism care are personalitate juridica proprie in temeiul dreptului international. Proiectul de acord ii confera competente exclusive in ceea ce priveste un numar important de actiuni formulate de particulari in domeniul brevetelor, in special actiuni in contrafacere sau privind riscul de contrafacere a brevetelor, actiuni in revocare si anumite actiuni in despagubire . Sub acest aspect, instantele statelor membre sunt private de aceste competente si nu pastreaza, in consecinta, decat atributii care nu intra in competentele exclusive ale Tribunalului pentru Brevete Europene si Comunitare.
Curtea adauga ca aceasta instanta, in exercitarea functiei sale, are sarcina de a interpreta si de a aplica dreptul Uniunii. Curtea a statuat, desigur, ca un acord international care prevede crearea unei instante care are sarcina sa interpreteze dispozitiile acestui acord, nu este, in principiu, incompatibil cu dreptul Uniunii. De asemenea, Curtea a admis ca un acord international poate produce efecte cu privire la propriile competente daca cerintele esentiale privind mentinerea naturii acestora sunt indeplinite si daca, prin urmare, nu se aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii. Totusi, spre deosebire de alte sisteme jurisdictionale internationale cu privire la care Curtea s-a pronuntat pana in prezent3, Tribunalul pentru Brevete Europene si Comunitare are sarcina de a interpreta si de a aplica nu numai acordul international preconizat, ci si dispozitii din dreptul Uniunii.
In plus, Curtea constata ca prin crearea acestei jurisdictii, instantele nationale ar fi private de posibilitatea sau, dupa caz, de obligatia de a sesiza Curtea cu trimiteri preliminare in domeniul brevetelor, avand in vedere ca proiectul de acord prevede un mecanism de trimitere preliminara care rezerva doar Tribunalului pentru Brevete Europene si Comunitare posibilitatea unei trimiteri preliminare, lipsind instantele nationale de aceasta posibilitate.
Or, Curtea aminteste ca sistemul actual stabileste o cooperare directa intre Curte si instantele nationale, in cadrul careia acestea din urma participa indeaproape la corecta aplicare si la interpretarea uniforma a dreptului Uniunii, precum si la protectia drepturilor conferite de aceasta ordine juridica particularilor. Functiile atribuite instantelor nationale si, respectiv, Curtii sunt prin urmare esentiale pentru prezervarea naturii insesi a dreptului Uniunii.
In aceasta privinta, Curtea aminteste principiul conform caruia un stat membru este tinut sa repare prejudiciile cauzate particularilor prin incalcari ale dreptului Uniunii care ii sunt imputabile, indiferent care ar fi organul, inclusiv jurisdictional, apartinand statului respectiv care se afla la originea acestei incalcari. De asemenea, in cazul in care o incalcare a dreptului Uniunii este comisa de o instanta nationala, Curtea poate fi sesizata in scopul constatarii incalcarii obligatiilor in privinta statului membru in cauza.
Cu toate acestea, Curtea subliniaza ca o decizie pronuntata de Tribunalul pentru Brevete Europene si Comunitare care ar incalca dreptul Uniunii nu ar putea face obiectul unei proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor si nu ar putea atrage nici un fel de raspundere patrimoniala a unuia sau mai multor state membre.
In aceste conditii, Curtea considera ca prin faptul ca atribuie o competenta exclusiva de a solutiona un numar important de actiuni formulate de particulari in domeniul brevetului comunitar, precum si de a interpreta si de a aplica dreptul Uniunii in acest domeniu in favoarea unei instante internationale care se afla in afara cadrului institutional si jurisdictional al Uniunii, acordul preconizat ar priva instantele statelor membre de competentele privind interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii. Acordul ar avea de asemenea efecte cu privire la competenta Curtii de a raspunde, cu titlu preliminar, la intrebarile adresate de instantele nationale. Astfel, acordul ar denatura competentele pe care tratatele le confera institutiilor Uniunii si statelor membre si care sunt esentiale pentru prezervarea naturii insesi a dreptului Uniunii.

In consecinta, Curtea concluzioneaza ca acordul preconizat, prin care se creeaza un Tribunal pentru Brevete Europene si Comunitare, nu este compatibil cu dispozitiile dreptului Uniunii.

MENTIUNE: Un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia poate obtine avizul Curtii de Justitie cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispozitiile tratatelor. In cazul unui aviz negativ al Curtii, acordul respectiv poate intra in vigoare numai dupa modificarea acestuia sau revizuirea tratatelor .

³ Avizul 1/91 din 14 decembrie 1991 si Avizul 1/00 din 18 aprilie 2002.

¹ Conventia privind brevetele europene, semnata la MA�nchen la 5 octombrie 1973, este un tratat la care sunt parti in prezent 38 de state, printre care toate statele membre ale Uniunii Europene (insa nu si Uniunea Europeana).

² In aceasta procedura au intervenit 21 de state membre.