Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat: Agentia Nationale de Integritate poate face plangere impotriva rezolutiei de netrimitere in judecata?

RIL promovat: Agentia Nationale de Integritate poate face plangere impotriva rezolutiei de netrimitere in judecata?

  Publicat: 08 Jul 2011       2831 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
RECURS IN INTERESUL LEGII in vederea interpretarii si aplicarii unitare a dispozitiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala referitor la calitatea procesuala a Agentiei Nationale de Integritate de persoana ale carei interese legitime sunt vatamate, respectiv dreptul Agentiei de a ataca solutiile de netrimitere in judecata .

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetatenilor la procesul de conducere.Acest regim politic se defineste prin:
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Examenul jurisprudentei actuale evidentiaza doua orientari cu privire la calitatea procesuala a Agentiei Nationale de Integritate de a formula plangere in fata judecatorului impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror, astfel:


1. Unele instante au apreciat ca Agentia Nationala de Integritate are calitate procesuala pentru a formula plangere, in conformitate cu art. 278 1 din Codul de procedura penala, si au trecut la analiza pe fondul cauzei ( Anexele nr. 1-40 );


2. Alte instante au apreciat, dimpotriva, ca Agentia Nationala de Integritate nu justifica un interes legitim, in sensul art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, si au respins ca inadmisibile astfel de plangeri ( Anexele nr. 41-46 ).


Art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala permite atat partii vatamate, dar si oricaror persoane ale caror interese legitime sunt vatamate, sa formuleze plangere impotriva solutiilor procurorului de netrimitere in judecata cuprinse in rezolutie, ordonanta sau rechizitoriu.


Notiunea de persoana vatamata nu a ridicat probleme in jurisprudenta instantelor, aceasta fiind circumscrisa dispozitiilor din art. 24 din Codul de procedura penala si este, de altfel, corespondenta subiectului pasiv al raportului de drept penal in materia dreptului substantial.


Asadar, in cazul art. 278 1 alin. 1 teza I din Codul de procedura penala, dreptul de a formula plangere in fata judecatorului impotriva solutiei de netrimitere in judecata dispusa de procuror revine subiectului pasiv al faptei cercetate, respectiv persoanei vatamate in sensul art. 24 din Codul de procedura penala.


In ceea ce priveste teza a II-a a aceluiasi text de lege, din interpretarea sintagmei persoane ale caror interese legitime sunt vatamate , in doctrina s-a cristalizat opinia potrivit careia acestea nu pot avea calitatea de parte vatamata sau parte civila in proces si, pe cale de consecinta, nu ar putea formula plangere penala, in sensul art. 222 din Codul de procedura penala, ca mod general de sesizare a organelor de urmarire penala, si nici plangere prealabila, in sensul art. 221 alin. 2 din acelasi cod, ca mod special de sesizare de care legea conditioneaza declansarea actiunii penale.


Prin urmare, textul de lege ar viza acele persoane ale caror interese legitime sunt vatamate chiar prin solutiile de neurmarire sau netrimitere in judecata date de procuror si impotriva carora acestea pot formula plangere in aceleasi conditii cu persoana vatamata, pe cale de consecinta, nu sunt subiecti ai raporturilor de drept penal si procesual penal, ci subiecti cu drepturi si obligatii limitate, de care legea leaga uneori un anumit raport de drept procesual penal, cum e cel de care discutam.


In acest context, sunt autori care sustin ca aceste persoane nu pot aduce spre solutionare, in fata instantei de judecata, pe calea plangerii prevazute de art. 278 1 din Codul de procedura penala, si raportul de drept penal. Aceasta, deoarece, in limitele exceptiilor de disponibilitate consacrate de legea actuala, numai persoana vatamata prin infractiune ar putea cere punerea in miscare a actiunii penale, in situatiile prevazute de lege, nu si persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate prin aceste solutii ale procurorului.


Cum in doctrina s-au conturat, in aceasta materie, mai multe opinii, nici practica instantelor nu putea fi unitara, inclusiv la nivelul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie .


Astfel, in cadrul orientarii respingerii ca inadmisibila a plangerii Agentiei Nationale de Integritate, instantele au argumentat, de regula, ca, urmare Deciziei nr. 415/2010 a Curtii Constitutionale, intemeiata in principal pe eliminarea rolului de autoritate jurisdictionala, participarea Agentiei Nationale de Integritate in procesul penal, in cadrul procedurilor prevazute de art. 275 - 278 1 din Codul de procedura penala a fost inlaturata, atributiile acesteia sub aspectul susmentionat fiind restranse, printre altele, la transmiterea rapoartelor de evaluare catre organele de urmarire penala, care vor fi obligatoriu evaluate de aceste institutii, in conformitate cu art. 19 din Legea nr. 176/2010.


Acest aspect, au conchis instantele, imprima caracter de inadmisibilitate unei cereri, ori de cate ori nu e obiectiv incuviintata de lege, cand lipseste legitimitatea subiectiva a celui care o formuleaza ori atunci cand din datele cauzei rezulta inutilitatea functionala a acesteia ( Sentinta penala nr. 268 din 15 februarie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - anexa nr. 41 ).


Totodata, in cadrul acestui punct de vedere al inadmisibilitatii, instantele au apreciat ca se impune determinarea notiunii de vatamare ce a fost produsa prin actul procurorului, precum si sfera notiunii de interes legitim .


Instanta suprema a apreciat ca vatamarea presupune existenta unei consecinte negative asupra unui subiect de drept si care nu s-ar fi putut produce daca actul procurorului ar fi fost efectuat in conditiile legii.


Aceasta consecinta trebuie sa se rasfranga nemijlocit asupra persoanei care o invoca, sa ii afecteze ori sa ii pericliteze un drept sau un interes actual si determinat.


De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a apreciat ca o asemenea vatamare s-ar putea produce, exclusiv:


- cand actul procurorului se refera in mod direct la acea persoana ( dispune, ia o masura cu privire la o anumita persoana );


- atunci cand, fara o referire expresa, actul procurorului produce efecte asupra drepturilor sau intereselor acelei persoane, dand nastere unei situatii juridice in care acestea sunt implicate.


In nici o alta situatie, o persoana care nu este vizata si asupra careia actul procurorului nu produce nemijlocit vreun efect, nu poate fi considerata vatamata prin acesta.


Imprejurarea ca Agentia Nationala de Integritate are competenta de a sesiza parchetul nu-i confera vreun interes legitim, in sensul art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, intrucat legea nu-i instituie vreun drept subiectiv propriu si nici nu-i recunoaste expres o anume prerogativa pentru apararea unui drept subiectiv al altuia ( Sentinta penala nr. 616 din 6 aprilie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - anexa nr. 42 ).


In cadrul celuilalt punct de vedere, pe care il apreciez ca fiind cel corect , in care instantele au analizat pe fond plangerile formulate de Agentia Nationala de Integritate, acestea nu s-au pronuntat expres asupra legitimitatii calitatii procesuale, nici chiar atunci cand a fost invocata de procuror ( Sentinta penala nr. 1475 din 30 septembrie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - anexa nr. 4 ).


Vocatia Agentiei Nationale de Integritate de a formula plangere in cadrul procedurii prevazute de art. 278 1 din Codul de procedura penala rezulta, implicit, din faptul ca astfel de actiuni au fost respinse ca nefondate sau ca neintemeiate.


Legea penala nu defineste, insa, notiunea de interes legitim . In art. 2 al. 1 lit. 3 din Legea nr. 54/2004, a contenciosului administrativ, interesul legitim public este definit ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.


Literatura juridica a aratat ca prin ``interes legitim`` se intelege un interes aparat de lege, adaugandu-se ca acest interes trebuie sa fie temeinic si serios. Va exista un asemenea interes ori de cate ori va fi vorba de ocrotirea unor valori importante, materiale sau morale, ale societatii.


De asemenea, interesul poate fi atat un interes particular, cat si unul public.


Existenta interesului Agentiei Nationale de Integritate si legitimitatea acestuia, in acest context, apreciez ca rezulta din art. 8 al Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, potrivit caruia scopul Agentiei este asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale, prin exercitarea de responsabilitati in evaluarea declaratiilor de avere , a datelor si informatiilor privind averea, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese potentiale in care se pot afla persoanele prevazute la art. 1, pe perioada indeplinirii functiilor si demnitatilor publice.


Asadar, scopul si obiectul de activitate al Agentiei ilustreaza interesul legitim public al acesteia, conferit prin lege, de a formula sesizari, plangeri, actiuni in instanta pentru apararea relatiilor sociale privind exercitarea integra a functiilor si demnitatilor publice, pentru prevenirea coruptiei institutionale, cu atat mai mult cu cat aceste deziderate sunt impuse statului roman si, implicit, institutiilor si autoritatilor publice, de insesi organismele europene al caror membru este.


Prin urmare, legea ii recunoaste Agentiei Nationale de Integritate in mod expres dreptul de a indeplini aceste prerogative pentru apararea intereselor sociale evocate.


Este adevarat ca procesele penale avand ca obiect infractiuni care sunt urmarite din oficiu sunt de interes public si ca titularul actiunii penale este Ministerul Public, care potrivit prevederilor art. 131 alin. 1 din Constitutie, ``in activitatea judiciara a reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.``


Dar nu este mai putin adevarat si faptul ca exercitarea de catre Agentie, in calitate de persoana ale carei interese legitime au fost afectate, a dreptului de a ataca in justitie ( in fata instantei) o rezolutie sau o ordonanta a procurorului pe care o considera gresita, indiferent sub ce aspect, nu diminueaza cu nimic rolul si atributiile Ministerului Public, ci, dimpotriva, le completeaza in interesul aplicarii corecte a legii.


Aceasta, cu atat mai mult cu cat, urmare modificarilor aduse prin Legea nr. 202/2010 articolului 278 1 alin. 10 din Codul de procedura penala, hotararile pronuntate intr-o astfel de procedura nu mai sunt supuse caii de atac a recursului.


Mai mult, in masura in care procurorul, evaluand, la randul sau, informatiile privind averea unui demnitar, finalizeaza acest demers printr-o solutie de netrimitere in judecata, aceasta nu ar mai fi supusa niciodata controlului judecatoresc, faptuitorul neavand niciun fel de interes in acest sens, iar astfel de solutii vor fi expuse permanent suspiciunii opiniei publice sub aspectul credibilitatii lor.


Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.


PROCUROR GENERAL ,


Laura Codruta K0vesi



Citeşte mai multe despre:    Agentia Nationale de Integritate    RIL    Recurs in interesul legii    Parte vatamata

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte titluri

Proiect de Hotarare privind stabilirea salariului minim de la 1 ianuarie 2010
09 Dec 2019 | 116

Proiect de Hotarare privind (re)organizarea si functionarea Ministerului Muncii. Cate posturi sunt alocate?
30 Nov 2019 | 237

In luna noiembrie 2019, numarul dosarelor de recalculare a pensiilor intarziate a scazut cu 50 la suta
30 Nov 2019 | 237

Salariul minim diferentiat pentru studii superioare o sa dispara. Care va fi salariul minim in anul 2020
26 Nov 2019 | 478

CE lanseaza o noua cerere de candidaturi pentru permisele de calatorie DiscoverEU
25 Nov 2019 | 316

Organizatiile de drept public sau privat vor putea face parte din reteaua EURES
21 Nov 2019 | 414



Articole Juridice

Curtea de Justitie respinge actiunea Republicii Cehe impotriva directivei privind consolidarea controlului achizitionarii si detinerii de arme de foc
Sursa: EuroAvocatura.ro

Fiecare proprietar al unui apartament dintr-o cladire aflata in proprietate comuna este obligat sa contribuie la costurile legate de energia termica ce alimenteaza partile comune
Sursa: EuroAvocatura.ro

Produsele alimentare originare din teritorii ocupate de Statul Israel trebuie sa poarte mentiunea teritoriului lor de origine
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Obligarea unui stat la plata unor sanctiuni pecuniare pentru neexecutarea unei hotarari anterioare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Jurisprudenţă

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie