Formula, cunoscuta sub denumirea de ``metoda``, urmareste evolutia, pozitiva sau negativa, a puterii de cumparare a functionarilor nationali, pe baza unui `` cos `` format din 8 state membre (Regatul Unit, Germania, Franta, Italia, Tarile de Jos, Spania, Belgia, Luxemburg, care reprezinta 76 % din PIB-ul UE). Cu alte cuvinte, aceasta formula se bazeaza pe deciziile politice luate de guvernele nationale in statele membre respective.

Anul acesta, desi au existat variatii semnificative intre tarile in cauza, variatia combinata a puterii de cumparare a functionarilor publici din administratiile nationale ale statelor membre care formeaza cosul este de -1,8 %. Prin urmare, aceeasi pierdere este propusa si pentru functionarii UE, indiferent de locul unde sunt stabiliti in UE si de institutia sau agentia UE pentru care lucreaza. Aceasta pierdere urmeaza sa fie ajustata in functie de costul vietii in tara in care este stabilit functionarul.

Inflatia ridicata din Belgia (3,6 %) face ca ajustarea nominala a remuneratiilor functionarilor UE din Bruxelles sa fie de 1,7 % (fata de 3,6 % pentru functionarii publici belgieni). Functionarii europeni stabiliti in Germania ar constata o ajustare a remuneratiilor cu 0,6 % (fata de 1,3 % pentru functionarii publici germani, care vor beneficia si de cresteri suplimentare de pana la 2,4 % pentru sfarsitul anului), cei stabiliti in Tarile de Jos o ajustare cu 0,4 % (2 % pentru functionarii publici olandezi) si cei stabiliti in Franta o ajustare cu 1,9 % (2 % pentru functionarii publici francezi).

Multi functionari UE care lucreaza in alte state membre ar constata o scadere nominala a remuneratiilor, de exemplu in Praga (- 2,7 %), Ljubljana (- 2,2 %), Sofia (- 1,7 %), Atena (- 1,1 %) si Roma (- 0,1 %).

La 4 noiembrie, statele membre i-au cerut Comisiei sa invoce clauza de exceptie, care permite suspendarea efectiva a metodei daca sunt indeplinite criterii juridice stricte referitoare la ``deteriorarea grava si neasteptata a situatiei economice si sociale``, care nu poate fi evaluata prin aplicarea metodei. O analiza bazata pe previziunile economice europene de toamna din 2011, publicata la 10 noiembrie, a aratat ca aceste conditii nu au fost intrunite si ca reducerea propusa de -1,8 % a puterii de cumparare integreaza pe deplin schimbarile situatiei functionarilor publici nationali. Propunerea urmeaza sa fie aprobata de Consiliu pana la sfarsitul anului.

Cu toate acestea, nu sunt excluse reforme structurale in cadrul functiei publice europene. De aceea, Comisia propune, de asemenea, o reducere cu 5 % a personalului in toate institutiile si agentiile, o crestere a numarului minim de ore de lucru pe saptamana la 40, fara ajustarea compensatoare a remuneratiilor, o crestere a varstei obisnuite de pensionare de la 63 la 65 de ani, o restrictie semnificativa a normelor privind pensionarea anticipata, precum si masuri privind normele aplicabile carierelor, cu o scadere semnificativa a remuneratiilor pentru anumite functii.

Aceasta este in concordanta cu masurile luate sau discutate pentru administratiile publice nationale si ar genera economii semnificative de peste 1 miliard EUR in cursul urmatorului cadru financiar multianual si, pe termen lung, economii de 1 miliard EUR pe an. In plus, pentru a face fata perturbarilor financiare recente si preocuparilor constante de realizare a unor economii la nivelul administratiilor nationale si de reducere a bugetelor nationale, Comisia a hotarat nu numai sa mentina o taxa speciala care trebuia sa expire in 2013, ci si sa majoreze aceasta taxa de solidaritate (care se aplica in plus fata de impozitul pe venit) de la 5,5 % la 6 %.

Aceste reforme structurale propuse includ modificari ale metodei. Daca sunt acceptate, propunerile ar duce la o simplificare a metodei si la prelungirea acesteia la zece ani. S-a consolida caracterul reprezentativ al cosului de state membre, care ar fi extins la toate statele membre. O noua clauza de exceptie ar permite o reactie corespunzatoare in cazul unei crize economice atunci cand se calculeaza ajustarea anuala.