Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Dobandirea dreptului de servitute, de trecere si de acces prin hotarare judecatoreasca

Dobandirea dreptului de servitute, de trecere si de acces prin hotarare judecatoreasca

Publicat: 29 Mar 2022 26816 citiri Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati Secţiunea: Drept Civil

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

In masura in care proprietarul fondului lipsit de acces la calea publica nu dispune de un drept de servitute constituit pe cale conventionala, prin intelegerea partilor sau prin alte modalitati permise de lege (cum este situatia uzucapiunii speciale de 10 ani), acesta poate fi obtinut prin intermediul instantelor de judecata .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.

Imobil in favoarea caruia s-a constituit o servitute.

Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin urmare, instantelor de judecata investite cu solutionarea unor asemenea cauze le revine indatorirea de a verifica daca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru constituirea dreptului de servitute, bineinteles, in urma efectuarii unei expertize judiciare in specialitatea topografie.

In masura in care instanta va considera cererea de chemare in judecata intemeiata, va pronunta o hotarare prin care va dispune obligarea proprietarului fondului aservit sa permita libera trecere pe aceste terenuri, dupa caz, cu piciorul si/sau cu mijlocele de transport . Cu aceasta ocazie, instanta de judecata va stabili in concret atat locul, cat si intinderea suprafetei de teren ce va asigura accesul persoanei interesate la drumul public.

Hotararea judecatoreasca definitiva astfel pronuntata va reprezenta inscrisul constatator al dreptului de servitute, urmand ca, in baza acestuia si la cererea titularului, dreptul de servitute sa fie intabulat in partea a III-a a cartii funciare a imobilului care constituie fond aservit, iar beneficiul dreptului de servitute sa fie notat in partea a II-a a cartii funciare a imobilului care constituie fond dominant.

In ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite pentru obtinerea dreptului de trecere, dispozitiile art. 617 din Codul civil reglementeaza o limitare legala a exercitiului dreptului de proprietate privata care poate fi exercitata de proprietarul locului fara acces la calea publica, cu scopul de a obtine un asemenea acces prin utilizarea unei cai de trecere situata pe terenul proprietarului vecin.

Asa cum s-a retinut in jurisprudenta, se impune a se analiza, prin raportare la situatia concreta din fiecare litigiu, daca exista intr-adevar o lipsa de acces la calea publica.

Prin fond lipsit de acces la calea publica se intelege acel teren care este inconjurat de alte diferite proprietati sau invecinat cu diferite forme de relief improprii utilizarii (rauri, rape etc.), fara ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant sa aiba vreo alta posibilitate de iesire la calea publica.

De altfel, notiunea de loc infundat priveste nu numai acel imobil care se afla intr-o situatie de imposibilitate absoluta in privinta accesului la calea publica, ci si pe acela pentru care accesul ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculos^[1].

Cu titlu de exemplu, in doctrina franceza s-a apreciat ca starea de loc infundat exista si atunci cand autovehiculele salvarii nu pot accede la o locuinta decat daca trec in parte pe o parcela straina^[2].

Totodata, notiunea de loc infundat trebuie analizata prin raportare la toate exploatarile necesare pentru normala folosinta a fondului lipsit de acces (exploatare comerciala/agricola etc.). In asemenea situatii se regasesc societatile comerciale/intreprinderile care, pentru a-si desfasura nestingherit activitatea au nevoie de cai de acces care sa le permita circulatia cu masini de mare tonaj.

Cu toate acestea, pentru a se evita abuzul de drept, legiuitorul a stabilit expres faptul ca trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica, iar in cazul in care trecerea se poate realiza pe mai multe fonduri invecinate, este preferat fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii.

Bineinteles, si aceste aspecte urmeaza a fi, deopotriva, determinate prin raportul de expertiza judiciara ce se va efectua in cauza, in cadrul caruia expertul desemnat va analiza situatia tuturor fondurilor invecinate prin raportare la incovenientele cauzate fiecaruia dintre acestea si va determina carui fond invecinat i se aduce cel mai mic prejudiciu.

Totodata, avand in vedere caracterul perpetuu al dreptului de servitute si, pentru a se limita cat mai mult dezavantajele aduse proprietarului fondului aservit, acesta din urma are dreptul la o despagubire proportionala cu pagubele ce s-ar putea produce cu ocazia stabilirii dreptului de trecere.

Aceasta despagubire se poate acorda exclusiv la cererea proprietarului fondului aservit, iar nu din oficiu de catre instanta de judecata si poate fi solicitata fie in cadrul litigiului pendinte, printr-o cerere reconventionala formulata in acest sens, fie ulterior, printr-un proces distinct avand acest obiect .

Cu toate acestea, avand in vedere complexitatea litigiilor avand acest obiect, a timpului necesar pentru solutionarea unui dosar distinct si, nu in ultimul rand, pentru evitarea unor costuri suplimentare ce ar putea fi determinate de necesitatea efectuarii unei noi expertize judiciare, este recomandabila solicitarea despagubirilor in cadrul aceluiasi cauze, prin intermediul unei cereri reconventionale.

[1] Decizia civila nr. 2437/A, pronuntata in Sedinta publica din data de 08.07.2021 de Tribunalul Ilfov, Sectia Civila.

[2] T.P.I. ChambA�ry, 24 ianuarie 2001, in Juris-Classeur pA�riodique, 2001, p. 1807