Prin urmare, instantelor de judecata investite cu solutionarea unor asemenea cauze le revine indatorirea de a verifica daca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru constituirea dreptului de servitute, bineinteles, in urma efectuarii unei expertize judiciare in specialitatea topografie.
In masura in care instanta va considera cererea de chemare in judecata intemeiata, va pronunta o hotarare prin care va dispune obligarea proprietarului fondului aservit sa permita libera trecere pe aceste terenuri, dupa caz, cu piciorul si/sau cu mijlocele de transport . Cu aceasta ocazie, instanta de judecata va stabili in concret atat locul, cat si intinderea suprafetei de teren ce va asigura accesul persoanei interesate la drumul public.
Hotararea judecatoreasca definitiva astfel pronuntata va reprezenta inscrisul constatator al dreptului de servitute, urmand ca, in baza acestuia si la cererea titularului, dreptul de servitute sa fie intabulat in partea a III-a a cartii funciare a imobilului care constituie fond aservit, iar beneficiul dreptului de servitute sa fie notat in partea a II-a a cartii funciare a imobilului care constituie fond dominant.
In ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite pentru obtinerea dreptului de trecere, dispozitiile art. 617 din Codul civil reglementeaza o limitare legala a exercitiului dreptului de proprietate privata care poate fi exercitata de proprietarul locului fara acces la calea publica, cu scopul de a obtine un asemenea acces prin utilizarea unei cai de trecere situata pe terenul proprietarului vecin.
Asa cum s-a retinut in jurisprudenta, se impune a se analiza, prin raportare la situatia concreta din fiecare litigiu, daca exista intr-adevar o lipsa de acces la calea publica.
Prin fond lipsit de acces la calea publica se intelege acel teren care este inconjurat de alte diferite proprietati sau invecinat cu diferite forme de relief improprii utilizarii (rauri, rape etc.), fara ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant sa aiba vreo alta posibilitate de iesire la calea publica.
De altfel, notiunea de loc infundat priveste nu numai acel imobil care se afla intr-o situatie de imposibilitate absoluta in privinta accesului la calea publica, ci si pe acela pentru care accesul ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculos[1].
Cu titlu de exemplu, in doctrina franceza s-a apreciat ca starea de loc infundat exista si atunci cand autovehiculele salvarii nu pot accede la o locuinta decat daca trec in parte pe o parcela straina[2].
Totodata, notiunea de loc infundat trebuie analizata prin raportare la toate exploatarile necesare pentru normala folosinta a fondului lipsit de acces (exploatare comerciala/agricola etc.). In asemenea situatii se regasesc societatile comerciale/intreprinderile care, pentru a-si desfasura nestingherit activitatea au nevoie de cai de acces care sa le permita circulatia cu masini de mare tonaj.
Cu toate acestea, pentru a se evita abuzul de drept, legiuitorul a stabilit expres faptul ca trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica, iar in cazul in care trecerea se poate realiza pe mai multe fonduri invecinate, este preferat fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii.
Bineinteles, si aceste aspecte urmeaza a fi, deopotriva, determinate prin raportul de expertiza judiciara ce se va efectua in cauza, in cadrul caruia expertul desemnat va analiza situatia tuturor fondurilor invecinate prin raportare la incovenientele cauzate fiecaruia dintre acestea si va determina carui fond invecinat i se aduce cel mai mic prejudiciu.
Totodata, avand in vedere caracterul perpetuu al dreptului de servitute si, pentru a se limita cat mai mult dezavantajele aduse proprietarului fondului aservit, acesta din urma are dreptul la o despagubire proportionala cu pagubele ce s-ar putea produce cu ocazia stabilirii dreptului de trecere.
Aceasta despagubire se poate acorda exclusiv la cererea proprietarului fondului aservit, iar nu din oficiu de catre instanta de judecata si poate fi solicitata fie in cadrul litigiului pendinte, printr-o cerere reconventionala formulata in acest sens, fie ulterior, printr-un proces distinct avand acest obiect .
Cu toate acestea, avand in vedere complexitatea litigiilor avand acest obiect, a timpului necesar pentru solutionarea unui dosar distinct si, nu in ultimul rand, pentru evitarea unor costuri suplimentare ce ar putea fi determinate de necesitatea efectuarii unei noi expertize judiciare, este recomandabila solicitarea despagubirilor in cadrul aceluiasi cauze, prin intermediul unei cereri reconventionale.
[1] Decizia civila nr. 2437/A, pronuntata in Sedinta publica din data de 08.07.2021 de Tribunalul Ilfov, Sectia Civila.
[2] T.P.I. ChambA�ry, 24 ianuarie 2001, in Juris-Classeur pA�riodique, 2001, p. 1807
Nedepunerea intampinarii in termenul legal. Sanctiuni procedurale Sursa: MCP avocati
Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere Sursa: MCP Cabinet avocati
Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Conditiile si durata perioadei de proba. Noi obligatii in sarcina angajatorilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Codul muncii aplicabil 2023 | Descarca integral PDF Sursa: MCP Cabinet avocati
Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice Sursa: MCP Cabinet avocati