Nu constituie discriminare interzicea purtarii vizibile a semnelor religioase, filozofice sau spirituale in cazul in care se aplica in mod general si nediferentiat tuturor lucratorilor

Potrivit Curtii, apartenenta religioasa si convingerile trebuie sa fie considerate ca formand un singur motiv de discriminare, in caz contrar existand riscul de a se aduce atingere cadrului general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca prevazut de dreptul Uniunii, indeosebi de Directiva 2000/78

Exista din anul 2018 un litigiu intre, pe de o parte, L.F., o femeie de religie musulmana care poarta valul islamic, si, pe de alta parte, S.C.R.L., o societate care administreaza locuinte sociale. Acest litigiu are ca obiect neluarea in considerare a candidaturii spontane a lui L.F. la un stagiu deoarece, cu ocazia unui interviu, ea a aratat ca va refuza sa renunte la val pentru a se conforma politicii de neutralitate promovate in cadrul S.C.R.L. si inscrise in regulamentul de munca al acesteia.

Dupa cateva saptamani, ea si-a reinnoit solicitarea privind efectuarea unui stagiu in cadrul S.C.R.L., propunand sa poarte un alt tip de acoperamant, ceea ce i s-a refuzat pe motivul ca in incinta societatii nu este permis niciun tip de acoperamant, indiferent ca este o sapca, o caciulita sau un val.

In consecinta, L.F. a semnalat o discriminare organismului public independent competent in materia combaterii discriminarii in Belgia, inainte de a sesiza tribunal du travail francophone de Bruxelles (Tribunalul pentru Litigii de Munca francofon din Bruxelles, Belgia) cu o actiune in incetare . Astfel, plangandu-se de neincheierea unui contract de stagiu, pe care o considera intemeiata direct sau indirect pe convingerea religioasa, L.F. reproseaza S.C.R.L. ca a incalcat dispozitiile Legii generale antidiscriminare.

Tribunalul pentru Litigii de Munca francofon din Bruxelles a adresat Curtii intrebari privind chestiunea daca termenii ``apartenenta religioasa sau convingeri`` care figureaza in Directiva referitoare la egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca trebuie interpretati ca doua fatete ale unui acelasi criteriu protejat sau, dimpotriva, ca doua criterii distincte.

In plus, acesta solicita Curtii sa stabileasca daca interdictia de a purta un semn sau un articol de imbracaminte conotativ cuprinsa in regulamentul de munca al S.C.R.L. constituie o discriminare directa intemeiata pe apartenenta religioasa.

Prin hotararea pronuntata, Curtea arata ca articolul 1 din Directiva 2000/78 trebuie interpretat in sensul ca termenii ``apartenenta religioasa sau convingeri`` care figureaza in acesta constituie un singur motiv de discriminare care acopera atat convingerile religioase, cat si convingerile filozofice sau spirituale. In aceasta privinta, Curtea aminteste ca reiese din jurisprudenta sa ca motivul de discriminare intemeiat pe ``apartenenta religioasa sau convingeri`` trebuie distins de motivul intemeiat pe ``opiniile politice sau de orice alta natura``.

Evocand in mod specific Hotararea G4S Secure Solutions , precum si Hotararea Wabe si MH MA�ller Handel , Curtea observa ca o dispozitie dintr-un regulament de munca al unei intreprinderi care interzice lucratorilor sa isi manifeste, prin cuvinte, prin vestimentatie sau in orice alt mod, convingerile religioase sau filozofice, oricare ar fi acestea, nu constituie, in privinta lucratorilor care intentioneaza sa isi exercite libertatea de religie si de constiinta prin purtarea vizibila a unui semn sau a unui articol de imbracaminte cu conotatie religioasa, o discriminare directa ``[bazata] pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri``, in sensul dreptului Uniunii, intrucat aceasta dispozitie se aplica in mod general si nediferentiat. Intr-adevar, intrucat fiecare persoana poate avea fie o religie, fie convingeri religioase, filozofice sau spirituale, o astfel de norma, in masura in care se aplica in mod general si nediferentiat, nu instituie o diferenta de tratament intemeiata pe un criteriu indisociabil legat de apartenenta religioasa sau de aceste convingeri.

Curtea precizeaza ca o norma interna precum cea aplicata in cadrul S.C.R.L. poate constitui insa o diferenta de tratament bazata indirect pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri atunci cand se stabileste ca obligatia in aparenta neutra pe care o contine o norma conduce in fapt la un dezavantaj special pentru persoanele care adera la o religie sau la anumite convingeri, aspect a carui verificare este de competenta Tribunalului pentru Litigii de Munca francofon din Bruxelles .

Curtea adauga ca o diferenta de tratament nu ar constitui o discriminare indirecta daca ar fi obiectiv justificata de un obiectiv legitim, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv ar fi adecvate si necesare, amintind totodata ca simpla vointa a unui angajator de a aplica o politica de neutralitate, chiar daca constituie in sine un obiectiv legitim, nu este suficienta, ca atare, pentru a justifica in mod obiectiv o diferenta de tratament bazata indirect pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri, caracterul obiectiv al unei asemenea justificari putand fi identificat numai in prezenta unei nevoi reale a acestui angajator, caruia ii revine obligatia sa o demonstreze.

In sfarsit, Curtea precizeaza ca, la aprecierea existentei unei justificari a unei discriminari indirecte, dreptul Uniunii nu se opune ca o instanta nationala sa acorde, in cadrul evaluarii comparative a intereselor divergente, o mai mare importanta celor ale apartenentei religioase sau convingerilor decat celor care rezulta in special din libertatea de a desfasura o activitate comerciala, in masura in care acest lucru decurge din dreptul sau intern.

In aceasta privinta, Curtea precizeaza ca marja de apreciere recunoscuta statelor membre nu poate fi extinsa pana la a le permite acestora sau instantelor nationale sa scindeze in mai multe motive unul dintre motivele de discriminare enumerate in mod exhaustiv la articolul 1 din directiva, in caz contrar existand riscul de a se pune sub semnul intrebarii textul, contextul si finalitatea aceluiasi motiv si de a se aduce atingere efectului util al cadrului general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca instituit de dreptul Uniunii.

Hotararea Curtii in cauza C-344/20 | S.C.R.L. (Articol de imbracaminte cu conotatie religioasa)