Simulatie. Donatie deghizata. Prezumtie. Mostenitor rezervatar. Acceptare tacita a mostenirii. Bun comun. Regim juridic aplicabil

Instrainarea privita ca efect translativ de proprietate al unui act juridic in situatia art. 845 C. civ., opereaza de la data perfectarii acordului de vointa, iar nu la momentul incetarii prestarii (renta sau uzufruct viager) catre instrainator pentru ca in caz contrar, renta viagera sau uzufructul viager nu ar fi privita ca sarcina a actului juridic, cum prevede textul, si ar fi doar singura contraprestatie a dobanditorului cu titlul oneros, ceea ce este incompatibil cu notiunea de "sarcina" a actului juridic.
Asadar, pentru partea din dreptul de proprietate asupra apartamentului defunctului opereaza prezumtia instituita de art. 845 C. civ ..partea din dreptul de proprietate asupra apartamentului instrainat de soti fiului lor este de 1/2 fiecare, fiind un apartament dobandit in timpul casatoriei si ca efect al aplicarii prezumtiei de contributie egala a sotilor la dobandirea lui.
Pentru cota de proprietate a sotiei supravietuitoare, instrainata de acesta catre fiul sau, respectiv cota sa de 1/2 se aplica regulile de drept comun in materia simulatiei, respectiv trebuia dovedit de intimata-reclamanta existenta acordului simulatoriu intre mama si fiu in sensul ca natura juridica reala a actului juridic este aceea de donatie, iar nu de contract de vanzare-cumparare, acord simulatoriu care trebuia sa se afle intr-un raport temporar corect ca act juridic secret ostensibil intre parti, respectiv intr-un raport de anterioritate fata de contractul de vanzare-cumparare public, opozabil tertilor.


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la nr. 2531/20.0.2001, reclamanta N.T. a chemat in judecata pe paratii M.C. si M.D. investind instanta cu actiune in constatarea simulatiei contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parintii reclamantei M.D. si M.C. (in prezent decedat) in calitate de vanzatori si fratele sau M.C., in calitate de cumparator. Contractul a avut ca obiect apartamentul situat in Bucuresti str. B., nr. 21, sc. 2, et. 3, ap. 50, sector 5 si in fapt este o donatie deghizata deoarece scopul acestei vanzari a fost scoaterea din masa succesorala a acestui apartament pentru care nu s-a platit nici un pret, fapt prejudiciabil pentru reclamanta in calitate de mostenitoare a vanzatorului.

Cauza a fost disjunsa prin sentinta civila nr. 2531/ 2001, prin care a fost respins primul capat de cerere (avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a aceluiasi contract de vanzare-cumparare) pentru lipsa calitatii procesuale active si a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 la nr. 4915/2001.

In motivarea cererii in constatare a simulatiei, reclamanta a invederat ca la 8.10.2000 tatal sau M.C. a incetat din viata si la numai o saptamana de la acest eveniment a aflat ca apartamentul parintilor sai a fost vandut fratelui M.C.

Reclamanta sustine ca mama sa i-a comunicat ca fratele nu a platit nici o suma pentru imobil, asa incat rezulta ca actul juridic incheiat este in fapt o donatie deghizata, cu cat mai mult cu cat acest apartament era unicul imobil al parintilor, in fapt chiar unicul bun de valoare al acestora.

Avand in vedere ca, in realitate fratelui sau i s-a facut o donatie, o liberalitate, este evident ca dupa deschiderea succesiunii in urma decesului autorului lor sunt aplicabile prev. art. 751 C. civ., care arata ca descendentii impreuna cu sotul supravietuitor, sunt obligati sa readuca la masa succesorala tot ce au primit cu titlul de donatie de la defunct, donatii care sunt supuse raportului indiferent de felul lor: donatii facute prin act autentic, daruri manuale sau donatii simulate, indiferent daca donatia a purtat asupra persoanei gratificatului sau daca a avut ca obiect natura juridica a actului.

Prin donatia deghizata sub aparenta contractului de vanzare-cumparare, reclamanta arata ca a fost in totalitate inlaturata de la mostenire deoarece in urma incheierii acestui contract este evident ca parintii sai au avut intentia de a scoate apartamentul din masa succesorala fara ca in schimb sa primeasca contravaloarea acestuia si au avut prin urmare intentia de a o prejudicia in calitate de mostenitoare.

In drept s-au invocat prev. art. 1175 C. civ ..

Prin sentinta civila nr. 4418/30.05.2001, Judecatoria Sectorului 5 a admis cererea, a constatat ca fiind simulat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1387/06.1996 incheiat intre numitii M.C. si M.D. pe de o parte si M.C. pe de alta parte, acesta reprezentand o donatie deghizata, s-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1387/ 24.06.1996 denuntat ca simulat, pentru pretul de 2.000.000 lei prin care vanzatorii si-au rezervat un drept de uzufruct viager asupra intregului apartament.

La 8.10.2000, M.C. tatal reclamantei si al paratului M.C a decedat.

Instanta a apreciat ca prezenta cerere de chemare in judecata, prin care reclamanta a ridicat in mod indirect pretentii cu privire la succesiunea tatalui sau, reprezinta un act de acceptare tacita a succesiunii in sensul art. 689 C. civ., realizat in termen de 6 luni de la data deschiderii ei, retinandu-se in acelasi timp calitatea de mostenitor rezervatar a reclamantei.

In aceasta calitate a sa, reclamanta este in drept sa invoce dispoz. art. 845 C. civ., edictate in favoarea mostenitorilor rezervatari si care stabilesc o prezumtie de gratuitate in privinta unor acte in aparenta cu titlu oneros, mentionandu-se ca va adauga la masa de calcul valoarea bunurilor pe care defunctul le-a instrainat unui succesibil in linie dreapta in schimbul unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului.

Cu alte cuvinte, a mai retinut fondul, legea a prezumat ca atunci cand se pun in discutie drepturile mostenitorilor rezervatari, cum este si reclamanta, actele de instrainare cu titlu oneros realizate de autorii lor in timpul vietii sunt prezumate a fi deghizate si reprezinta in realitate donatii in situatiile in care instrainarile s-au facut in favoarea unui succesibil in linie dreapta in schimbul unei rente viagere sau sub rezerva uzufructului.

S-a mai facut precizarea ca aceasta prezumtie are un caracter exceptional fapt ce implica o interpretare stricta a ei, ce nu poate fi invocata decat de mostenitorii rezervatari care nu au consimtit la respectiva instrainare fiind o prezumtie relativa susceptibila de proba contrarie.

In speta s-a retinut imprejurarea ca nu s-a dovedit consimtamantul reclamantei la aceasta instrainare dupa cum nu s-a facut nici o dovada contrarie prezumtiei instituita prin dispozitiile art. 845 Cod civil, motiv pentru care s-a admis actiunea si s-a constatat simulat contractul de vanzare-cumparare retinandu-se ca in realitate el reprezinta o donatie deghizata.

In termen legal impotriva acestei sentinte au formulat apel paratii M.C., criticand solutia atacata pentru nelegalitate si netemeinicie si M.D.

In motivele de apel se critica interpretarea dispozitiilor art. 845 Cod civil de catre instanta de fond deoarece textul se aplica numai actelor de instrainare in temeiul unei rente viagere sau a uzufructului viager, nu si in situatia in care s-a platit si un pret in bani de catre dobanditorul cu titlu oneros.

Simpla deghizare a donatiei naste prezumtia de scutire de raport asa incat cel care lasa mostenirea a vrut in acest mod sa procure un avantaj definitiv donatarului peste partea sa succesorala.

Este adevarat, mai sustine apelantul ca, simplul fapt al deghizarii unei donatii sub forma unei vanzari nu implica in mod necesar scutirea de raport, dar aceasta imprejurare naste o prezumtie relativa de scutire de raport ce trebuia combatuta prin dovada contrarie, dovada pe care intimata nu a facut-o dupa cum instanta de fond nu a dat posibilitatea nici apelantului sa combata prezumtia relativa instituita de art. 845 C. civ ..

Pe de alta parte, mai arata apelantul, intemeindu-si hotararea pe prezumtia relativa prev. de art. 845 C. civ., instanta de fond trebuia sa constate simulat contractul de vanzare-cumparare numai in partea ce depaseste cotitatea disponibila a defunctului M.C., nu si vanzarea cumpararea efectuata de mama paratilor, inca in viata, M.D., deoarece drepturile partilor cu privire la drepturile mamei privind proprietatea asupra apartamentului se nasc numai la decesul acesteia.

In raport de cadrul procesual cu care a fost investita instanta nu este posibila aplicarea art. 845 C. civ., mai arata apelantul, care se poate face numai intr-o actiune succesorala, nu si intr-o actiune de drept comun in care se cere constatarea simulatiei unui act.

Desi s-a solicitat de catre intimata constatarea simulatiei intervenita intre parti, instanta trebuia sa tina cont de caracterul special al regulilor ce trebuie aplicate. Astfel, deoarece au existat doi vanzatori dintre care unul este decedat, iar celalalt este in viata, in ce priveste raportul juridic dintre vanzatoarea-parata M.D. si cumparatorul-parat M.C se aplica regulile dreptului comun in materie de simulatie fata de act, reclamanta fiind considerata tert, situatie in care nu exista in favoarea sa nici o prezumtie.

Din acest punct de vedere instanta de fond a procedat in mod gresit aplicand regulile din materia succesiunilor unei persoane care este inca in viata, sarcina probei simulatiei revenind reclamantei pentru partea de proprietate a lui M.D.

Regulile aplicabile acestui litigiu sunt mixte: de drept succesoral si de drept comun - asa incat instanta trebuia sa admita si alte probe pentru a se lamuri asupra situatiei de fapt .

In motivele sale de apel, apelanta-parata M.D. invedereaza ca intimata a refuzat sa-i acorde sprijin material fiind bolnava si avand nevoie de tratament si ingrijiri medicale la fel ca si sotul sau M.C., astfel incat au hotarat sa vanda apartamentul fiului lor M.C.

Mai arata apelanta ca a primit pretul apartamentului de la M.C., iar instanta de fond a apreciat in mod gresit aplicand regulile unei actiuni succesorale cererii deduse judecatii si care era supusa dreptului comun.

La 16.11.2001 intimata-reclamanta a depus la dosar intampinare la motivele de apel prin care a solicitat respingerea ambelor apeluri ca nefondate.

In apel a fost administrata proba testimoniala cu doi martori pentru apelantii - parati ca si proba cu interogatoriul intimatei-reclamante.

Apelurile formulate sunt fondate.

Analizand materialul probator al cauzei administrat in ambele faze procesuale, vazand motivele de apel formulate, Tribunalul apreciaza intemeiate unele critici aduse sentintei fondului in limitele ce se vor arata.

Situatia de fapt a fost corect retinuta de catre instanta de fond asa cum s-a expus mai sus, determinandu-se la aceasta regula de drept aplicabila: art. 845 C. civ., insa nu si dreptul comun ca ansamblu de norme juridice incidente pentru analiza instrainarii si a cotei indivize din proprietatea asupra apartamentului de apelanta-parata M.D. apelantului-parat M.C.

In mod corect apelantii-parati au invederat ca cererea dedusa judecatii este supusa pentru solutionarea sa atat regulilor succesorale in masura incidentei art. 845 C. civ., pentru partea instrainata in timpul vietii de defunctul M.C., cat si regulilor de drept comun pentru partea apelantei, deci unui regim juridic mixt avand in vedere ca se reclama contractul de vanzare-cumparare a apartamentului in discutie ca fiind o donatie deghizata.

Instanta de fond a retinut in mod just ca promovarea prezentei cereri de catre intimata reclamanta reprezinta o acceptare tacita a succesiunii defunctului sau tata M.C. conf. art. 689 C. civ., fapt ce a dus in mod firesc la aplicarea regulilor din materia succesiunii, mai exact a dispoz. art. 845 C. civ., asa incat critica apelantului-parat din prima parte a motivelor sale de apel, in sensul inaplicabilitatii unor reguli succesorale spetei, este nefondata.

Nefundamentata este si afirmatia ca dispoz. art. 845 C. civ., nu se aplica unor acte de instrainare incheiate intre cel despre a carei mostenire este vorba, atunci cand s-ar fi platit un pret dublat de rezerva uzufructului viager, ci doar acelor acte de instrainare numai cu rezerva uzufructului viager sau a unei rente viagere.

Instrainarea privita ca efect translativ de proprietate al unui act juridic in situatia textului de referinta opereaza de la data perfectarii acordului de vointa, iar nu la momentul incetarii prestarii fie a rentei viagere, fie a uzufructului viager catre instrainator pentru ca in caz contrar, renta viagera sau uzufructul viager nu ar fi privita ca sarcina a actului juridic dupa cum prevede textul, si ar fi doar singura contraprestatie a dobanditorului cu titlu oneros ceea ce este incompatibil cu notiunea de "sarcina" a actului juridic.

Asadar, pentru partea din dreptul de proprietate asupra apartamentului a defunctului M.C. opereaza prezumtia instituita de art. 845. C. civ., care nu a fost rasturnata de apelantii-parati. Partea din dreptul de proprietate asupra apartamentului instrainat de sotii M. fiului lor M.C. este 1/2 fiecare, fiind un apartament dobandit in timpul casatoriei si ca efect al aplicarii prezumtiei de contributie egala a sotilor la dobandirea lui, care de asemenea nu a fost rasturnata de apelanta parata M.D.

Pentru cota de proprietate a lui M.D., instrainata de acesta catre apelantul parat M.C., respectiv cota sa de 1/2 se aplica regulile de drept comun in materia simulatiei (art. 1175 C. civ.) respectiv trebuia dovedit de intimata-reclamanta existenta acordului simulatoriu intre mama si fiu in sensul ca natura juridica reala a actului juridic este aceea de donatie iar nu de contract de vanzare cumparare, acord simulatoriu care trebuia sa se afle intr-un raport temporal corect ca act juridic secret ostensibil intre parti, respectiv intr-un raport de anterioritate fata de contractul de vanzare cumparare public, opozabil tertilor.

O atare dovada insa nu s-a facut in speta astfel ca si pentru viitor instrainarea cotei de 1/2 a apartamentului realizata de apelanta-parata M.D. catre apelantul-parat M.C., urmeaza a-si produce depline efecte specifice vanzarii cumpararii cu sarcina uzufructului viager stipulata de parti.

Fata de cele de mai sus in baza art. 296 C. pr. civ., urmeaza a se admite apelurile, a se schimba in parte sentinta atacata, in sensul ca se va constata simulat contractul de vanzare-cumparare doar in ceea ce priveste cota de 1/2 (a defunctului) din dreptul de proprietate asupra apartamentului, ca fiind o donatie deghizata.

In consecinta se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei si se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata in apel.