Condamnare cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Cerere despagubiri civile reprezentand daune morale si materiale

In motivarea cererii a aratat ca incepand cu anul 1980 a fost urmarit si persecutat de organele de represiune ale Statului Roman si i-au fost cauzate prejudicii morale cat si prejudicii materiale.
Dupa absolvirea Facultatii de Electrotehnica nu a avut posibilitatea unei cariere profesionale, nici el si nici familia sa.
De asemenea sustine ca in acea perioada a formulat cerere de emigrare, ca i-a fost cenzurata corespondenta si ca nu i s-a respectat dreptul la munca cu plata nediferentiata fata de ceilalti colegi.
Sustine ca prin hotararea nr. 358/23.01.1992 a fost privat de liberate 6 luni pe care a si executat-o in Penitenciarul de Maxima Siguranta din Craiova si ca dupa eliberare a fost supus acelorasi persecutii politice.
Reclamantul mai arata ca a primit statutul de refugiat politic al Inaltului Comisar pentru Refugiati ai ONU din Belgrad si ca a revenit in tara in luna august 1999.
In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1349 si urmatoarele Cod civil si art. 70 si urmatoarele Cod civil.
Anexeaza cererii acte din care rezulta supunerea reclamantului la persecutii politice, decizia privind acordarea pensiei pentru limita de varsta si xerocopia dosarului nr. 11783 din Arhiva Fondului Informativ.
In sedinta publica din 14.11.2011 s-a luat o precizarea reclamantului care a sustinut ca daunele materiale reprezinta sumele de bani corespunzatoare gradatiilor si sporurilor prevazute de dispozitiile legale in vigoare la momentul respectiv, de care nu a beneficiat datorita presiunilor politice la care a fost supus.
Tribunalul analizand actiunea formulata, constata ca aceasta nu este fondata si urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente.
In raport de motivele de fapt invocate in sustinerea cererii, respectiv persecutiile politice asupra sa incepand cu anul 1980, se constata ca temeiul actiunii il reprezinta dispozitiile legii nr. 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Daunele morale solicitate se intemeiau pe dispozitiile art. 5 alin.1 lit.a din legea nr. 221/2009.
Dispozitiile art. 5 alin.1 lit.a din legea nr. 221/2009 au fost declarate neconstitutionale prin decizia nr. 1358/21.10.2010 a Curtii Constitutionale publicate in Monitorul Oficial din 15.11.2010, astfel ca se au in vedere dispozitiile art. 31 alin.1 din legea nr. 47/1992 si dispozitiile art. 147 din Constitutie .
Potrivit art. 147 alin.1 din Constitutie, decizia prin care o norma de drept a fost declarata neconstitutionala isi inceteaza efectele dupa 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, iar pe durata acestui termen dispozitiile sunt suspendate de drept .
In conditiile stabilite de art. 31 alin.1 si 3 din legea nr. 47/1992 si art. 147 alin.4 din Constitutie, decizia care a declarat neconstitutionala o dispozitie legala este definitiva si obligatorie, iar efectele sale se rasfrang si in alte cauze, nu numai in cauza in care a fost invocata exceptia .
Decizia Curtii Constitutionale este obligatorie si opozabila ``erga omnes`` inclusiv pentru instantele judecatoresti si are putere numai pentru viitor, astfel ca dupa publicare ea are efecte asupra cauzelor ce se vor solutiona.
Concluzia care rezulta din cele expuse, este aceea ca dispozitia din legea declarata neconstitutionala nu se mai poate aplica si in aceasta situatie se constata ca statul nu mai datoreaza despagubiri cu titlu de daune morale.
Nici cererea referitoare la acordarea daunelor materiale, asa cum au fost precizate de reclamant in sedinta publica din 14.11.2011 nu este fondata.
Potrivit art. 5 lit.b din legea nr. 221/2009 persoanele persecutate ca urmare a condamnarilor cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pot solicita instantelor de judecata acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotararea de condamnare sau ca efect al masurilor administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile legii nr. 10/2001 sau a legii nr. 247/2005.
Din textul expus rezulta ca prin lege s-a prevazut expres si limitativ ca se acorda doar despagubiri pentru bunuri confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al unei masuri administrative, si nu altfel de despagubiri .
Reclamantul solicita despagubiri materiale ce reprezinta sume de bani corespunzatoare gradatiilor si sporurilor de care ar fi putut beneficia si de care nu a beneficiat datorita presiunilor politice, ori asemenea categorie de despagubire materiala nu este prevazuta de dispozitiile art. 5 lit.b din legea nr. 221/2009.
Analizand cererea pentru despagubiri materiale a reclamantului si sub aspectul temeiul de drept comun invocat, se constata ca legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu nu este dovedita si ca actiunea sub acest aspect este prescrisa, intrucat dupa data de 22 decembrie 1989 a existat cadrul legal si garantiile procesuale pentru a-i permite acestuia promovarea unei astfel de actiuni .
Fata de cele retinute actiunea va fi respinsa.