Anularea transferului patrimonial. Anularea procesului verbal de licitatie. Repunerea partilor in situatia anterioara

In motivarea cererii s-a aratat ca imobilul in cauza a fost ipotecat in favoarea U.T.B. pentru un credit ipotecar, iar pentru neplata creditului U.T.B. scoate la licitatie imobilul proprietate a SC S.C. SRL.
Ca, publicatia de vanzare din data de 31.05.2011, procesul verbal de licitatie din data de 14.06.2011 si actul de adjudecare din data de 15.07.2011 au fost intocmite dupa intrarea in procedura de lichidare a societatii, deci dupa data de 04.07.2011 si factura fiscala nr. 8253606/13.12.2011 ce are ca obiect transferul patrimonial al imobilului de la SC S.C. SRL catre U.T.B. ( ca adjudecatar al bunului) si intabularea acestuia ( prin incheierea nr. 5094 /29.02.2012 emisa de O.C. Bucuresti in dosarul nr. 5094/17.02.2012), au fost intocmite dupa deschiderea procedurii de faliment a debitoarei, deci dupa data de 17.10.2011 si dupa solicitarea de catre acesta a documentelor aferente transferului patrimonial.
Se precizeaza ca prin actiunea sa, U.T.B. a urmarit doar interesul sau, prejudiciind interesul celorlalti creditori ai societatii, din valorificarea bunurilor de catre o banca in procedura de executare difera de procedura de valorificare efectuata in procedura de lichidare a societatii, in care procedura de valorificare si pretul sunt controlate strict de catre toti creditorii societatii si nu doar de unul singur ( in speta U.T.B.), aceasta procedand la valorificarea imobilului in cauza dupa intrarea in lichidare a societatii, urgentand procedura, chiar daca bunurile in acea perioada se vindeau la un pret mai scazut, tocmai pentru a nu intra cu adjudecarea bunului in procedura de faliment, incercand sa prejudicieze astfel prin pretul cu care a cumparat ea insasi imobilul in cauza, cu diferenta de creanta neacoperita urmand sa se inscrie la masa credala a societatii.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 79 si art. 80, alin.2, lit.e din Legea privind procedura insolventei.
Parata U.T.B. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare transfer patrimonial in principal ca inadmisibila, iar in subsidiar ca neintemeiata.
Pe cale de exceptie a invocat necompetenta teritoriala a Tribunalului Gorj, aratand ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.13 alin.1 C.Pr.Civ., imobilul a fost executat de catre banca anterior deschiderii procedurii insolventei, sediul central al paratei fiind in Municipiul Bucuresti, astfel incat in raport de dispozitiile art.5 C.Pr.Civ. Tribunalul Gorj nu este competent sa solutioneze cauza de fata.
Se arata ca in raport de continutul cererii, apreciata ca fiind o contestatie la executare, se apreciaza ca instanta de executare este Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
S-a mai invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de anulare transfer patrimonial avand in vedere contradictia dintre obiectul si cauza cererii de chemare in judecata .
Judecatorul sindic, analizand intregul material probator aflat la dosarul cauzei, urmeaza sa se pronunte cu prioritate asupra exceptiilor invocate de parata si ulterior asupra fondului.
In ceea ce priveste exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Gorj, invocata de parata in intampinarea depusa la dosar, se apreciaza ca exceptia este neintemeiata, in conditiile in care temeiul legal al cererii este art.79 si 80 alin.2 din Legea nr.85/2006, respectiv anularea unor transferuri patrimoniale , actiunea fiind motivata si sustinuta in conformitate cu acest temei legal pe care judecatorul sindic nu il poate schimba.
Pornind de la acest temei legal, si vazand dispozitiile art.6 din Legea nr.85/2006, toate procedurile prevazute de aceasta lege sunt de competenta tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul. Prin urmare, actiunile pentru anularea transferurilor patrimoniale solicitate a fi realizate in temeiul Legii nr.85/2006 sunt de competenta judecatorului sindic ce gestioneaza dosarul de faliment al debitoarei, netinandu-se cont de locul situarii imobilului, care este avut in vedere doar de procedura de drept comun.
Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de parata in intampinare, intemeiata pe contradictia dintre obiectul si cauza cererii de chemare in judecata, judecatorul sindic considera ca aceasta este neintemeiata de asemenea, intrucat discutarea sa presupune analiza unor raporturi de fond intre parti, iar art. 80 alin.2 lit.e, care este temeiul legal al actiunii stipuleaza ca ``urmatoarele operatiuni, incheiate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, vor putea de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt in dauna creditorilor``a��e) ``cu orice alta persoana fizica sau juridica, detinand o pozitie dominanta asupra debitorului sau activitatii sale ``.
In ceea ce priveste fondul cauzei, judecatorul sindic, analizand actele aflate la dosar, apreciaza ca aceasta este neintemeiata, urmand sa o respinga pentru urmatoarele considerente.
Se retine astfel ca la data de 17.10.2011, prin incheierea nr.296 pronuntata de judecatorul sindic a fost deschisa procedura simplificata de faliment fata de debitoarea SC S.C. SRL, fiind numit in calitate de lichidator judiciar E.C.G. IPURL TG.JIU.
Practic aceasta este data care, fiind declansata procedura reglementata de Legea nr.85/2006, marcheaza aplicarea incidentei tuturor dispozitiilor acestei legi.
Se retine faptul ca imobilul in discutie, situat in Bucuresti a fost ipotecat in favoarea bancii parate U.T.B. pentru garantarea unui credit contractat de debitoare prin contractul nr.252/4/2009, semnat la data de 02.06.2009, garantia in cauza fiind constituita prin contractele de ipoteca autentificate sub nr. 818/02.06.2009 si nr.819/02.06.2009.
Se constata faptul ca, in conformitate cu clauzele contractuale dintre parti,art.6, neexecutarea obligatiei de plata asumate prin contract da dreptul bancii sa inceapa executarea silita asupra imobilului ipotecat.
Banca a trimis doua notificari , la data de 03.12.2009 si 25.01.2010, prin care punea in vedere debitoarei ca nu a incasat nicio suma datorata conform contractului si ca urmeaza sa procedeze la executarea silita a imobilului.
Banca parata a aratat ca a procedat la emiterea somatiei de plata, intocmirea raportului de evaluare a imobilului, a publicatiei de vanzare a imobilului, iar la data de 14.06.2011 a procedat la preluarea imobilului in contul creantei , actul de adjudecare fiind incheiat la data de 15.07.2011.
Nu poate fi primita sustinerea lichidatorului judiciar conform careia aceste operatiuni au fost realizate dupa data de 04.07.2011, cand a inceput procedura de lichidare a debitoarei, pentru ca aceasta procedura a inceput prin incheierea din data de 17.10.2011, relevanta fiind numai deschiderea procedurii in temeiul Legii nr.85/2006, nu alta procedura voluntara in temeiul Legii nr.31/1990.
Practic, dispozitiile art.79 si 80 din Legea nr.85/2006 se raporteaza doar la deschiderea unei proceduri in temeiul Legii nr.85/2006, nu al altei legi.
Practic doar factura fiscala si intabularea dreptului de proprietate au avut loc dupa data de 17.10.2011, restul operatiunilor s-au realizat anterior acestei date .
Ceea ce trebuie remarcat este insa faptul ca , pentru anularea unui astfel de transfer patrimonial este necesara indeplinirea mai multor conditii, printre care, pe de o parte, calitatea celui care incheie actul, iar pe de alta parte, tipul actului incheiat.
Analizand calitatea celui care a incheiat actul, se constata ca in temeiul contractului existent anterior intre parti, nerespectat de catre debitoare, banca a procedat, cu respectarea termenelor si procedurilor legale, la executarea contractului de ipoteca, fapt produs in cursul derularii efective a contractului de credit, deci cel care a procedat la intocmirea actului nu a fost debitoarea, ci banca creditoare, care, anterior declansarii procedurii falimentului a trecut la executarea contractului.
De remarcat este si faptul ca debitoarea nu a contestat la acel moment executarea silita, pe calea prevazuta de dispozitiile art. 399 din c.pr.civila, iar pe de alta parte, eventuala procedura a dizolvarii debitoarei la registrul comertului, sau chiar inceperea lichidarii in conformitate cu Legea nr.31/1990 (lichidarea voluntara) nu suspenda masurile de executare silita, deoarece dispozitiile art. 36 din Legea nr.85/2006 nu se aplica decat in cazul procedurii reglementate de aceasta lege.
Practic, pentru a ne afla in ipoteza prevazuta de art.80 alin.2 lit.e din Legea nr.85/2006 ar fi trebuit ca actul de adjudecare sa fi fost incheiat de catre debitoare, sau cel putin sa se fi dovedit o complicitate la o posibila frauda a societatii debitoare, fapt care in ipoteza de fata apare ca fiind improbabil in conditiile in care debitoarea datora sume de bani bancii, a fost somata sa-si respecte obligatiile contractuale asumate, nu s-a conformat, iar banca a trecut la punerea in executare a contractului de ipoteca, toate acestea, anterior deschiderii procedurii reglementate de Legea nr.85/2006, ca o consecinta fireasca a derularii unui contract de credit .
Pe de alta parte, faptul ca factura fiscala si intabularea au fost intocmite/realizate dupa data deschiderii procedurii conform Legii nr.85/2006, este irelevant pentru speta de fata, in conditiile in care intreaga procedura a fost declansata si realizata anterior acestui moment, relevant fiind actul de adjudecare, restul actelor fiind necesare pentru publicitate si operarea in contabilitate .
Un alt aspect pe care judecatorul sindic il are in vedere este acela potrivit caruia temeiul legal al actiunii indica faptul ca lichidatorul judiciar s-a raportat la creditoare ca la o persoana juridica ce detine o pozitie dominanta asupra debitorului sau activitatii sale.
Or, sensul sintagmei ``pozitie dominanta`` avut in vedere de legiuitor nu presupune raportul dintre o banca si un debitor, chiar in masura in care este materializat printr-un contract de ipoteca .
Pe de alta parte, se retine faptul ca ceea ce legiuitorul sanctioneaza in acest context este actul fraudulos incheiat de debitor in dauna creditorilor sai, Curtea Constitutionala retinand de altfel in decizia nr.361/25.03.2010 ca in acest fel este sanctionata tocmai reaua-credinta in exercitarea de catre debitori a drepturilor lor, prin acte juridice incheiate in dauna creditorilor. Daca scopul partilor contractante sau cel putin al debitorului la incheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauza ilicita, iar potrivit art.966 C.Civ.,acesta nu poate avea nici un efect.
Prin urmare, retinand aceste considerente, judecatorul sindic va respinge actiunea si pe fond .
Instanta:
Respinge exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Gorj invocata de parata U.T.B. S.A.
Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parata U.T.B. S.A.
Respinge actiunea avand ca obiect cererea de anulare transfer patrimonial formulata de S.C. S.C. S.R.L. prin lichidator judiciar E.G. I.P.U.R.L., cu sediul ales in Municipiul Tg.-Jiu, a��a��a��a�� in contradictoriu cu parata U.T.B. S.A. (succesoarea legala a U.R. S.A.), cu sediul procesual ales la S.P.R.L. ``Bostina si Asociatii``, in Municipiul Bucuresti, a��a��a��a��a��a��a��.
Cu recurs.