Schimbarea temeiului de drept al neinceperii urmaririi penale. Inadmisibilitate

Intrucat petentul nu a atacat solutia de neincepere a urmaririi penale, obiectul plangerii vizand temeiul de drept al acestei solutii, rezolvarea acestui aspect nu este posibila pe cale plangerii impotriva actelor procurorului.

O solutie prin care sa se confirme nevinovatia sa ar putea fi obtinuta numai in situatia in care s-ar fi dispus inceperea urmaririi penale si s-ar fi cerut continuarea ei, conform dispozitiilor art. 13 Codul de procedura penala , dispozitii care insa presupun explicit existenta urmaririi penale impotriva invinuitului sau a inculpatului, situatie ce nu se regaseste in speta.

***

Prin rezolutia din 30 iunie 2004, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus, in temeiul art. 288 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) Codul de procedura penala , neinceperea urmaririi penale fata de petentul M.V., pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 264 Codul penal
Prin sentinta penala nr. 21/P din 16 martie 2005, Curtea de Apel Oradea a respins plangerea formulata de petent impotriva acestei rezolutii.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala , dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 Codul de procedura penala , se poate formula plangere la instanta de judecata impotriva rezolutiei de reincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror, de catre persoana vatamata, in termen de 20 de ziie de la comunicarea modului de rezolvare sau, in cazul nesolutionarii plangerii in termen de 20 de zile, de la data expirarii primului termen, competenta apartinand instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, cauza spre judecare in prima instanta.
S-a retinut ca, prin plangerea formulata, petentul tiu a atacat solutia de neincepere a urmaririi penale, obiectul acesteia vizand temeiul masurii, cata vreme prin petitul plangerii s-a solicitat schimbarea temeiului din art. 288 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen,, in art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) Codul de procedura penala , cu consecinta stabilirii nevinovatiei sale, si nu a imposibilitatii continuarii urmaririi, determinata de o cauza prevazuta de lege.

Chiar si in situatia in care sustinerile petentului ar fi fondate, rezolvarea acestui aspect nu este posibila pe cale plangerii impotriva actelor procurorului, deoarece o solutie prin care sa se confirme nevinovatia sa ar putea fi obtinuta numai in situatia in care s-ar fi dispus inceperea urmaririi penale si s-ar fi cerut continuarea ei, conform dispozitiilor art. 13 Codul de procedura penala , dispozitii care insa presupun explicit existenta urmaririi penale impotriva invinuitului sau a inculpatului, situatie ce nu se regaseste in speta.

Fata de dispozitiile legale invocate, este evident ca solutia instantei este temeinica si legala, cata vreme, in conditiile aratate, petentul nu putea uza de calea plangerii reglementate de dispozitiile art. 278 ind. 1 Codul de procedura penala , instanta neputand cenzura pe aceasta cale aspectul invocat in plangere .