din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2747 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare incheiata in temeiul prevederilor art. 1550 din Codul civil este un act de administrare

Conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare incheiata in temeiul prevederilor art. 1550 din Codul civil este un act de administrare

  Publicat: 22 Nov 2015       6348 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Din economia dispozitiilor art. 345 C. civ. reiese ca fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune, iar in masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
1. Datoria persoanei creditate.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
i,Ioan Maniu si Clara Maniu. Tatal sau, Ioan Maniu (1833-1895), a crescut in casa unchiului, Simion Barnutiu, urmand studiile juridice la Pesta si Viena.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
i,Ioan Maniu si Clara Maniu. Tatal sau, Ioan Maniu (1833-1895), a crescut in casa unchiului, Simion Barnutiu, urmand studiile juridice la Pesta si Viena.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Datoria persoanei creditate.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
In materie civila, institutia stramutarii este reglementata de Codul de procedura civila, in care se arata, printre altele, cauzele si motivele pentru care se poate cere stramutarea
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
i,Ioan Maniu si Clara Maniu. Tatal sau, Ioan Maniu (1833-1895), a crescut in casa unchiului, Simion Barnutiu, urmand studiile juridice la Pesta si Viena.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Arhaism utilizat pentru a desemna pe oricare din partile unui contract in raport cu cealalta parte contractanta.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Drept de proprietate
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Expresie care face referire la Nulitatea relativa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte dintr-un proces
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Parte dintr-un proces
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Drept de proprietate
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie care face referire la Nulitatea relativa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In cadrul lucrarilor Conferintei Internationale a Muncii, delagatiile tripartite ale statelor adopta normele internationale ale muncii si sub forma Conventiilor si Recomandarilor. Pana in prezent au fost adoptate 184 Conventii OIM.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Astfel, conventia de rezolutiune a unui contract de vanzare-cumparare incheiata de catre unul dintre soti cu vanzatorul, in conformitate cu art. 1550 C. civ., prin care partile au constatat neexecutarea obligatiei de plata a pretului si au convenit desfiintarea contractului, nu reprezinta un act de dispozitie care sa atraga incidenta dispozitiilor art. 346 C. civ. - potrivit caruia actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti - intrucat nu vizeaza ipoteza acestui text de lege si anume aceea ca actul sa fie unul de instrainare, ci este un act de solutionare pe cale amiabila a imposibilitatii de executare a contractului, deci un act administrare care nu necesita acordul sotului, raportat la dispozitiile art. 345 alin. (2) C. civ.


Prin sentinta civila nr. 228 din 19 februarie 2014, Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila, a respins ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta R.G., a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 6.000 lei cheltuieli de judecata constand in onorariu de avocat redus, catre parata SC R.G.I. SRL si a dispus darea in debit a reclamantei cu suma de 12.111 lei reprezentand taxa de timbru.


Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 la Biroul Notarial F., parata SC R.G.I. SRL a vandut paratului R.R., casatorit cu reclamanta, cota-parte indiviza de A� din dreptul de proprietate asupra imobilului - spatiu comercial situat in Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu nr. 14, bl. 13, sector 6, identificat cu nr. cadastral 412/0;7 si inscris in cartea funciara nr. 46518 a municipiului Bucuresti sector 6 pentru pretul de 800.000 lei, pret care includea T.V.A.


Partile semnatare ale actului mai sus mentionat au prevazut, la art. 2.1 din contract, faptul ca intregul pret al vanzarii va fi achitat de catre cumparator, integral in RON, in termen de un an, calculat de la data autentificarii contractului.


Intrucat niciunul dintre cumparatorii mentionati in contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 la Biroul Notarial F. nu si-a indeplinit obligatia contractuala de plata a pretului in termenul stabilit de comun acord cu vanzatoarea, de un an de la data autentificarii actului mai sus mentionat, la data de 6 iunie 2012, prin conventia autentificata sub nr. 1437 la BNP ``M.G., A.A.J. si A.", paratul R.R. si parata SC R.G.I. SRL au hotarat, ``prin consimtamant mutual si in baza art. 1270 alin. (2) si art. 1321 C. civ." asupra desfiintarii totale si retroactive a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 de notarul public S.D.T.


Ca urmare a incheierii acestei conventii, partile contractante au fost repuse in situatia anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010, in sensul ca parata societate a redevenit titulara cotei indivize de A� din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu nr. 14, bl. 13, sector 6, nr. cadastral 221696-C1-U68 (numar cadastral vechi 412/0;7), iar obligatia asumata de paratul R.R. de plata a pretului cumpararii cotei indivize descrise mai sus, s-a stins in baza acestei conventii, precizandu-se ca partile semnatare ale contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 nu mai au nici o pretentie, de natura pecuniara sau de alta natura, una fata de cealalta.


Tot prin conventia autentificata sub nr. 1437/6 iunie 2012 partile semnatare ale acesteia au convenit ca societatea parata sa preia si sa suporte integral datoriile paratului R.R. aferente imobilului - spatiu comercial pe care prima l-a redobandit in proprietate .


Fata de situatia de fapt retinuta mai sus, tribunalul a apreciat ca cererea reclamantei de anulare a conventiei autentificate sub nr. 1437/6 iunie 2012 este neintemeiata.


Din acest punct de vedere, tribunalul a apreciat ca partile semnatare ale contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 de notarul public S.D.T. au incercat sa solutioneze pe cale amiabila imposibilitatea de executare a contractului ivita pe parcursul derularii acestuia, imposibilitate constand in neplata pretului convenit de 800.000 lei.


Tribunalul a retinut, pe de o parte, faptul ca reclamanta a recunoscut, prin chiar cererea de chemare in judecata, ca a avut cunostinta de incheierea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 de notarul public S.D.T., astfel ca putea, in perioada cuprinsa intre 25 martie 2010 - 6 iunie 2012, sa plateasca pretul convenit de parti, intrucat a devenit titulara unor drepturi si obligatii decurgand din incheierea acestui contract .


Pe de alta parte, tribunalul a apreciat ca actul incheiat de paratii R.R. si SC R.G.I. SRL si intitulat ``conventie" reprezinta o incercare de solutionare amiabila a imposibilitatii de executare a contractului de vanzare-cumparare determinata de scaderea semnificativa a veniturilor paratului R.R. pe fondul crizei care a afectat economia nationala si mondiala, fiind, astfel, in imposibilitate de a mai sustine financiar plata pretului cumpararii cotei indivize a imobilului mentionat in contractul de vanzare-cumparare, precum si faptul ca societatea parata a asteptat mai mult de un an de la scadenta pentru ca paratul R.R. sa-si poata indeplini obligatia de plata a pretului imobilului cumparat, tinandu-se, totodata, seama de necesitatea valorificarii spatiului comercial de catre societatea parata.


Fata de motivele pentru care partile au constatat imposibilitatea executarii contractului de vanzare-cumparare, tribunalul a apreciat ca acestea au inteles sa puna capat raporturilor contractuale prin revenirea la situatia anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare.


De altfel, tribunalul a constatat ca tocmai neexecutarea obligatiei cumparatorilor de plata a pretului la termenul convenit (inclusiv de catre reclamanta) a condus la desfiintarea retroactiva a contractului de vanzare-cumparare incheiat si la repunerea partilor in situatia anterioara.


Actul a carui anulare se solicita de catre reclamanta nu reprezinta un act de instrainare in sensul prevederilor Codului civil, ci o incercare de solutionare amiabila a unei situatii ivite pe parcursul derularii raporturilor contractuale dintre partile semnatare ale contractului prin repunerea partilor in situatia anterioara determinata de nerespectarea clauzelor asumate inclusiv de catre reclamanta, care nu a depus vreo diligenta pentru indeplinirea propriilor obligatii contractuale.


Tribunalul a constatat ca reclamanta isi invoca propria culpa in neexecutarea contractului de vanzare-cumparare pentru a obtine anularea conventiei prin care s-a dispus revenirea partilor la situatia anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare, ceea ce este de neconceput fata de principiul ``nemo auditur propriam turpitudinem allegans".


In consecinta, fata de cele mai sus expuse, tribunalul a apreciat ca cererea reclamantei de anulare a conventiei autentificate sub nr. 1437/06.06.2012 de paratul A.A.J. este neintemeiata, motiv pentru care a respins-o.


De asemenea, tribunalul a constatat ca nu se poate retine in sarcina paratului A.A.J. incalcarea vreunei obligatii legale fata de calificarea data de instanta conventiei incheiate de paratii SC R.G.I. SRL si R.R., nefiind vorba de incheierea unui act de instrainare a unui imobil in lipsa consimtamantului expres al celuilalt sot coproprietar.


In temeiul art. 274 C. proc. civ., tribunalul a obligat reclamanta, care a cazut in pretentii, la plata sumei de 6.000 lei cheltuieli de judecata constand in onorariul de avocat redus catre parata SC R.G.I. SRL.


Pentru reducerea onorariului solicitat de parata SC R.G.I. SRL, tribunalul a avut in vedere volumul de munca depus de aparatorul acestei parti si de complexitatea cauzei, precum si de apararile formulate de avocat prin intampinarea depusa la dosarul cauzei.


Intrucat reclamanta a beneficiat de amanarea platii taxei judiciare de timbru pana la solutionarea, pe fond, a cauzei, tribunalul a dispus darea in debit a reclamantei cu suma de 12.111 lei reprezentand taxa de timbru.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta R.G., solicitand anularea hotararii apelate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost modificata si obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata .


Prin decizia nr. 394/A din 2 octombrie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a fost respins apelul, ca nefondat.


Preliminar, in ceea ce priveste normele de procedura aplicabile in prezenta cauza, Curtea a retinut ca, in raport de data sesizarii cu actiunea introductiva a Tribunalului Bucuresti - 19 iunie 2012 - prezenta actiune este supusa normelor inscrise in Codul de procedura civila de la 1865, conform dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.


Critica vizand omisiunea instantei de apel de a analiza toate motivele ce au stat la baza cererii de chemare in judecata a fost respinsa ca nefondata, avand in vedere ca, din verificarea considerentelor sentintei apelate, s-a constatat ca instanta de fond a raspuns argumentat tuturor sustinerilor din actiunea introductiva, facand trimitere expresa la probatoriul administrat in cauza si care a condus la formarea convingerii sale, in raport de situatia de fapt astfel stabilita. Instanta de fond si-a expus concluziile, in mod argumentat, precizand care au fost ratiunile pentru care a apreciat ca actul a carui nulitate se invoca nu este un act de instrainare si de ce a fost considerata ca fiind nefondata sustinerea referitoare la caracterul ilicit al cauzei acestei conventii ca si cea referitoare la angajarea raspunderii paratului notar public, motivarea sentintei apelate corespunzand exigentelor inscrise in art. 261 pct. 5 C. proc. civ.


Curtea a apreciat, totodata, ca, instantele nu sunt obligate sa raspunda in mod explicit, fiecarui argument in parte . Or, in cauza, tribunalul a expus argumentele pentru care a apreciat ca sustinerile apelantei nu pot fi validate, cu trimitere concreta la probele administrate in cauza si prin mentionarea argumentelor pentru care anumite probe au fost apreciate ca nerelevante.


Curtea a retinut ca, desi instanta de fond nu a indicat in cuprinsul hotararii apelate, normele de drept pe care le-a apreciat incidente cauzei, o atare omisiune nu este de natura a conduce la nulitatea hotararii, in conditiile stabilite de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., instanta de apel, devoluand fondul, avand posibilitatea de a suplini o atare carenta, cu atat mai mult cu cat in motivarea sentintei tribunalul a facut trimitere la institutiile juridice si la principiile de drept pe care le-a apreciat ca fiind de natura a sustine concluzia netemeiniciei actiunii reclamantei.


Sustinerile din apel referitoare la lipsa de obiectivitate a judecatorului fondului nu au fost primite, Curtea retinand ca, desi reclamanta a invocat motive prin care practic pune la indoiala legitimitatea instantei care a solutionat cauza in prima instanta, nu se poate face abstractie de imprejurarea ca acesta in masura in care a avut o atare suspiciune, avand in vedere si faptul ca a beneficiat de asistenta juridica calificata a unui avocat, avea posibilitatea de a formula fie o cerere motivata de recuzare fie, chiar o cerere de stramutare .


Or, omisiunea partii de a actiona in conditiile legii nu poate fi de natura a conduce instanta la concluzia ca impartialitatea judecatorului care a pronuntat sentinta apelata ar putea fi pusa la indoiala, ea nefiind, de altfel, justificata prin trimitere la minime indicii, in acest sens.


Criticile vizand modul de solutionare a fondului cauzei au fost retinute ca nefondate, Curtea complinind considerentele instantei de fond dupa cum urmeaza:


Astfel, apelanta a sustinut ca in mod eronat s-a apreciat ca incheierea conventiei autentificata sub nr. 1437/6 iunie 2012, reprezinta o incercare de solutionare amiabila a imposibilitatii de executare a contractului.


Sub acest aspect, Curtea a retinut ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 de BNP S.D.T., incheiat intre paratul R.R. si parata SC R.G.I. SRL, s-a convenit vanzarea-cumpararea cotei indivize de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului - spatiu comercial situat in Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu nr. 14, bl. 13, sector 6, identificat cu nr. cadastral 412/0;7 si inscris in Cartea Funciara nr. 46518 a Municipiului Bucuresti Sector 6.


A mai retinut curtea ca, la data incheierii acestei conventii, reclamanta si paratul R.R. erau casatoriti, astfel ca regimul juridic al bunului dobandit de catre un sot, in timpul casatoriei a fost, anterior intrarii in vigoare a noului Codul civil, cel prevazut de art. 30 C. fam.


Curtea a avut in vedere, in acest sens, prevederile inscrise in art. 6 alin. (6) NCC, potrivit cu care: ``Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi", precum si prevederile art. 34 din Legea nr. 71/2011, potrivit cu care: ``Dispozitiile art. 345 - 350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data".


S-a mai retinut ca, asa cum a sustinut si apelanta, potrivit prevederii inscrise in art. 102 din Legea nr. 76/2011: ``contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat, in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea efectele si executarea acestuia".


Or, in cauza, actul juridic a carui nulitate s-a invocat in prezenta pricina a fost incheiat la data de 6 iunie 2012, asadar ulterior intrarii in vigoare a Codului civil reprezentat de Legea nr. 287/2009, prin urmare, in ceea ce priveste valabila sa incheiere, aceasta conventie este supusa dispozitiilor inscrise in noul Codul civil.


Pe de alta parte, desi a fost gasita fondata sustinerea apelantei in sensul ca textele de lege invocate in cuprinsul Conventiei nr. 1437/6 iunie 2012, respectiv art. 1270 alin. (2) si art. 1321 NCC nu erau aplicabile in situatia unui contract care a fost incheiat sub imperiul legii vechi, o atare imprejurare nu prezinta relevanta in cauza, cata vreme, pe de o parte, asa cum arata chiar apelanta, acesta nu a inteles sa se prevaleze de un atare motiv de nulitate al conventiei, iar pe de alta parte, normele de drept invocate in cuprinsul contractului nu fac altceva decat sa reglementeze posibilitatea incetarii contractului prin acordul partilor, posibilitate prevazuta si de Codul civil de la 1864, astfel ca nici din aceasta perspectiva nu s-ar putea retine ca s-ar fi incalcat o dispozitie legala de ordine publica de natura sa sustina ineficacitatea conventiei in litigiu.


Curtea a retinut ca, potrivit art. 345 alin. (2) si (4) NCC, fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune. In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.


Totodata, in conformitate cu prevederile art. 346 alin. (1) C. civ., actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti.


Asadar, in reglementarea actuala, pentru majoritatea actelor juridice care au ca obiect bunuri comune ale sotilor, legiuitorul a consacrat sistemul gestiunii paralele, in locul prezumtiei de mandat tacit reciproc. In consecinta, un sot, poate incheia singur acte de conservare, de folosinta sau de administrare asupra bunurilor comune, daca nu schimba destinatia acestora, actele de instrainare a bunurilor imobile comune, impunand insa consimtamantul expres al ambilor soti.


Pe de alta parte, Curtea a apreciat ca sfera actelor de administrare vizeaza nu numai actele de administrare prin natura lor, ci si actele de administrare, prin scopul lor, privite din punctul de vedere al patrimoniului in ansamblul sau, respectiv acelea care tind la exploatarea normala a patrimoniului. Enuntul are in vedere scopul si rezultatul actului juridic in raport cu patrimoniul in intregul sau, natura juridica a actului in sine fiind mai putin relevanta. Asa se explica, in opinia Curtii, de ce un act de dispozitie a unui bun sau a unor bunuri, privit din perspectiva patrimoniului din care face parte, poate avea semnificatia unui act de administrare.


Desi apelanta a criticat sentinta apelata, invocand faptul ca in mod eronat nu s-a retinut faptul ca aceasta nu a semnat conventia autentificata sub nr. 1437/6 iunie 2012, Curtea a apreciat ca o atare sustinere, desi corespunde realitatii si este justificata prin raportare la continutul concret al conventiei anterior mentionate, putea prezenta relevanta numai in masura in care in raport de starea de fapt a cauzei, s-ar fi constatat ca actul mentionat face parte din sfera celor expres si limitativ prevazute de art. 346 alin. (1) C. civ.


In ceea ce priveste calificarea acestui ultim act juridic - conventia autentificata sub nr. 1437/6 iunie 2012- Curtea a apreciat ca stabilirea naturii acestuia trebuie raportata, pe de o parte, la succesiunea in timp a actelor incheiate de paratul R.R., iar, pe de alta parte, la consecintele produse si scopul urmarit la momentul incheierii lui.


Astfel, Curtea a avut in vedere faptul ca, asa cum rezulta din chiar conventia ce se solicita a fi anulata, partile contractante au convenit in sensul desfiintarii totale a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/2010 si repunerii partilor in situatia anterioara.


S-a retinut, totodata, ca partile contractante au mentionat in cuprinsul acestei conventii faptul ca, pe de o parte, pretul stabilit in contractul de vanzare-cumparare nu a fost achitat iar, pe de alta parte, au expus motivat considerentele care au justificat incheierea conventiei, respectiv scaderea semnificativa a veniturilor paratului R.R., pe fondul crizei economice nationale si mondiale si imposibilitatea de a sustine financiar plata pretului cumpararii bunului imobil.


Asadar, incheierea acestei conventii nu reprezinta altceva decat o aplicare a principiului consacrat in vechiul din Codul civil - art. 969 - potrivit cu care conventiile se pot revoca prin intelegerea partilor, principiu consacrat si in art. 1270 alin. (2) si art. 1321 NCC.


Astfel, Curtea nu a putut valida teza sustinuta de apelanta in sensul ca o atare conventie nu ar fi fost legal incheiata dat fiind faptul ca in contractul de vanzare-cumparare nu s-a prevazut un pact comisoriu expres, astfel ca singura situatie in care contractul ar fi putut inceta era cea a formularii unei actiuni in justitie in rezolutiunea vanzarii.


Curtea a avut in vedere in acest sens faptul ca in materie civila opereaza principiul libertatii de vointa, astfel ca omisiunea partilor de a stabili in contract, posibilitatea rezolutiunii vanzarii, in cadrul unui pact comisoriu, in temeiul caruia unul dintre contractanti sa poata denunta conventia fara notificare, fara alta formalitate si fara interventia instantei in cazurile de incalcare grava a conventiei, nu putea avea drept consecinta, ingradirea dreptului acestora de a stabili, consensual, printr-un act ulterior, incetarea contractului.


Pe de alta parte, nu poate fi ignorat nici contextul social in care s-a incheiat conventia - afectarea economiei nationale de criza economica fiind de notorietate, dar nici faptul ca, in cauza reclamanta nu a probat ca situatia de fapt descrisa in cadrul conventiei din 2012, nu ar fi corespuns realitatii.


Astfel, apelanta-reclamanta nu a administrat dovezi din care sa rezulte fie plata pretului imobilului ce a facut obiectul contractului de vanzare, fie detinerea, la acel moment, de catre oricare dintre soti, a unor mijloace financiare suficiente pentru executarea obligatiei asumate contractual de plata a pretului imobilului cumparat sau realizarea unor minime demersuri in acest scop.


Instanta a retinut ca apararile reclamantei referitoare la imprejurarea ca a avut convingerea ca pretul va fi platit din chiria incasata ca efect al inchirierii imobilului cumparat, in temeiul contractelor de inchiriere cedate de vanzator, modificate prin actele aditionale anexate la dosar, nu au putut valida sustinerea acesteia in sensul ca in mod eronat prima instanta a retinut ca acesta nu se poate prevala de propria culpa.


Astfel, desi apelanta a sustinut ca imprejurarea ca acesta a cunoscut existenta contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 285/25 martie 2010 de notarul public S.D.T. si ca ar fi putut achita pretul vanzarii reprezinta o motivare care nu are legatura cu obiectul cauzei intrucat instanta de judecata nu a fost investita cu o cerere de rezolutiune a contractului de vanzare-cumparare, Curtea nu a putut primi o atare sustinere.


Curtea s-a raportat la dispozitiile inscrise in art. 32 C. fam., norma in raport de care obligatia de plata a pretului era comuna, ea fiind contractata in legatura cu dobandirea unui bun comun.


Asa fiind, Curtea a apreciat ca, in mod corect, instanta de fond s-a raportat la conduita ambilor soti, ulterior incheierii contractului de vanzare-cumparare anterior mentionat, cata vreme nu se poate nega ca solutionarea actiunii presupunea analiza naturii conventiei a carei anulare se solicita, ceea ce impunea verificarea in concret a scopului urmarit - aspecte cu privire la care partile litigante au adoptat pozitii procesuale divergente.


Or, nu se poate nega ca din aceasta perspectiva prezinta relevanta conduita ambilor soti, titulari ai dreptului dobandit prin cumparare, in raport cu obligatiile contractuale asumate, neputandu-se face abstractie de imprejurarea ca, neplata pretului vanzarii era de natura a genera, in conditiile in care cumparatorii intrasera deja in posesia bunului, fie o actiune in justitie in rezolutiunea vanzarii, ceea ce implica nu doar suportarea costurilor unui litigiu dar si posibilitatea obligarii cumparatorului la plata unor daune interese fie, executarea silita a pretului vanzarii, care presupunea asumarea riscului celui executat silit de a-i fi vandut imobilul in conditiile stabilite de Codul de procedura civila pentru vanzarea la licitatie publica, asadar, chiar cu un pret mai mic decat cel prevazut in contract, cu consecinta implicita a diminuarii patrimoniului comun.


Tot astfel, desi nu s-a putut aprecia asupra solutiei care ar fi putut fi adoptata in eventualul litigiu, la care a facut referire apelanta, nu se putea face abstractie de imprejurarea ca pana la data incheierii conventiei a carui nulitate se invoca, cumparatorii nu achitasera nici macar partial pretul imobilului si nici de faptul ca s-a mentionat ca se afla in imposibilitate financiara de a suporta o atare plata . In aceste conditii, a fost retinuta ca fiind corecta asertiunea instantei de fond in sensul ca reclamanta, cunoscand incheierea contractului de vanzare-cumparare avea obligatia de a se preocupa, la randul sau de plata pretului vanzarii or, in cauza nu au fost administrate dovezi nici in acest sens si nici in referire la posibilele demersuri, la care acesta a facut referire in apel, pentru a putea suporta pretul imobilului cumparat.


Au fost astfel inlaturate si sustinerile din apel in sensul ca data fiind importanta imobilului ce a facut obiectul conventiei incheiate de parati si veniturile obtinute din chirie, intentia de pastrare a acestui imobil in patrimoniul sotilor era justificata, putandu-se recurge inclusiv la vanzarea unor alte imobile detinute in coproprietate. De altfel in cauza, nu s-au administrat dovezi referitoare la detinerea unor asemenea bunuri si nici la valoarea acestora, pentru a se putea aprecia in sensul caracterului fondat al acestei sustineri.


Pe de alta parte, asa cum rezulta din actele aditionale la contractul de inchiriere avand ca obiect imobilul cumparat, chiria lunara, stabilita pentru intreg imobilul, era de 14.000 Euro, astfel ca, raportat la cota de A� din imobil, ce a facut obiectul vanzarii, ca si la termenul de 1 an, stabilit in contractul de vanzare-cumparare pentru plata pretului, este evident ca suma perceputa cu acest titlu de 7.000 Euro lunar (84.000 Euro anual), care oricum se impunea a fi diminuata cu contravaloarea taxelor si impozitelor datorate catre stat, nu putea acoperi integral pretul vanzarii (stabilit conventional la suma de 800.000 lei - echivalentul a cca. 180.000 Euro).


In plus, reclamanta nu a probat ca respectiva chirie reprezenta in mod cert un venit alocat exclusiv platii pretului imobilului iar nu si celorlalte cheltuieli impuse de casatorie, mai ales ca asa cum rezulta din actele anexate cererii de ajutor public judiciar formulata de aceeasi apelanta in faza procedurala a apelului, veniturile acesteia in perioada 2010-2012 s-au situat la cca. 800 lei lunar, iar in perioada 01.2013-2014, au fost de 494 lei net, lunar, iar potrivit cererii de ajutor public judiciar formulata de reclamanta in fata primei instante, aceasta afirma ca nu a incasat salariu in perioada august 2012- ianuarie 2013.


Tot astfel, s-a avut in vedere ca in raporturile dintre parti, prestatiile reciproce se afla intr-o relatie de echivalenta, intr-un echilibru just, deoarece numai indeplinirea de catre cocontractanti intocmai, in conditiile stabilite prin contract, a obligatiilor asumate, este de natura sa le asigure acestora realizarea scopului urmarit la momentul incheierii contractului.


In aceste conditii, dat fiind scopul si ratiunile pe care le-au avut in vedere partile la momentul incheierii conventiei autentificata sub nr. 1437/6 iunie 2012 - solutionarea amiabila a imposibilitatii de executare a obligatiei de plata a pretului stabilit in contractul de vanzare-cumparare, de catre cumparatori, in mod judicios s-a retinut de catre prima instanta ca actiunea reclamantei nu este intemeiata, actul incheiat de paratul R.R. desi se refera la un bun imobil, izolat, avand a fi analizat prin prisma scopului urmarit din perspectiva patrimoniului comun, in intregul sau.


Astfel, in contextul drepturilor sotilor asupra bunurilor comune, Curtea a apreciat ca in acest caz, in mod judicios instanta de fond s-a raportat, in stabilirea naturii acestei conventii, la sensul larg al notiunii actului de administrare, apreciind ca in acest caz, conventia incheiata de paratul R.R. nu este lovita de nulitate relativa, nefiind incidente prevederile art. 347 alin. (1) C. civ.


Imprejurarea ca, ulterior semnarii conventiei a carei anulare a fost ceruta in prezenta cauza, imobilul a fost instrainat de R.G.I. SRL (societate in cadrul careia paratul R.R. are calitatea de asociat) nu este de natura sa conduca la o alta concluzie, cata vreme, starea de fapt a cauzei nu a relevat intentia partilor contractante de a frauda interesele reclamantei, neputand fi apreciata ca fiind contrara legii incheierea unei conventii prin care se tinde la solutionarea amiabila a unei situatii generate de culpa dobanditorilor in executarea obligatiilor asumate prin contract .


In plus, instrainarea de catre cocontractant a bunului ce a facut obiect al vanzarii, catre un tert, nu poate sustine o atare prezumtie, fiind cert ca inca de la momentul incheierii conventiei de vanzare cu paratul R.R., vanzatoarea, care de altminteri este o societate comerciala, al carei scop este obtinerea de profit, a apreciat ca bunul respectiv se impune a fi instrainat.


Curtea a avut in vedere, totodata, ca art. 1239 alin. (2) C. civ. instituie o prezumtie de existenta a cauzei si de valabilitate a ei, or, starea de fapt anterior reliefata nu poate conduce in speta la concluzia ca motivul determinant ce le-a facut pe parti sa contracteze ar fi fost ilicit.


Tot astfel, imprejurarea ca ulterior acestei instrainari, vanzatoarea imobilului a dobandit calitatea de asociat al dobanditorului imobilului, nu a putut sustine teza reclamantei, in lipsa unor probe care sa ateste complicitatea la fraudarea intereselor reclamantei intre toti acesti cocontractanti.


Avand in vedere aspectele anterior reliefate, cata vreme in sustinerea nulitatii actelor aditionale nr. 1509/11 iunie 2012 si nr. 1616/18 iunie 2012 autentificate de notar public A.A.J. s-a invocat exclusiv incidenta principiuluiresoluto iure dantis resolvitur ius accipientis, Curtea a apreciat ca si aceste sustineri sunt nefondate. Astfel, nefiind incidenta situatia premisa a desfiintarii actului principal, nu s-a putut retine incidenta in cauza a prevederii inscrise in art. 1254 alin. (2) C. civ.


Tot astfel, au fost inlaturate ca nefondate criticile referitoare la gresita neretinere a indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale ale notarului public instrumentator, cata vreme nu s-a probat savarsirea de catre acest parat a unei fapte ilicite.


Curtea a constatat ca, in raport de considerentele care preced, nu s-a putut retine ca in cauza, sunt indeplinite conditiile stabilite de art. 1357 coroborat cu art. 1258 C. civ., cata vreme nu s-a probat ca acest parat ar fi incalcat obligatiile care ii revin in calitate de agent instrumentator, prin autentificarea actului a carui nulitate se invoca, respectiv, ca pentru actul pe care acesta l-a incheiat era incidenta o cauza de nulitate, asa cum s-a sustinut prin actiunea introductiva.


Impotriva deciziei nr. 394/A din 2 octombrie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie,a declarat recurs recurenta-reclamanta R.G., solicitand admiterea recursului, modificarea deciziei atacate in sensul admiterii cererii de apel si a anularii sentintei instantei de fond, iar pe fond admiterea actiunii.


Recurenta sustine ca hotararea cuprinde o motivare straina de cauza si de considerentele avute in vedere de cererea de chemare in judecata si cererea de apel, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., aratand ca este nelegala aprecierea instantei de apel potrivit careia incheierea conventiei de rezolutiune a contractului de vanzare-cumparare ar reprezenta o incercare de solutionare pe cale amiabila a imposibilitatii de executare a contractului.


Recurenta a mai aratat ca imprejurarea ca aceasta cunostea existenta contractului de vanzare-cumparare si ca astfel ar fi putut achita pretul conventiei reprezinta o motivare care nu are legatura cu insasi obiectul cauzei si aceasta intrucat instanta de judecata nu a fost investita cu o cerere de rezolutiune a contractului de vanzare-cumparare astfel incat sa constate daca existau motivele de fapt si de drept care sa conduca la aplicarea unei astfel de sanctiuni, ci obiectul dosarului a fost reprezentat de anularea contractului de rezolutiune pentru care instanta era obligata sa verifice indeplinirea conditiilor de fond si de forma pentru incheierea acestuia din urma, lucru pe care insa nu l-a facut, ci s-a multumit doar sa acorde o motivare superficiala, nejuridica si lipsita de fundament legal.


Desi instanta de apel a constatat ca recurenta-reclamanta nu a semnat conventia autentificata, aceasta apreciaza in mod nelegal faptul ca acest aspect este lipsit de relevanta avand in vedere faptul ca actul mentionat nu face parte din sfera actelor juridice mentionate expres si limitativ in art. 346 alin. (1) C. civ. limitandu-se sa aprecieze in mod nelegal ca recurenta oricum nu ar fi platit pretul vanzarii.


In mod strain de obiectul cererii, instanta de judecata a retinut faptul ca recurenta a inteles sa isi invoce propria culpa in neexecutarea contractului pentru a obtine anularea conventiei prin care s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara. Ignorand in realitate cauza dedusa judecatii, instanta de apel a analizat consecintele determinate de neplata pretului, retinand ca partile oricum ar fi ajuns intr-un litigiu ce ar fi determinat diminuarea patrimoniului. Raportat la obiectul cererii si la cauza juridica, nu poate fi retinut ca argument de drept in respingerea cererii, existenta unei pretinse culpe, instanta de fond nefiind investita cu o cerere in rezolutiunea contractului de vanzare cumparare, in cadrul careia judecatorul este obligat sa analizeze intrunirea conditiilor raspunderii civile contractuale si a unor eventuale cauze de exonerarea raspunderii si a lipsei culpei.


Printr-o alta critica se sustine ca hotararea pronuntata este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, respectiv a prevederilor art. 30 si art. 35 alin. (2) C. fam. si art. 346 alin. (1), art. 347 alin. (1) NCC, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Calificarea data de catre instanta conventiei de rezolutiune ca aceasta nu este un act de instrainare a unui imobil, in lipsa consimtamantului expres al celuilalt sot coproprietar, este nelegala. Conventia de rezolutiune a carei anulare s-a solicitat nu poate avea caracterul unui act de administrare pe care, in virtutea art. 345 alin. (2) si (4) C. civ. poate incheia fiecare sot singur, fara a avea nevoie de consimtamantul celuilalt sot, in lipsa acestuia actul fiind anulabil, conform art. 347 alin. (1) C. civ. Pentru a se putea distinge intre actele de administrare si cele de dispozitie, trebuie sa se aiba in vedere scopul urmarit de parti. Astfel, prin incheierea conventiei a carei anulare se cere cota de A� detinuta impreuna cu intimatul parat din bunul imobil in cauza a iesit din patrimoniul recurentei si a intrat in patrimoniul SC R.G.I. SRL, actiune ce corespunde indubitabil unui act de dispozitie, pentru care in mod evident era necesara exprimarea consimtamantului la instrainare al recurentei-reclamante. Intrucat imobilul a fost dobandit in timpul casatoriei, in conformitate cu art. 30 C. fam., acesta reprezinta un bun comun detinut in devalmasie . Art. 35 alin. (2) C. fam., preluat de N.C.C art. 346 alin. (1), transand in mod expres limitele mandatului tacit reciproc al sotilor, prevede ca, pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile ce alcatuiesc comunitatea de bunuri este necesara existenta consimtamantului expres al celuilalt sot, prin urmare actul incheiat fara acest consimtamant este anulabil.


Instanta de apel, in mod gresit a stabilit faptul ca actul juridic a carei anulare se solicita nu se incadreaza in sfera actelor juridice la care face trimitere art. 346 alin. (1) C. civ. Acest act reprezinta un act de instrainare lato sensu, in acceptiunea art. 35 alin. (2) C. fam care nu putea fi incheiat in mod valabil, fara consimtamantul ambilor proprietari.


Desi s-a pronuntat in sensul ca actul juridic a carui anulare este solicitata nu este un act de dispozitie, instanta nu a inteles sa invoce vreun text din Codul civil care sa sustina calificarea data de catre acesta si nici nu a inteles sa combata cu temeiuri de drept si argumente pertinente, textele legale invocate de catre recurenta, inclusiv in ceea ce priveste absenta mandatului catre intimat ori a consimtamantului anticipat al recurentei prin insasi absenta unui pact comisoriu de gradul IV in contractul de vanzare-cumparare, care ar constitui singurul temei de drept pentru rezolutiunea contractului fara acordul reclamantei.


Recurenta sustine ca hotararea pronuntata este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii respectiv a dispozitiilor art. 347 alin. (2) C. civ., art. 1237 - 1239 C. civ motiv prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. In acest sens se arata ca instanta a refuzat sa patrunda in substanta litigiului si a concluzionat ca actul nu este unul fraudulos. Scopul fraudulos s-a relevat imediat intrucat dupa semnarea conventiei de rezolutiune imobilul a fost instrainat de R.G.I. off-shore-ului J. Limited prin vointa intimatului care conduce aceasta firma. Din analiza rezultatului urmarit si realizat de intimat cu ajutorul notarului public rezulta cauza ilicita care a stat la baza incheierii acestei conventii, motiv pe care instanta nu l-a analizat, limitandu-se la a analiza insa aspecte straine pricinii.


Desi art. 347 alin. (2) C. civ. ofera protectie juridica tertului dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului, in speta fiind vorba de societatea R.G.I. SRL, aceasta nu poate fi aparata de efectele nulitatii cata vreme bunul a fost cumparat impreuna cu sotul reclamantei tocmai de la aceasta societate si cu atat mai mult cu cat unicul asociat al sau si reprezentant legal este chiar intimatul, prin urmare nu exista niciun dubiu cu privire la cunoasterea de catre tertul dobanditor a naturii juridice a bunului dobandit prin conventie . Astfel, partile implicate in aceasta operatiune juridica se aflau in legaturi de afiliere urmarind scoaterea imobilului din comunitatea de bunuri si de sub jurisdictia fiscala a statului roman prin instrainarea subsecventa a acestuia pentru a se face si mai anevoioasa o readucere a bunului in patrimoniul comun.


Printr-o alta critica se sustine ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, respectiv a prevederilor art. 970 din vechiul C. civ., art. 1270 alin. (2) si art. 1321 C. civ., motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. In acest sens se arata ca in mod nelegal instanta de apel a apreciat faptul ca incheierea conventiei nu reprezinta altceva decat o aplicare a art. 969 C. civ. din 1864, potrivit cu care conventiile se pot revoca prin intelegerea partilor, principiu consacrat si de art.1270 si art. 1321 N.C.C. Recurenta arata ca aceste articole nu sunt insa aplicabile determinat de faptul ca bunul era detinut in devalmasie cu intimatul, motiv pentru care era necesar si acordul recurentei.


Instanta a ignorat cu desavarsire sustinerea recurentei cu privire la absenta din contract a unui pact comisoriu de gradul IV in favoarea vanzatoarei care sa autorizeze notarul public sa constate intervenita rezolutiunea conventionala a acestuia, fara sa mai fie necesar consimtamantul reclamantei. Rezolutiunea unui act juridic reprezinta sanctiunea care intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor asumate de partile actului respectiv, vanzatoarea avand la dispozitie mai multe mijloace juridice si anume: executarea silita a obligatiei de plata, exceptia de neexecutare, actiunea in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare. Actiunea in rezolutiunea conventiei de vanzare pentru neplata pretului este judiciara, numai in cazul in care ar fi fost stipulat un pact comisoriu expres de gradul IV, prin care, in caz de neexecutare de obligatii sa intervina rezolutiunea conventionala a vanzarii, partile ar fi putut rezolutiona conventional vanzarea.


Pentru neplata pretului vanzatoarea putea fie sa ceara instantei sa constate rezolutiunea vanzarii, fie putea opta pentru executarea silita a pretului. Data fiind importanta bunului si veniturile considerabile obtinute din chirie, intentia de pastrare a acestuia era justificata. Este nelegala retinerea instantei in sensul ca recurenta nu a probat ca respectiva chirie reprezenta in mod cert un venit alocat exclusiv platii pretului imobilului si nu celorlalte cheltuieli impuse de casatorie, desi la dosar se afla inscrisuri din care rezulta ca de plata pretului se ocupa exclusiv intimatul. Instanta in mod nelegal a sanctionat recurenta prin solutia pronuntata, aceasta pierzand dreptul de proprietate prin actiunile frauduloase ale intimatilor, cand in realitate singura sanctiune aplicata in prezenta cauza trebuia sa fie aceea a anularii conventiei de rezolutiune. Instanta, in mod nelegal, a sanctionat recurenta pentru faptul ca nu a probat detinerea altor bunuri in coproprietate cu intimatul care ar fi putut fi valorificate pentru achitarea pretului contractului, cand, in realitate, aceasta proba nu era utila, pertinenta si concludenta intrucat nu prezenta importanta daca si cate bunuri detinea in proprietate recurenta si nici daca se ajungea la executare pentru neindeplinirea obligatiei de plata a pretului.


Recurenta sustine incidenta motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 si din perspectiva art. 1254 alin. (2) C. civ., art. 1258 si 1357 C. civ. In acest sens se arata ca in mod nelegal instanta a inlaturat aplicabilitatea principiuluiresoluto iure dantis resolvitur iusaccipientisapreciind ca nu sunt aplicabile prevederile art. 1254 C. civ, atata timp cat actele aditionale sunt anulabile, fiind accesorii unui act anulabil.


In prezenta cauza sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 1258 C. civ. conform carora in cazul anularii sau constatarii nulitatii contractului incheiat in forma autentica pentru o cauza de nulitate a carei existenta rezulta din insusi textul contractului, partea prejudiciata poate cere obligarea notarului la repararea prejudiciilor suferite, in conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, desi instanta in mod nelegal considera ca nu sunt aplicabile spetei, apreciind ca fiind neprobat ca s-ar fi incalcat obligatiile care ii revin in calitate de agent instrumentator, prin autentificarea actului a carui nulitate se invoca. In cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii delictuale a notarului public si anume existenta prejudiciului constand in atingerea dreptului de proprietate prin nelegala autentificare a actului a carui anulare se cere, existenta faptei ilicite savarsita prin incalcarea obligatiilor legale ce le avea ca agent instrumentator, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia in comiterea faptei ilicite constand in atitudinea notarului public de a incalca cu buna stiinta prevederile legale si de a autentifica un act nul, a carei cauza de nulitate este evidenta .


Inalta Curte, analizand recursul prin prisma motivelor invocate, a constatat ca acesta este nefondat potrivit considerentelor ce succed :


Recurenta-reclamanta a investit instanta cu o cerere privind constatarea nulitatii unei conventii de rezolutiune a unui contract de vanzare-cumparare sustinand ca lipseste consimtamantul sau in calitate de sotie, conventia de rezolutiune fiind, in opinia acesteia, un act de dispozitie care impunea aceasta conditie.


Prealabil analizei motivelor de recurs, instanta retine ca doua sunt problemele de drept care se pun in cauza, respectiv, daca sub imperiul noului cod civil conventiile pot fi rezolutionate pe cale conventionala si daca actul de revocare conventional este un act de dispozitie sau de administrare, cu consecinta necesitatii exprimarii consimtamantului expres de catre celalalt sot coproprietar.


Inalta Curte retine ca actul juridic a carei anulare se solicita a fost incheiat la data de 6.06.2012, deci, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod civil, astfel ca acesta este incident in cauza.


Prin Noul Cod Civil legiuitorul a adus modificari importante regimului rezolutiunii contractelor.


Astfel, prin art. 1550 C. civ. nu se mai instituie obligativitatea solicitarii rezolutiunii pe cale judiciara, rezolutiunea conventionala devenind regula . In acest sens, se constata ca, in conformitate cu acest articol, rezolutiuneapoatefi dispusa de instanta, la cerere, sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita, iar in cazurile anume prevazute de lege sau daca partile au convenit astfel, rezolutiunea poate opera de plin drept .


Din modul de redactare al acestui text de lege rezulta ca legiuitorul a inteles sa reglementeze rezolutiunea prin norme dispozitive de la care partile pot deroga, contrar reglementarii anterioare cand rezolutiunea judiciara era obligatorie in lipsa existentei in contracte a pactelor comisorii de gradul IV.


Un alt argument in favoarea caracterului dispozitiv al normelor care reglementeaza rezolutiunea judiciara este acela ca in conformitate cu dispozitiile art. 1550 C. civ. raportat la art. 1552 C. civ. rezolutiunea poate fi declarata unilateral, in conditiile prevazute de aceste texte, respectiv prin notificare scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intarziere.


Pentru a da relevanta practica noului regim al rezolutiunii conventionale, prin art. 1548 C. civ. a fost instituita prezumtia de culpa a debitorului unei obligatii contractuale, dedusa din simplul fapt al neexecutarii, acesta constituind fundamentul invocarii denuntarii unilaterale.


Faptul ca legiuitorul a prevazut posibilitatea declararii unilaterale a rezolutiunii contractului, independent de existenta in contract a pactelor comisorii, sustine in drept, cu atat mai mult, posibilitatea declararii rezolutiunii prin acordul partilor.


Din textele de lege mentionate mai sus rezulta cu prisosinta ca in noua reglementare se da eficienta maxima principiului disponibilitatii in materia rezolutiunii, partile putand constata rezolutiunea prin simplul acord de vointa, fara interventia instantei, chiar si in conditiile in care nu au stipulat un pact comisoriu in acest sens. In atare situatie, in conformitate cu dispozitiile art. 1270 alin. (2) raportat la art. 1321 C. civ. contractul va inceta prin acordul partilor.


Referitor la sustinerea recurentei in conformitate cu care conventia de rezolutiune ar fi un act de dispozitie care ar impune si consimtamantul sau in calitate de sotie, trebuie avute in vedere, de asemenea, dispozitiile noului cod civil care intrase in vigoare la momentul incheierii acestei conventii .


Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 345 alin. (2) C. civ fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune. Conform art. 345 alin. (4) C. civ., in masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.


Conventia a carei anulare s-a solicitat prin prezenta cauza nu este un act de dispozitie care sa atraga incidenta dispozitiilor art. 346 C. civ. intrucat nu vizeaza ipoteza acestui text de lege si anume aceea ca actul sa fie unul de instrainare.


Prin incheierea conventiei, astfel cum in mod corect au retinut instantele, partile au constatat neexecutarea obligatiei de plata a pretului si au convenit desfiintarea contractului, devenind pe deplin aplicabile inclusiv dispozitiile art. 351 NCC referitoare la datoriile comune ale sotilor.


Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7C. proc. civ. poate fi invocat atunci cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii


Motivarea hotararii inseamna ca aceasta trebuie sa cuprinda in considerentele sale motivele de fapt si de drept care au condus la solutia pronuntata, care au legatura directa cu aceasta si care sustin solutia adoptata.


Observand considerentele deciziei criticate din perspectiva acestui motiv de recurs se constata ca aceasta cuprinde motivele pe care se sprijina, in sensul ca instanta a raspuns criticilor formulate de reclamanta in cadrul controlului de netemeinicie si nelegalitate care poate fi exercitat pe calea apelului, hotararea atacata respectand exigentele art. 261 pct. 5 C. proc. civ.


Astfel, cu privire la obiectul conventiei de rezolutiune, instanta a retinut ca aceasta reprezinta, in fapt, nu un act de dispozitie, cum a sustinut recurenta, care sa necesite consimtamantul acesteia in calitate de sotie, ci un act de solutionare pe cale amiabila a imposibilitatii de executare a contractului, deci un act administrare care nu necesita acordul recurentei raportat la dispozitiile art. 345 alin. (2) C. civ. Instanta a analizat si calificat obiectul actiunii prin prisma normelor legale incidente cauzei, iar faptul ca nu si-a insusit apararile recurentei nu echivaleaza cu nemotivarea hotararii in sensul art. 261 pct. 5 C. proc. civ.


Contrar sustinerilor recurentei, instanta a avut in vedere si a raspuns criticilor legate de indeplinirea conditiilor de forma si de fond ale conventiei de rezolutiune si a constatat ca prin incheierea acesteia nu au fost incalcate dispozitiile legale.


Calificarea data naturii juridice a actului de rezolutiune este corecta avand in vedere circumstantele de fapt ale cauzei, instanta retinand in mod just ca reclamanta nu-si poate invoca propria culpa in neexecutarea contractului pentru a solicita anularea conventiei prin care s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara.


Ca urmare, criticile formulate in baza acestui motiv de recurs nu se circumscriu ipotezei reglementate de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.


Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate fi invocat atunci cand hotararea este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.


In cadrul acestui motiv de recurs, recurenta a reluat criticile privind calificarea naturii juridice a actului de rezolutiune de catre instanta, sustinand ca acest act se incadreaza in sfera actelor juridice reglementate de art. 346 alin. (1) C. civ si a invocat incalcarea dispozitiilor art. 30 si art. 35 alin. (2) C. fam. si art. 346 alin. (1), art. 347 alin. (1) C. civ.


Referitor la invocarea incalcarii dispozitiilor din Codul familiei, Inalta Curte constata ca este nefondata avand in vedere dispozitiile art. 34 din Legea nr. 71/2011, potrivit cu care dispozitiile art. 345 - 350 C. civ. sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data . De asemenea, potrivit prevederii inscrise in art. 102 din Legea nr. 71/2011, contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat, in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea efectele si executarea acestuia.


Actul juridic a carui nulitate s-a invocat in prezenta pricina a fost incheiat la data de 06.06.2012, asadar ulterior intrarii in vigoare a Codului civil reprezentat de Legea nr. 287/2009, prin care a fost abrogat Codul familiei, prin urmare, in ceea ce priveste valabila sa incheiere, conventia este supusa dispozitiilor inscrise in noul Codul civil.


Avand in vedere considerentele expuse anterior nu vor mai fi reluate aspectele care privesc calificarea naturii juridice a actului.


In ceea ce priveste sustinerea recurentei ca instanta nu a inteles sa invoce vreun text de lege care sa sustina calificarea naturii juridice a actului de rezolutiune dar nici sa argumenteze validitatea conventiei in lipsa existentei in contractul de vanzare-cumparare a unui pact comisoriu care sa permita rezolutiunea conventionala, acestea nu vor fi primite avand in vedere ca instanta a argumentat in drept solutia retinand ca actul dedus judecatii este un act de administrare motiv pentru care, in conformitate cu art. 345 alin. (2) C. civ., nu este necesar consimtamantul celuilalt sot. Cu privire la faptul ca in contractul de vanzare cumparare nu este prevazut un pact comisoriu, instanta retine faptul ca, fata de caracterul dispozitiv al normelor care guverneaza rezolutiunea prevazute de noul cod civil, exprimarea acordului partilor cu privire la rezolutiune lasa fara relevanta acest aspect. Astfel cum prevede art. 1270 alin. (2) C. civ. contractul se modifica sau inceteaza prin acordul partilor, prin urmare, nicio lege nu ingradeste posibilitatea partilor de a conveni asupra incetarii contractului potrivit principiuluimutus consensus mutus disensus.


Ipoteza art. 347 C. civ. in conformitate cu care actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anulabil, nu subzista in cauza atata timp cat prin actul dedus judecatii, partile contractante au decis desfiintarea contractului de vanzare nr. 285/25 martie 2010 pentru neplata pretului stipulat si cata vreme recunoasterii imposibilitatii de executare a obligatiei asumate de catre sotul cumparator (necontestata de reclamanta) nu i se poate da o interpretare in dezacord cu manifestarea expresa de vointa a acestuia.


Nu sunt fondate criticile care privesc art. 1237-1239 C. civ. deoarece, astfel cum s-a retinut, recurenta nu a administrat probe prin care sa dovedeasca sustinerile privind caracterul fraudulos al actului dedus judecatii. In plus, dupa cum s-a precizat anterior, atata timp cat nu a fost platit pretul, recurenta nu se poate considera prejudiciata prin desfiintarea actului.


Contrar celor sustinute de recurenta, instanta de apel a retinut ca actul de rezolutiune s-a facut in temeiul acordului partilor, iar consimtamantul recurentei nu era obligatoriu, dat fiind continutul concret al conventiei de rezolutiune.


Nu sunt intemeiate criticile recurentei privind modul de operare al rezolutiunii pentru considerentele expuse anterior analizei motivelor de recurs, desfiintarea contractului de vanzare-cumparare prin acordul partilor fiind in concordanta cu noile dispozitii din Codul civil cu privire la rezolutiune. Posibilitatile recunoscute de lege creditorului de a actiona intr-o atare situatie nu sunt obligatii legale impuse acestuia, ci doar modalitati adecvate de actiune pe care creditorul le poate urma in functie de interesele sale.


Nu au relevanta si nu sunt de natura sa sustina temeinicia demersului judiciar, asertiunile recurentei privind intentia de pastrare a bunului sau faptul ca a considerat ca sumele provenite din inchirierea imobilului vor fi directionate catre plata pretului imobilului, acestea fiind circumstante de fapt nedovedite care, astfel, nu au putut fi retinute de instanta.


In mod corect nu a fost retinuta in cauza incidenta principiuluiresolute iure dantis resolvitur ius accipientisatata timp cat instanta nu a considerat nul actul dedus judecatii.


Pentru aceeasi ratiune, nu vor fi retinute ca intemeiate nici criticile grefate pe dispozitiile art.1258 C. civ. cu referire la obligarea notarului la repararea prejudiciilor suferite.


Avand in vedere aceste considerente, constatandu-se ca nu sunt fondate motivele de recurs invocate in cauza, hotararea atacata fiind legala, Inalta Curte, in baza art. 312 C. proc. civ., a dispus respingerea recursului ca nefondat.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 525 din 17 februarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept procesual civil    conventie de rezolutiune    actiune in constatare    nulitate absoluta    act de administrare    act de dispozitie    contract de vanzare-cumparare    drept comercial    resolute iure dantis resolvitur ius accipientis    apel    recurs    Legea nr. 76/2011    Legea nr. 134/2010    Codul civil    Codul de procedura civila
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Drept procesual civil. Efectul devolutiv al apelului reglementat de Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 342/1.07.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964