Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul B_ in dosarul nr. x, irevocabila prin neapelare (filele 9-12), parata a fost obligata la plata catre reclamanti a drepturilor salariale reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite in conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, Legii nr. 330/2009 si Legii nr. 285/2010, incepand cu data de 01.01.2010 pana la data de 12.05.2011.
Instanta a retinut ca potrivit art. 166 al. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Conform art. 1.535 al. 1, 2 din Codul civil in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul Platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In lipsa unei conventii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala aferenta.
Dispozitiile de mai sus se coroboreaza cu art. 1.521 din Codul civil, potrivit cu care ``Punerea in intarziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului``.
Conform art. 1.523 al. 2 din Codul civil, debitorul se afla de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand: nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi.
Cu relevanta in prezenta cauza, prin analogie a fost retinut si decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii in dosarul nr. 21/2013, care a s-a statuat ca ``In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.``
In ceea ce priveste apararea paratei potrivit careia daunele interese constand in dobanzi nu se pot datora pentru intarziere in executare intrucat modalitatea de executare a fost reglementata de OUG nr. 71/2009, neexistand vreo culpa din partea sa ca debitoare, instanta a retinut in primul rand ca OUG nr. 71/2009, priveste plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011, or in cauza hotararea judecatoreasca a devenit executorie in anul 2014 (fiind incidente prevederile art. 22 al. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, referitoare la plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014).
In al doilea rand, existenta unei Ordonante de esalonare a Platii debitului, cum este OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ori OUG nr. 103/2013, nu poate inlatura indreptatirea reclamantilor la plata dobanzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarari judecatoresti, acest act normativ avand ca efect numai amanarea executarii de bunavoie a obligatiei.
Un astfel de act normativ, emis chiar de debitor, nu poate schimba data scadentei obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, intrucat, pe de o parte, s-ar incalca principiul separa?iei puterilor in stat, iar pe de alta parte, debitul principal constand in neplata drepturilor salariale erau scadente anterior intrarii in vigoare a acestora, iar inlaturarea caracterului exigibil al creantei ar echivala cu aplicarea retroactiva a legii, care este interzisa de dispozitiile art. 15 al. 2 din Constitutia Romaniei.
In realitate, Asa cum se arata si in cuprinsul acestor acte normative, OUG nr.71/2009 sau OUG nr. 103/2013 a avut ca efect numai amanarea Platii sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, iar nu si amanarea sau anularea retroactiva a scadentei acestora.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal si motivat a formulat apel scoala Gimnaziala nr. 280.
In motivarea apelului, apelanta a aratat ca instanta de fond in mod gresit a apreciat ca poate fi atrasa raspunderea debitorului prin acordarea daunelor interese - moratorii sub forma dobanzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea partiala si esalonata a obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti, in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, modificata si completata, deoarece, potrivit art.1 alin.(3) din Ordonanta, sumele datorate se actualizeaza cu indicele preturilor de consum la data Platii, comunicat de Institutul national de S_.
Asadar, legiuitorul a prevazut in mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu intarziere, aceasta fiind reprezentata de actualizarea creantei. O astfel de actualizare are in vedere data la care hotararea judecatoreasca a devenit executorie si data efectuarii Platii procentului stabilit prin Ordonanta, astfel incat obligarea para?ilor la plata dobanzii legale, alaturi de actualizarea creantei, ar reprezenta o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu incercat de creditori, determinat de intarzierea in executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani .
Esalonarea Platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele datorate au fost platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala, in favoarea debitorilor.
Mai mult decat atat, o creanta constatata printr-o hotarare judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin investirea cu formula executorie, fie prin recunoasterea acestui caracter ca efect al legii D__ acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea .
Insa, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite in favoarea debitorilor prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligatiilor inlauntrul acestor termene, astfel incat, in aceste intervale de timp, nu curge nici dobanda penalizatoare, reprezentand daune - interese moratorii.
In plus, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii, trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile, adica trebuie facuta dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovatiei si a raportului de cauzalitate.
Existenta prejudiciului este prezumata prin dispozitiile art.1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzator art.1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicita consta in neexecutarea obligatiei.
In ceea ce priveste vinovatia, in materia raspunderii contractuale pentru neexecutare, opereaza o prezumtie de culpa a debitorului. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata atunci cand se dovede?te existenta unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau for?a majora. Ca atare, debitorul este obligat la plata despagubirilor ori de catre ori nu dovede?te existenta unei cauze straine care nu-i este imputabila.
In cazul raspunderii contractuale, constituie caz fortuit o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat care impiedica in mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei.
Cauza straina exoneratoare de raspundere poate avea ca efect suspendarea temporara a executarii obligatiei, ceea ce face ca debitorul sa execute cu intarziere, fara a putea fi obligat la plata daunelor - interese pentru prejudiciul incercat de creditor din acest motiv.
Institutia apelanta ca si institutie publica debitoare in cazul in care va fi obligata la plata acestor sume, nu poate refuza executarea, ci va proceda la aplicarea unui act normativ care prevede plata esalonata a sumelor respective.
Aceasta masura legislativa, luata in contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerin?a a statului in dreptul creditorului de a obtine executarea silita si finalizarea procesului civil, iar aceasta ingerin?a are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat intr-o perioada critica si indeplineste cerin?a unui raport rezonabil de proportionalitate cu scopul urmarit. Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotararii judecatoresti rezulta din faptul ca nu se neaga dreptul la executare, ci doar se stabileste modul in care creanta se va realiza, cu o intarziere apreciata ca fiind rezonabila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea din 4 septembrie 2012, pronuntata in cauza D_ s.a. vs. Romania,
In consecinta, interventia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudentiala de Curtea constitutionala si de instanta de contencios european, avand ca efect esalonarea Platilor, constituie un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobanzilor legale.
In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466-482 C__, OUG nr. 71/2009, Codul muncii.
Prin cererea de apel s-a solicitat si judecarea cauzei in lipsa .
In etapa procesuala a apelului nu au fost administrate probe noi.
Analizand apelul declarat de apelantul scoala Gimnaziala nr. 280, potrivit dispozitiilor art. 477 C.pr.civ., in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 1073 din vechiul Cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi implinirea exacta a obligatiei, iar daca acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdaunare, care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespunzatoare - daune interese. Executarea indirecta a obligatiei presupune dreptul creditorului de a pretinde si a obtine de la debitor, echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii ori executarii cu intarziere a obligatiei.
Potrivit dispozitiilor art. 1082 Cod civil anterior, conditia vinovatiei este indeplinita indiferent daca debitorul a actionat cu intentie sau din culpa, in sarcina acestuia operand prezumtia relativa de vinovatie pe care ar putea-o rasturna doar prin probarea unei cauze straine, neimputabile, iar conform art. 1088 din acelasi cod: ``La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate . Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept ."
Aceste dispozitii au fost preluate de art. 1535 din Noul Cod civil - ``in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul Platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii Platii ar fi mai mic. Daca inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil inainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legala, creditorul are dreptul, in afara dobanzii legale, la daune - interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit."
Prin urmare , in temeiul prevederilor legale mai sus citate , intimatul -reclamant membru de sindicat are dreptul la plata de dobanzi pentru neexecutarea de catre apelanta-parata a obligatiei de plata la data scadentei a salariului in cuantumul prevazut de legislatia in materie .
Avand in vedere ca titlul executoriu al intimatului este sentinta civila nr. 6335/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale , Curtea constata ca esalonarea Platii drepturilor salariale a fost dispusa in temeiul art. 21 din OUG nr. 103/2013.
Obligatia de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantilor a ajuns la scadenta la datele la care acestuia trebuia sa li se plateasca salariile lunare. Prin urmare nu se poate aprecia ca prin _ O.U.G nr. 103/2013, creanta este afectata de un termen suspensiv si, pe cale de consecinta, nu ar fi inca exigibila.
In realitate O.U.G nr. 103/2013 stabileste doar termene de plata esalonata a sumelor de bani datorate creditorilor, astfel cum instantele de judecata au dispus, in considerarea situatiei economice dificile, pentru a nu fi afectate resursele bugetare prin executarea imediata tuturor creantelor. Acest lucru nu echivaleaza cu neajungerea la scadenta a creantelor ci doar cu instituirea unei modalitati de executare a debitelor . Executarea este o etapa ce intervine ulterior stabilirii caracterului cert , lichid si exigibili al creantei , precum si a obligatiei debitorului de plata a drepturilor . Cu alte cuvinte nu exista temei pentru a se emite un act normativ de stabilire termene de executare esalonata a obligatiei de plata daca nu se stabilise anterior , de catre instantele de judecata care au pronuntat hotararile judecatoresti care constituie titluri executorii , caracterul exigibil al creantei . Atata timp cat exista titlurile executorii a caror executare esalonata s-a stabilit prin O.U.G nr. 103/2013, nu se mai poate pune in discutie caracterul exigibil al creantei .
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, modificata si completata nu s-a negat existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora in executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatiilor de plata continute in aceste titluri .
De altfel prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 2/2014 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a stabilit: ``In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.``
Chiar daca actul normativ in baza caruia s-a dispus esalonarea Platii drepturilor salariale obtinute in baza unei hotarari judecatoresti este OUG nr. 103/2013, iar nu OUG nr. 71/2009, Curtea apreciaza ca exista identitate de ratiune juridica pentru care instanta suprema a admis ca dobanda legala poate fi acordata pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Pe cale de consecinta s-a stabilit, cu putere obligatorie pentru instantele de judecata, ca se pot acorda daunele ce fac obiectul actiunii de fata, in ciuda faptului ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 s-au stabilit termene de plata esalonata a drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar stabilite prin hotarari judecatoresti. Prin urmare actiunea intimatilor -reclamanti este admisibila si intemeiata.
Interpretarea dispozitiilor legale mentionate conduce la concluzia ca dobanda legala (circumscrisa notiunii de daune interese moratorii) se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si independent de existenta sau inexistenta culpei debitorului, existenta unei Ordonante de esalonare a Platii debitului neputand inlatura dreptul celor indreptatiti la plata dobanzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarari judecatoresti, acest act normativ avand ca efect numai amanarea executarii obligatiei), indiferent daca este sau nu prevazuta in vreun contract incheiat intre parti.
Evaluarea cuantumul daunelor se face prin lege, atunci cand neexecutarea obligatiei are ca obiect o suma de bani si chiar daca reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG 103/2013, poate fi privita ca o forma de executare succesiva, in conditiile in care aceasta masura este dublata de suspendarea de drept a executarii silite si depaseste o durata rezonabila in valorificarea dreptului, nu mai raspunde cerintelor de proportionalitate dintre scopul urmarit prin reglementarea adoptata si mentinerea unui just echilibru al intereselor in discutie.
In plus, acordarea dobanzii legale, pana la data Platii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alaturi de actualizarea cu indicele de inflatie nu conduce la o dubla reparare a prejudiciului, ci asigura o reparare integrala a acestuia, in acord cu dispozitiile art.1084 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 din Codul civil din anul 2009, esalonarea Platii instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.103/2013, modificata si completata, neconstituind o cauza exoneratoare de raspundere, ci un eveniment pe care debitorii, desi il puteau prevedea, nu au luat masurile corespunzatoare, pentru a evita neexecutarea. Nu exista nici un temei legal pentru a aprecia , astfel cum invoca apelanta , ca _ unui act normativ avand ca efect esalonarea Platilor, ar constitui un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobanzilor legale.
Pentru considerentele aratate, Curtea, in baza art.480 C.pr.civ., va respinge apelul , ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de parata S_ G_ NR.280, cu sediul in Bucuresti, sector 5, __. 4A, impotriva sentintei civile nr. 5434/30.05.2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamantul S_ S_ D__ I_-B_, in numele si pentru membri de sindicat B__ M_, O?ICA M_, O__ A_, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Colegiul national ``Sf. S_``, situat in Bucuresti, sector 1, __ nr. 23, ca nefondat.
Definitiva.