din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2932 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei

  Publicat: 22 Feb 2019       3985 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila apelata, Tribunalul Gorj � Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins contestatia formulata de reclamanta D_ G_ C_ G__ impotriva paratului S__ Orasenesc ,,S_ S_,, R__.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Raporturi juridice cu caracter patrimonial ce se stabilesc intre soti ca urmare a casatoriei, cu privire la:
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Puterile publice existente in stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Puterile publice existente in stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Depasire a legalitatii,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj-Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale la data de 10.05.2016, sub nr.x/2015, reclamanta D_ G_ C_ G__ a chemat in judecata S__ Orasenesc ,,S_ S_,, R__ solicitand ca prin sentinta ce va pronunta sa fie anulata notificarea nr.1988/22.04.2016, si sa fie obligata parata la reintegrarea in postul avut anterior desfacerii contractului de munca, respectiv sef birou resurse umane.


In drept s-au invocat prevederile art.31 alin.3 din Codul Muncii, contractul individual de munca, doctrina dreptului muncii.


In dovedire reclamanta a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul: hotararea nr.15/29.03.2016 emisa de parata, contractul individual de munca inregistrat sub.nr.39/24.03.2016, dispozitia nr.56/05.04.2016, notificarea nr.1988/22.04.2016, fi?a postului, organigrama unitatii, fi?a de apreciere.


Parat S__ Ora?enesc ,,S_ ?_,, R__ a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca netemeinica a contestatiei, incepand cu faptul ca nu se poate retine nulitatea contractului individual de munca prin stipularea perioadei de proba de 120 de zile, aceasta fiind in concordan?a cu prevederile Codului Muncii si CCM la nivel de unitate .


S-a aratat ca art. 31 alin.3 din Codul Muncii permite incetarea contractului individual de munca, inauntrul perioadei de proba, raporturile de munca nefiind consolidate decat dupa expirarea acestei perioade, fiind instituita o modalitate simplificata de incetare a acestor raporturi .


A mai aratat ca, in conformitate cu prevederile Codului Muncii si CCM la nivel de unitate a fost numit un indrumator al acesteia in persoana consilierului juridic I_ D_ N_, constatandu-se ulterior ca in perioada 28.03.x16 reclamanta nu a putut intocmi niciun document conform dispozitiilor legale folosind chiar trivialitati in modul de exprimare.


In drept s-au invocat prevederile Codului Muncii precum si dispozitiile art.205 Cod Procedura Civila .


Reclamanta D_ G_ C_ G__ a formulat raspuns la intampinare aratand ca parata ezita in Sustinerea propriilor afirma?ii, nefiind clare motivele concedierii salariatului.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale reclamanta D_ G_ C_ G__ a chemat in judecata S__ Ora?enesc ,,S_ S_,, R__ solicitand ca prin sentinta ce va pronunta sa fie anulata notificarea nr.1988/22.04.2016, precum si sa fie obligata parata la reintegrarea in postul avut anterior desfacerii contractului de munca, respectiv sef birou resurse umane.


Reclamanta a inceput raporturile de munca cu parata in baza contractului individual de munca incheiat sub nr. 39/24.03.2016 prin care a fost convenita o perioada de proba de 120 zile calendaristice, la capitolul L, litera a, contract semnat de salariata conform actelor existente la dosarul cauzei.


Sustinerea reclamantei ca aceste prevederi ale contractului individual de munca atrag nulitatea absoluta a acestuia nu pot fi retinute intrucat conform prevederilor Codului Muncii art. 268 lit. d cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: ,,pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia ,,situatie inaplicabila in speta de fata, nulitatea fiind invocata dupa incetarea existentei acestuia.


Motivul desfacerii contractului individual de munca in perioada de proba, il constituie calificativul nesatisfacator obtinut de reclamanta in urma intocmirii fisei de apreciere detaliata, respectiv 2,00 acordat de sefii ierarhic superior, dispozitie aplicata prin notificarea nr. 1988/22.04.2016 (fila 12).


Pentru analiza competentelor profesionale, prin dispozitia nr. 56/05.04.2016 emisa de S__ Ora?enesc ,,S_ S_,, R__ a fost desemnata consilierul juridic I_ D_ N_ ca indrumator al reclamantei, conform normelor legale.


Ulterior, s-a intocmit fisa de apreciere detaliata a reclamantei D_ G_ C_ G__ (filele 54-60), aceasta ob?inand punctajul total 2,00, nivel de performanta nesatisfacator.


De asemenea, prin nota nr. 1976/21.04.2016 directorul medical I__ Ligioara a semnalat neindeplinirea sarcinilor din fi?a postului de catre reclamanta respectiv i-au fost returnate toate documentele ca fiind gresite, aspecte reiterate si de catre directorul financiar O__ M_ prin adresa nr. 1887/19.04.2016.


Aspecte negative a constat si consilierul juridic I_ D_ N_ sef resurse umane pe perioada de proba si indrumator al reclamantei intocmind in acest sens adresele nr.1732/07.04.2016 si 1675/04.04.2016 (filele 63-64), prin care a aratat ca aceasta avea un comportament neadecvat in cadrul unitatii, documentele sunt gresit intocmite, nu are implicare profesionala.


Prin incheierea de sedinta din 19.09.2016 a fost dispusa audierea martorului M_ Nicu?or considerandu-se proba testimoniala ca utila si pertinenta, procedandu-se la audierea acestuia la termenul din 24.10.2016.


Acesta a subliniat existenta unor discutii contradictorii intre reclamanta si consilierul juridic I_ D_ N_ cunoscand si faptul intocmirii a doua referate intocmite in cauza.


A fost audiat si martorul B_ E__ care a aratat ca nu stie de existenta unor conflicte intre consilierul juridic si reclamanta.


Din inscrisurile existente la dosarul cauzei reiese fara echivoc ca decizia angajatorului S__ Orasenesc ,,S_ S_,, R__ de incetare a raporturilor de munca are la baza cauze obiective, fundamentate pe neindeplinirea corespunzatoare a obligatiilor de serviciu .


Nu poate fi retinuta apararea reclamantei ca masura concedierii nu poate fi luata decat in ultima zi a perioadei de proba, in caz contrar fiind incalcate clauzele contractuale.


Astfel, art. 31 alin.3 din Codul Muncii stipuleaza: ``Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia``.


Asadar, in cauza de fata, s-a constatat existenta unui contract individual de munca valabil incheiat in care s-a stipulat o perioada de proba de 120 zile calendaristice, reclamanta fiind evaluata in mod legal de catre angajator in interiorul acestui termen, nefiind relevant cand s-a constatat slaba eficienta a angajatului.


S-a constatat respectarea dispozitiilor Codului Muncii, art. 31 si 32, rezultand ca decizia de incetare a contractului individual de munca a parcurs toate etapele necesare, fiind inlaturate in mod justificat apararile reclamantei.


Avand in vedere argumentele expuse anterior, instanta a respins contestatia formulata de reclamanta D_ G_ C_ G__.


Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a promovat apel reclamanta D_ G_ C_ G__, aducand critici pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivare a aratat ca, in fapt, prin sentinta nr. 2026/28 Noiembrie 2016, a Tribunalului Gorj, pronuntata in dosarul nr. x a fost respinsa contestatia formulata impotriva notificarii nr. 1988/22.04.2016 de incetare, in perioada de proba, a contractului individual de munca nr. 39/24.03.2016 incepand cu data de 25.04.2016.


Pentru a pronunta o astfel de solutie instanta a retinut ca motivul desfacerii contractului individual de munca in perioada de proba, il constituie calificativul nesatisfacator retinut in urma intocmirii fisei de apreciere detaliata, respectiv 2,00 acordat de ?efii ierarhic superior, dispozitie aplicata prin notificarea nr. 1988/22.04.2016.


De asemenea, a apreciat instanta de fond ca decizia angajatorului S__ Ora?enesc ``S_ ?_,, R__ de incetare a raporturilor de munca are la baza cauze obiective, fundamentate pe neindeplinirea corespunzatoare a obligatiilor de serviciu .


1. O prima critica vizeaza gresita respingere a capatului de cerere privind nelegalitatea inserarii in contractul individual de munca a unei perioade de proba de 120 de zile calendaristice (la punctul L ``alte clauze``lit. a).


Fara a analiza pe fond motivele de nulitate a clauzei contractuale, instanta a retinut doar ca prevederilor Codului Muncii art. 268 lit. ``d``, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: ``pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia, astfel ca nulitatea fiind invocata dupa incetarea existentei acestuia.


In primul rand, atata vreme cat instanta a stabilit ca in realitate este vorba de un contract individual de munca ``provizoriu,, incheiat pe perioada de proba, care poate inceta potrivit dispozitiilor art. 31 din C. Muncii, este cert ca nulitatea acestei clauze poate fi invocata pe cale de exceptie, la acest moment procesual, cata vreme, prin intampinarea depusa la dosar, a inteles sa uzeze de dispozitiile acestei clauze care prevad o perioada de proba de 120 de zile fata de 90 de zile prevazute in CCM.


Pe de alta parte, apreciaza ca acesta este un motiv de nulitate absoluta si nu relativa, astfel ca poate fi invocat oricand. In opinia sa, urmeaza ca in temeiul dispozitiilor art. 142 raportat la art. 132 din Legea 62/2011, sa se constate nulitatea absoluta a clauzei contractuale inferioare celei prevazute in contractul ierarhic superior, respectiv a CCM la nivel de unitate .


Potrivit art. 132, al (4) din Legea 62/2011 Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile, iar art. 142 din aceeasi Lege 1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate (2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie .


Asa cum a aratat si prin contestatia depusa, clauza din CIM contravine articolului 21 din contractul colectiv de munca in care se mentioneaza perioada de proba de 60 de zile: ``pentru personalul provenit din afara sistemului sanitar ce urmeaza sa ocupe posturi de conducere,,.


In aceeasi ordine de idei, fara a reveni asupra motivelor invocate anterior, instanta nu a analizat si nu a facut aplicabilitatea in speta a dispozitiilor din CCM ce prevedea un termen de 60 de zile, desi parata nu a solicitat pe cale reconventionala nulitatea acestei clauze din CCM la nivel de unitate . Ori, considera ca in mod nejustificat si nelegal, instanta a dat prioritate clauzelor din CIM si nu a celor din CCM.


2. Un alt motiv de apel vizeaza gresita retinere a situatiei de fapt si drept de catre instanta, cu consecinta pronuntarii unei hotarari netemeinice si totalmente nemotivata sub aspectul celor pe care le indica mai jos.


Astfel, instanta nu a avut in vedere faptul ca a ocupat postul prin concurs, deci verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale s-a facut prin aceasta metoda, nefiind aplicabile in speta dispozitiile art. 31 din C. Muncii privind verificarea aptitudinilor salariatului in perioada de proba .


Articolul 29 din Codul muncii prevede faptul ca incadrarea in munca se face pe baza verificarii prealabile a aptitudinilor profesionale si personale ale candidatului.


Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze aceasta verificare sunt dispuse de angajator, in conditiile stabilite de contractul colectiv de munca aplicabil, de statutul profesional si de regulamentul intern al unitatii, in masura in care legea nu dispune altfel. Asadar, in masura in care, pentru angajare intr-o functie sau intr-un post, nu este instituita legal obligativitatea unei modalitati de verificare profesionala se poate stabili, prin contractul colectiv ori prin regulamentul intern, utilizarea oricareia dintre formele de verificare a cuno?tin?elor profesionale reglementata de acte normative.


Modalitatile prin care angajatorul ii poate verifica pe candida?i la angajarea in munca stabilite prin contractul colectiv sau, dupa caz, prin regulamentul intern - sunt cele la care se refera art. 72 alin.2 din Codul muncii (concursul, examenul, perioada de proba) sau alte acte normative (proba practica, interviu).


La institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare este obligatorie incadrarea prin concurs sau examen dupa o procedura prevazuta la art. 30 din Codul muncii.


Modalitatea verificarii prin acordarea perioadei de proba este prevazuta in toate cazurile, cu exceptia institutiilor si autoritatilor publice si a altor institutii bugetare.


Asa cum sunt redactate in prezent articolele corespondente din Codul muncii rezulta foarte clar ca perioada de proba trebuie utilizata, in toate cazurile ca alternativa la concurs sau examen si nu se poate utiliza si cumulat, respectiv dupa concurs sau examen sa se realizeze verificarea profesionala a persoanei in cauza, suplimentar prin perioada de proba .


De altfel, in conditiile in care este impusa cerinta ocuparii postului prin concurs, ar fi ilogic sa se procedeze la o noua verificare in perioada de proba, verificare care poate ``paraliza,, efectele promovarii cu succes a concursului.


3. Pe de alta parte, pe langa faptul ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 31, al. 3 din C. Muncii, privind posibilitatea ca pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca sa poata inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la ini?iativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia, din modul de redactare al notificarii rezulta ca desfacerea contractului individual de munca a fost in realitate o sanctiune disciplinara:


``Motivul incetarii contractului este punctajul obtinut in urma intocmirii fisei de apreciere detailata, care este nota 2,00, si calificativul nesatisfacator acordat de seful ierarhic si indrumatorul dumneavoastra pe perioada de proba, urmare a activitatilor desfasurate si a comportamentului contrar regulamentului unitatii``.


Faptul ca este o sanctiune disciplinara rezulta inclusiv din motivarea instantei, care, asa cum a aratat a retinut ca ``decizia angajatorului S__ Orasenesc ``S_ S_,, R__ de incetare a raporturilor de munca are la baza cauze obiective, fundamentate pe neindeplinirea corespunzatoare a obligatiilor de serviciu``.


Instanta nu a respins actiunea ca inadmisibila, din contra administrand probe (inclusiv proba testimoniala), pentru a putea verifica daca sunt sau nu cauze obiective de incetare a raporturilor de munca . Ca atare, daca instanta ar fi apreciat ca este vorba de o reala denuntare pe taramul dispozitiilor art. 31 din C. Muncii nu s-ar fi pus problema sesizarii instantei judecatoresti de catre partea nemul?umita. Sesizarea instantei de judecata ar fi ramas posibila daca dezicerea de contract s-a realizat cu incalcarea legii (de exemplu, nu s-a respectat conditia notificarii scrise sau notificarea scrisa a fost comunicata dupa terminarea perioadei de proba) ori prin savarsirea unui abuz de drept (de exemplu, pe durata perioadei de proba angajatorul ii :a salariatului sa execute sarcini de serviciu care nu revin, in realitate, in mod obi?nuit, functie/postului ocupat de salariatul respectiv). Este adevarat ca, angajatorul m-a pus sa execut sarcini de serviciu care nu revin, in realitate, in mod obi?nuit, functie/postului ocupat de mine, insa in considerente nu se face referire la aceste aspecte.


Ori, in conditiile in care se retine ca a savarsit abateri disciplinare in perioada de proba si ca acesta ar fi motivul pentru care se impune incetarea raporturilor de munca (art. 31 neimpunand motivarea sau existenta unor astfel de motive), este clar ca se impunea constatarea nulitatii absolute a notificarii contestate in raport de dispozitiile art. 252, al. 2 C. Muncii. 5 sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia (notificarea in speta) trebuind sa cuprinda in mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, termenul in care sanctiunea poate fi contestata, instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. Ori, nu a fost efectuata nici un fel de cercetare prealabila, neavand posibilitatea sa-si expuna punctul de vedere si sa-si formuleze apararile.


In ce priveste sanctiunea efectiv aplicata, cere a se observa ca si daca s-ar fi constatat existenta abaterii disciplinare (desi nu cred ca este cazul), sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca nu intervine in mod automat si invariabil. O astfel de concluzie ar lasa in mod clar loc arbitrariului in aplicarea sanctiunii disciplinare de catre angajator, din moment ce s-ar permite ignorarea criteriilor de individualizare expres si cumulativ prevazute de art. 250 din Codul muncii, criterii ce vizeaza imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului si eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de acesta.


Or, in cazul de fata, in mod evident parata nu a tinut cont de aceste criterii, considerand ca simpla calificare a faptei pretins savarsite de reclamanta ca fiind o abatere disciplinara grava justifica eludarea dispozitiilor art. 250 din Codul muncii. Cum instanta este competenta sa verifice legalitatea masurii dispuse de angajator, ea are si posibilitatea de a reindividualiza sanctiunea aplicata salariatului, aplicand o sanctiune mai u?oara, prin reaprecierea criteriilor impuse de lege. Atat in doctrina, cat si in practica judiciara, s-a admis ca prin recunoasterea cenzurii instantei asupra imprejurarilor in care s-a aplicat sanctiunea, se da expresie liberului acces la Justitie al salariatului, care in caz contrar ar fi un drept doar iluzoriu.


In cauza de fata, prin raportare la toate criteriile enumerate de art. 250 din Codul muncii, urmeaza a se aprecia ca nu este justificata aplicarea celei mai severe sanctiuni. Astfel, nu se pot neglija imprejurarile concrete ale faptei, disponibilitate la solicitarile pentru munca peste program (in perioada in care a fost angajata lucrand zilnic pana la 7 seara peste program), fara absente nemotivate si care nu a mai fost sanctionat disciplinar anterior.


Pentru toate aceste motive, urmeaza a se retine ca prin raportare la circumstan?ele concrete ale spetei, corespondentul punitiv al acesteia trebuie sa se regaseasca intr-o sanctiune mai u?oara decat cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, astfel cere a se proceda la reindividualizarea sanctiunii.


Trebuie observat ca nu a fost probata producerea unor consecinte grave ale abaterii disciplinare, nu rezulta ca reclamanta ar mai fi fost sanctionata disciplinar sau ar fi avut o comportare generala in serviciu negativa. Asadar, sanctiunea disciplinara aplicata, respectiv desfacerea contractului individual de munca, a fost gresit aplicata de angajator .


Solicita a se avea in vedere Decizia nr. 11/2013 pronuntata in recurs in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a stabilit ca instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.


4. Un alt aspect pe care cere a fi avut in vedere este acela ca in privinta martorei audiata pentru parata B_ E__, solicita a fi inlaturata declara?ia acesteia ca subiectiva, fiind salariata a paratului, si deci gasindu-se in legaturi de interese cu parata, caz in care opereaza interdic?ia de a fi martori potrivit art. 315 Cod proc. civ..


Mai mult decat atat, in raport de dispozitiile art. 351 Cod proc. civ., coroborat cu dispozitiile art. 309 Cod proc. civ., instanta poate incuviinta, atat interogatoriul, cat si proba cu martori, pentru dovedirea unei situatii de fapt care ar fi de natura sa duca la solutionarea procesului. Ori, ceea ce s-a tins a se dovedi cu martori in prezenta cauza este o situatie de drept si nu una de fapt .


5. In ceea ce priveste fondul cauzei, arata ca desi a ocupat postul respectiv prin concurs a fost indepartata abuziv din functia ocupata legal, urmare a unor neintelegeri (de ordin subiectiv, personal) cu fostul consilierul juridic al unitatii I_ D_ N_.


Majoritatea documentelor depuse ca si probe de catre parata, prin care s-a urmarit denigrarea sa profesionala nu poarta semnatura sa, nefiind intocmite de contestatoare.


Restul de documente care nu sunt semnate de apelanta si nici nu poarta mentiunea, nu sunt intocmite de aceasta.


Arata ca a efectuat activitatile specificate in raportul de activitate in perioada de proba, activitate specifica functiei, cu respectarea fisei postului.


Ori solutia indepartarii sale in acest mod, ii incalca dreptul la demnitate in munca si ii creeaza impresia ca aceasta perioada de proba, nu a fost in realitate decat o metoda mai putin morala, de a se folosi la maxim de capacitatea sa de munca fara intentia de la inceput de a o pastra in unitate .


Mentioneaza faptul ca experienta sa profesionala nu poate fi evaluata si nici contestata, Asa cum s-a exprimat d-na I_ D_ N_, in decurs de cateva zile de la angajare . Afirmatia sa este bazata pe ani de experienta in domeniul resurselor umane, dupa cum se poate observa din documentele depuse in dosarul de inscriere la concurs (CV, carte de munca, recomandare de la ultimul loc de munca).


Fata de situatia de fapt si drept descrisa, considera ca se impune admiterea apelului, in temeiul dispozitiilor art. 480, al. 2 Cod proc. civ., schimbarea sentintei atacate in sensul, admiterii actiunii, anularea notificarii nr. 1988/22.04.2016, cu repunerea in situatia anterioara, obligarea paratei la reintegrarea in postul avut anterior desfacerii contractului de munca, respectiv sef birou resurse umane.


In subsidiar, in conditiile in care se va aprecia ca motivarea sumara a sentintei si neretinerea tuturor criticilor formulate, constituie o motivare care impiedica realizarea controlului judiciar, si pentru ca instanta sa se pronunte asupra tuturor motivelor de anulare a notificarii, solicita anularea sentintei si trimiterea cauzei la rejudecare..


In drept, isi intemeiaza cererea pe dispozitiile art. 466-482 Cod proc. civ.


Intimatul nu a depus intampinare.


Examinand sentinta criticata prin prisma criticilor aduse si a dispozitiilor legale incidente, Curtea apreciaza a fi nefondat apelul, urmand a-l respinge ca atare pentru considerentele ce succed.


Prima critica ce vizeaza gresita respingere a capatului de cerere privind nelegalitatea inserarii in contractul individual de munca a unei perioade de proba de 120 de zile calendaristice (la punctul L ``alte clauze,, lit. a) este nefondata deoarece capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a clauzei prevazute de art. L lit. a din contractul individual de munca s-a respins ca tardiv introdus, nemaifiind util a se analiza motivele invocate in Sustinerea exceptiei nulitatii clauzei.


Contestatoarea a incheiat cu intimatul la data de 24 03 2016 contractul individual de munca nr.39 , pe o perioada nedeterminata .


La data 22 04 2016 intimatul a emis notificarea nr. 1988 prin care a notificat incetarea contractului individual de munca in temeiul art.31 alin 3 din C muncii.


partile raportului de munca au convenit asupra unei perioade de proba de 120 zile calendaristice, conform art 31 alin 1 C muncii , aceasta clauza fiind prevazuta la art L lit a din contractul individual de munca nr. 39/ 24 03 2016.


Contestatoarea a solicitat instantei sa constate nulitatea absoluta a acestei clauze, deoarece incalca dispozitiile art.21 din CCM la nivel de unitate pentru ca prevede o durata mai mare.


Potrivit disp. art 268 alin 1 lit d din C muncii, Titlul XII - Jurisdictia muncii, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.


fata de aceste dispozitii legale, clauza inserata la art L lit a din contractul individual de munca putea face obiectul cererii de constatare a nulitatii tot timpul cat contractul a existat .


Cum in cauza , incetarea contractului individual de munca a avut loc la data de 22 04 2016 ,conform notificarii nr. 1988, cererea de constatare a nulitatii clauzei adresata instantei prin actiunea inregistrata la data de 10 05 2016, ulterior incetarii contractului individual de munca, a fost formulata cu depasirea termenului limita stabilit de art. 268 alin 1 lit. d din c muncii, aceasta solicitare fiind corect respinsa de catre instanta de fond ca tardiv formulata.


In ceea ce priveste Sustinerea apelantei ca este lovita de nulitate absoluta clauza si drept urmare poate fi invocata oricand, Curtea retine ca in conditiile in care, in dreptul muncii, nulitatile absolute si relative privind contractul individual de munca nu au un regim juridic distinct , invocarea acestora este supusa termenului prev. de disp. art 268 alin 1 lit d din C muncii, pe toata durata existentei acestuia.


Apelanta contestatoare a avut cunostinta de inserarea clauzei respective, in contractul individual de munca incheiat cu angajatorul, cata vreme a semnat contractul respectiv, clauza fiind prevazuta la art. L lit.a, unde s-a inserat o perioada de proba de 120 de zile calendaristice, fiind prezumat faptul, ca odata cu semnarea contractului a luat la cunostinta de toate clauzele acestuia si astfel avea posibilitatea sa invoce nulitatea acesteia pe toata durata contractului.


Dispozitiile art 268 alin 1 lit d C muncii se intemeiaza pe principiul potrivit caruia se poate cere constatarea nulitatii ori anularea unor acte care exista, sunt in fiinta, deoarece daca actele nu mai sunt in fiinta, nu exista nici clauze ale acestora, iar cererea de constatare a nulitatii lor nu mai are obiect .


Cel de al doilea motiv de apel invocat ce vizeaza gresita retinere a situatiei de fapt si drept de catre instanta in sensul ca nu a avut in vedere faptul ca a ocupat postul prin concurs, deci verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale s-a facut prin aceasta metoda, nefiind aplicabile in speta dispozitiile art. 31 din C. Muncii privind verificarea aptitudinilor salariatului in perioada de proba este nefondat.


Dispozitiile art.30 alin.1 din Codul muncii prevad doar faptul ca - incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se va face numai prin concurs sau examene, dupa caz, iar art. 31 alin.1 din Codul Muncii stipuleaza faptul ca - pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba, de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice, pentru functiile de conducere .


Prin urmare, prevederile legale mentionate nu sunt incompatibile cu inserarea in contractul individual de munca a clauzei referitoare la o perioada de proba in ceea ce priveste angajarea unui salariat in urma promovarii unui examen.


Dupa cum sustine apelanta, chiar in contractul colectiv de munca la nivel de unitate s-a inserat o clauza care se refera la instituirea unei perioade de proba dar care are o alta durata .


Prin urmare, se constata faptul ca perioada de proba, ca o clauza inserata intr-un contract individual de munca, nu este incompatibila cu incheierea unui contract de munca pe durata nedeterminata cu un salariat angajat in urma promovarii unui examen sau concurs, intrucat Codul muncii reglementeaza perioada de proba ca o modalitate de verificare a aptitudinilor salariatului, facultativa sau obligatorie, dupa caz, iar ca regula generala perioada de proba este facultativa si subsidiara concursului sau examenului, fiind utila ambelor parti contractuale si anume - angajatorului care va putea aprecia mai bine si direct competenta si aptitudinile salariatului la locul de munca, precum si salariatului, care in situatia in care va constata ca nu-i convine munca incredintata, va putea decide unilateral, fara conditii, incetarea contractului sau.


Asadar, clauza privind perioada de proba se circumscrie legii, putand fi inscrisa intr-un contract de munca incheiat pe durata nedeterminata, indiferent de modalitatea de ocupare a postului (cu sau fara concurs) , fiind prevazuta in scopul verificarii de catre angajator a aptitudinilor profesionale ale salariatului ( art 31 alin 1 c muncii ), dincolo de evaluarile teoretice si practice ale concursului desfasurat.


Sustinerea apelantei ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 31, al. 3 din C. Muncii, din modul de redactare al notificarii rezultand ca desfacerea contractului individual de munca a fost in realitate o sanctiune disciplinara este nefondata.


Potrivit disp. art 31 alin 3 C muncii "Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa , fara preaviz, la ini?iativa oricareia dintre parti , fara a fi necesara motivarea acesteia".


Din cuprinsul prevederilor art. 31 alin. 3) din Codul muncii rezulta fara echivoc faptul ca pentru a opera incetarea unui contract individual de munca in temeiul acestui text de lege este suficienta si necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: salariatul sa se afle in interiorul perioadei de proba sau la sfarsitul acesteia, sa existe intentia unilaterala a uneia dintre parti, in sensul desfiintarii contractului, iar aceasta intentie sa fie exprimata in scris, sub forma unei notificari.


In aceste conditii, angajatorul poate sa inceteze contractul fara preaviz si chiar fara sa arate motivele care au determinat activarea clauzei inserate in contractul individual de munca, iar in cazul in care se arata anumite motive nu pot determina concluzia ca este vorba de o concediere disciplinara ci reprezinta cel mult motivele pentru care a considerat ca persoana nu corespunde cerintelor postului ocupat iar notificarea nu reprezinta o decizie de sanctionare care trebuie sa cuprinda elementele prev. de art. 252 alin. 2 Codul muncii.


Este neintemeiat motivul de apel, referitor la faptul ca a fost indepartata abuziv din functia ocupata legal, sustinandu-se ca actele emise de catre angajator in privinta sa sunt rezultatul unui abuz de drept, intrucat asa cum s-a aratat anterior, angajatorul prin inserarea clauzei prevazuta la art. L lit. a , referitoare la o perioada de proba privind incheierea contractului individual de munca, nu a incalcat nici o dispozitie legala, acesta neexercitandu-si in mod abuziv drepturile contractuale.


Pornind, insa de la scopul pentru care a fost instituita perioada de proba, nu se poate retine abuzul angajatorului in exercitarea dreptului sau de incetare a contractului individual de munca conform art. 31 alin.3 din Codul muncii, neputandu-se primi sustinerile contestatoarei potrivit carora a promovat un examen care a dus la incheierea contractului sau individual de munca, considerand ca aptitudinile sale profesionale corespund postului, odata ce acestea fusesera verificate anterior, ca urmare a promovarii examenului, intrucat verificarea corespondentei aptitudinilor salariatului cu atributiile postului pe care a fost angajat revine exclusiv angajatorului si se realizeaza pe parcursul perioadei de proba .


In ceea ce priveste modalitatea de incetare a contractului individual de munca potrivit prevederilor art. 31 alin.1 si 3 din Codul muncii, se constata faptul ca anterior Curtea constitutionala a Romaniei a respins exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale, statuandu-se asupra faptului ca incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 31 alin.3 din Codul muncii este o consecinta fireasca a prevederilor alin. 1 al aceluiasi articol potrivit caruia ``pentru verificarea aptitudinilor salariatilor, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere``.


Curtea a mai statuat ca ``regimul juridic aplicabil raporturilor de munca pe parcursul perioadei de proba a fost expres reglementat de legiuitor ca fiind unul special fata de cele pentru care nu se stabileste o atare perioada . De aceea, pentru a verifica aptitudinile profesionale ale angajatului, legiuitorul a introdus si o conditie speciala, aplicabila raportului de munca astfel incheiat, si anume notificarea prevazuta la art. 31 alin.3 din Codul muncii, notificare ce nu trebuie motivata si care echivaleaza cu faptul ca aptitudinile profesionale ale angajatului nu corespund cerintelor postului. Este o decizie discretionara luata de angajator, acesta detinand o pozitie care presupune inclusiv luarea unei atare decizii. De altfel, clauza contractuala criticata incurajeaza perfectionarea profesionala continua a angajatilor, fiind convenita si agreata de ambele parti la incheierea contractului``.


Fata de toate aceste considerente,Curtea constata ca sentinta este temeinica si legala si urmeaza ca in baza art.480 Cod proc.civ. sa respinga apelul ca nefondat.




PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:




Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta D_ G_ C_ G__, cu domiciliul ales la D_ G_ A_ din Bucuresti, _. 29-31, __, _, impotriva sentintei civile nr. 2026/28.11.2016, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-parat S__ Ora?enesc ``S_ S_`` R__, cu sediul in R__, __, jud. Gorj, avand ca obiect ``contestatie act``.


Decizie definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017


Citeşte mai multe despre:    Desfacere contract individual de munca    Contestare decizie concediere    Documente gresit intocmite    Perioada de proba mai mare de 90 zile    120 zile perioada proba    Contract de munca valabil
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA � Decizia civila nr. 02.04.2019

Inmanarea catre salariat a convocatorului in ziua in care trebuie sa aiba loc sedinta de cercetare disciplinara incalca dreptul la aparare al salariatului. Nulitate decizie de sanctionare.
Pronuntaţă de: Tribunalul BACAU - Sentinta Civila nr. 158/18.05.2020

Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017

Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu, ci doar a obiectului cercetarii disciplinare in termeni generici
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti Sectia Civila, Sentinta civila nr. 254/2017, in sedinta publica din 24 martie 2017

Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017

Contestatorul a raspuns la intrebari fara sa cunoasca faptul ca este cercetat disciplinar, fiind astfel in imposibilitatea de a se apara efectiv
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Sectia I Civila, Decizia civila nr. 171/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 197/2016A, in sedinta publica din 16 martie 2017

Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Desfiintarea postului a fost efectiva, organigramele si statele de functii depuse neputand fi apreciate drept acte pro causa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 278/2017, in sedinta publica din 19 ianuarie 2017





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964