In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca din motivele de fapt ale deciziei raportate la obiectul convocarii la cercetarea disciplinara, rezulta ca a fost cercetat pentru o fapta si sanctionat pentru alta fapta/fapte.
La data de 04.10.2016 a fost incheiat Procesul-verbal nr. 1 ca urmare a indeplinirii procedurii de cercetare prealabila pentru fapta ca ``in data de 24.09.2016 a fost surprins de seful de district I_ M_, impreuna cu alti 5 oameni, crapand si scotand din pamant cioate.`` (3 bucati)``. In decizie sunt insa mentionate alte fapte care nu au facut obiectul convocarii.
Din anul 2009, si-a inceput activitatea de padurar la O_ S_ M__ E__ ca muncitor silvicultor, apoi a fost angajatul societatii Green Gold SRL pana in anul 2013. In perioada 2013-2015 a lucrat pentru O_ S_ Oriolus Focsani, iar de la data de 19.06.2015 pana la data de 23.11.2016 a fost salariatul paratei in functia de padurar.
Si-a indeplinit atributiunile de serviciu cu responsabilitate, nu a fost sanctionat disciplinar, iar situatia descrisa in motivarea deciziei de concediere priveste un prejudiciu de 127.504 lei creat societatii datorita nerespectarii prevederilor regulamentului intern-, prejudiciu care consta in taierea ilegala a unui numar de 842 de arbori, materializat prin existenta a 842 de cioate (388.368 mc de masa lemnoasa) descoperite in urma inspectiei de fond . Din anexa 33 la actul de control de fond rezulta ca s-au identificat un numar de 995 de cioate, din care pentru 169 bucati exista justificare.
Inspectia de fond s-a desfasurat ca urmare a unor sesizari primite la societate . Astfel, la data de 22.09.2016, delegatul angajatorului s-a deplasat in Cantonul S_ nr. 18 Vorona si a constatat existenta a numeroase cioate provenind din taieri ilegale de arbori. Insa, inca de atunci reclamantul a aratat ca prejudiciul este datorat furtului de lemn savarsit de catre cetatenii de etnie roma, fapt consemnat in Adresa nr. 1901/23.09.2016 intocmita cu ocazia controlului. Iar constatarea personala a autorului adresei, ing. M__ D_, a fost aceea ca ``in modul cum sunt taiati arborii (cel putin o parte dintre ei).., nu arata ca si cum ar fi fost furati fara stirea padurarului``.
La toate controalele anterioare efectuate in trupurile de padure din Balta Arsa au fost descoperite cioate de copaci taiati ilegal, insa au fost trecute cu vederea de catre conducerea societatii, intrucat este zona de risc si de aceea au fost trecute la pierderi.
Motivul cercetarii disciplinare este ca ``a fost surprins crapand si scotand din pamant cioate`` si nu incalcarea obligatiei de raportare sau existenta prejudiciului.
Pe parcursul desfasurarii cercetarii au fost aduse in discutie si alte aspecte care au fost ulterior inserate in decizia contestata si de aceea masura desfacerii contractului de munca este o masura abuziva, nelegala si netemeinica. Argumenteaza aceasta sustinere si cu faptul ca inspectia de fond s-a incheiat tot la data de 04.10.2016, data cercetarii sale.
Mai arata reclamantul ca nu este vinovat de ``asa-zisa fapta de crapare-scoatere din pamant a cioatelor provenind din taieri ilegale``, si ca aceste cioate au fost in realitate doar trei si nu a raportat existenta lor deoarece ``le-am lasat pentru a prinde pe unul si sa i le pun in carca``. Conducerea societatii prin comisia de disciplina a considerat ca aceasta fapta este o abatere disciplinara, insa conform pct. 1 din fisa postului avea si obligatia de a pandi persoanele pe care le banuia ca sunt autorii furturilor. Or, distanta de la casele romilor pana la padure este de circa 20 m.
La data convocarii, respectiv 02.10.2016, nu se cunostea intinderea prejudiciului, acesta i-a fost adus la cunostinta la momentul efectuarii cercetarii, adica la data de 04.10.2016 (data actului de control de fond nr. 56), fapt pentru care aprecieaza ca nu a avut la dispozitie un timp rezonabil, pentru a-si pregati apararea conform art. 251 Codul muncii (in acest sens fiind si doctrina -Codul muncii, editia a VII -a, autor A_ S_, pag. 299).
De asemenea, s-au incalcat si prevederile art. 22 pct. 4 din Regulamentul intern al Ocolului S_ I__ SRL, neavand posibilitatea reala si concreta de a se apara, uzand de toate mijloacele legale si de toate informatiile pe care le detinea si pentru a prezenta comisiei de disciplina situatia de fapt, imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie, comportamentul general in serviciu .
A fost surprins ca prin raportul de inspectie este invinuit de existenta unui numar de 842 de cioate, numar care pe parcursul audierii a ajuns la 900, apoi la 995 cioate. Or, acestea sunt mai vechi de perioada cercetata (aprilie- septembrie 2016) fiind taiate si de 2-3 ani.
A propus in apararea sa efectuarea unui raport de expertiza din care sa rezulte vechimea arborilor taiati, a aratat ca cetatenii romi sunt autorii taierilor ilegale si ca de multe ori a sunat, din padure chiar, la 112. Tot in aparare a aratat comisiei ca pentru a se reduce pagubele, cata vreme era singurul padurar pe o raza pe aproape 700 ha, ar fi trebuit sa dorma in padure.
La data de 24.09.2016, data controlului neanuntat, se afla in trupul Balta Arsa in parcelele 32-34 impreuna cu alte persoane al caror ajutor l-a solicitat cu scopul de a inventaria si marca cioatele. Avea in mana carnetul de inventar in vederea raportarii ulterioare si nu pentru a ascunde urmele furtului sau a diminua valoarea prejudiciului, Asa cum in mod gresit s-a retinut de catre comisia de disciplina.
Nu a ascuns niciodata o fapta ilegala. A anuntat conducerea in repetate randuri, de fiecare data cand a constatat taieri si furturi.
Cantonul S_ nr. 18 Vorona se intinde pe raza a doua localitati, Balta Arsa (375 ha) si Vorona (318 ha), avand o suprafata totala de 693 hectare. Era singurul padurar pe aceasta suprafata si organiza munca astfel incat sa reuseasca preintampinarea si diminuarea taierilor ilegale. In activitatea sa a fost nevoit sa nu merga singur, a cerut ajutorul rudelor sau cunostintelor.
Astfel, la data de 27.10.2015 se afla impreuna cu tatal sau D_ M__ in padurea Unguroaia (Vorona) in patrulare. A surprins mai multi cetateni romi care taiau copaci si incarcau lemnul in carute, persoane care au sarit la bataie si l-au agresat grav pe tatal sau , provocandu-i leziuni in zona capului si a corpului pentru care i-a fost emis un certificat medico-legal prin care se atesta ca a necesitat un numar de 30-35 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
Tatal sau a formulat plangere contra agresorilor, iar prin Ordonanta de clasare din data de 17.02.2016 pronuntata de P_ de pe langa Judecatoria B__ in ds. nr. 6252/P/2015, ca urmare a amenintarilor personale primite atat de reclamant, cat si de victima, s-a luat act de retragerea plangerii prealabile. Dupa acest incident si in urma discutiilor avute cu cetatenii romi respectivi, nu a mai avut nicio problema cu acestia.
La predarea fondului Vorona din data de 11.11.2016 au rezultat un numar de 6 cioate, iar la anteriorul control tot din aceasta zona,a fost identificata o singura cioata de plop, ceea ce dovedeste ca si-a desfasurat cu bune rezultate activitatea profesionala.
La Balta Arsa, datorita populatiei majoritare de etnie roma care nu poate fi tinuta sub control, in permanenta a descoperit furt de masa lemnoasa, situatii pe care le-a anuntat la Serviciul Special 112, le-a sanctionat prin procese-verbale de contraventie, unele facand obiectul unor plangeri penale comunicate Politiei/parchetului.
La Balta Arsa i-a predat padurea lui H_ A_ care a indeplinit atributiunile de padurar timp de 10 zile, inregistrandu-se aproximativ 350 taieri ilegale de arbori pentru care nu s-a aplicat nicio sanctiune acestuia. Dupa aceasta perioada gestiunea padurii a fost luata in primire de catre D__ G__.
A fost informat de colegi ca dupa ce a fost dat afara, intrucat conducerea societatii a fost sesizata cu taieri ilegale de arbori, a luat masurile care s-ar fi impus si pana acum, in sensul a fost incheiat un protocol cu Jandarmeria Romana si au fost contractate servicii de paza cu o societate specializata. Probabil ca parata a realizat ca un singur padurar nu poate asigura paza, integritatea si gestiunea unei suprafete de 693 hectare.
A mai arat ca desi a efectuat ore suplimentare, nu a cerut niciodata compensarea acestora cu timp liber, intrucat era constient de faptul ca nu il va inlocui nimeni.
Intrucat intodeauna a adus la cunostinta conducerii societatii telefonic si a sesizat si organele competente in vederea efectuarii cercetarilor si sanctioarii persoanelor vinovate de savarsirea taierilor ilegale, a solicitat - in masura in care instanta va aprecia ca a savarsit o abatere disciplinara - sa se constateca aceasta nu este deosebit de grava incat sa conduca la aplicarea sanctiunii celei mai grele (desfacerea contractului individual de munca) si sa se dispuna schimbarea sanctiunii cu alta mai putin grava dintre cele prevazute de art. 248 alin. 1 lit. a) - d) din Codul muncii.
In dovedirea contestatiei reclamantul a depus la dosar inscrisuri si s-a admis proba testimoniala.
Paratul O_ S_ I__ SRL Focsani, Judetul V_ a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata.
Arata ca O_ S_ este o societate cu raspundere limitata infiintata in 2015 in contextul unei investitii majore demarate de catre _. Astfel, in iulie 2015 _ a investit in cumpararea unui portofoliu de 33,192 ha padure in Romania, prin compania I__ U. Conform art. 10 din Legea nr. 46/2008 privind Codul S_ pentru intreaga suprafata a fondului forestier national (atat public sau privat), este obligatorie asigurarea serviciilor silvice de catre ocoale silvice autorizate. In cazul a peste 76% din suprafetele de fond forestier (padure) detinute de _, paratul asigura serviciile silvice.
_ a decis sa investeasca in operatiuni forestiere pentru a-si facilita accesul la materie prima lemnoasa administrata sustenabil si a sprijini astfel viziunea _de a pune la dispozitia consumatorilor produse de calitate la preturi accesibile. Investitia in Romania confirma importanta tarii noastre pentru lantul de productie al _i.
De asemenea, Romania este prima tara in care Uisi administreaza propriile operatiuni forestiere, prin companiile create special pentru acest scop - _ si O_ S_ - propunandu-si ca obiectiv sa devina un exemplu de management sustenabil al padurilor.
Principalul obiectiv al Ocolului S_ este de a optimiza pe termen lung activul forestier aflat in proprietate, prin respectarea tuturor regulilor si standardelor interne si locale si ale legislatiei in vigoare, prin integrarea surselor de lemn in modelul sau sustenabil de business al _.
Fata de acest obiectiv, angajatilor Ocolului S_ li s-a pretins inca de la inceputul colaborarii sa aiba si sa mentina o inalta conduita profesionala si morala atat in cooperarea cu ceilalti angajati si conducerea companiei dar si cu privire ia respectarea legislatiei si a normelor specifice domeniul in care activeaza.
Reclamantul este angajatul Ocolului S_ din anul 2015 in baza Contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 19/19.06.2015 in registrul general de evidenta a salariatilor, ocupand functia de padurar ("CIM" - Anexa 1). CIM a suferit modificari cu privire la salarizare, durata contractului si durata timpului de lucru prin Actele aditionale nr. 1/25.06.2015, nr. 2/01.04.2016, nr. 3/17.06.2016, nr. 4/01.07.2016 (Anexa 2).
Reclamantul a fost informat cu privire la clauzele generale ale CIM, a semnat Fisa Postului, a luat la cunostinta de prevederile Codului de Conduita al _ (aplicabil si pentru O_ S_) dar si de prevederile Regulamentului de Ordine Interioara al Ocolului S_ (Anexa 3).
Activitatea reclamantului, care actiona in cadrul Ocolului S_ ca padurar in Cantonul 18 - Vorona, este reglementata si de legislatia specifica acestui domeniu, anume Codul S_ dar si Ordonanta de urgenta nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora.
De aceea, a fost verificat in cadrul controalelor de fond efectuate de personalul silvic imputernicit in acest sens.
Cu privire la aspectele sesizate prin contestatia formulata, precizeaza ca potrivit fisei postului si dispozitiilor legale aplicabile, reclamantul avea urmatoarele obligatii:
- sa apere integritatea fondui forestier;
- sa execute paza fondului firestier si sa stabileasca pagubele produse cantonului prin taierea arborilor;
- sa justifice orice arbori taiati prin procese - verbale de constatare a contraventiilor iar pentru arborii taiati ilegal si care nu au fost justificati astfel urmand a fi tinut responsabil.
Situatia care a determinat emiterea Deciziei de concediere nu a fost prima de acest gen, fiind de altfel constatate taieri ilegale si nejustificate de arbori si in cursul anului 2015 ca urmare a controlului de fond efectuat in Cantonul 18 Vorona unde era padurar.
Cu aceasta ocazie au fost identificate 59 de cioate provenind din taieri ilegale de arbori, insa doar pentru 30 dintre acestea reclamantul a putut sa prezinte documente justificative. Acesta a mentionat ca nu a putut sa previna taierile ilegale de arbori pentru ca nu putea sa le cunoasca, dar si-a asumat sa acopere prejudiciul produs printr-un angajament de plata (Anexa 4 - documentele privind controlul de fond din luna octombrie 2015).
Cu ocazia controlului de fond desfasurat in primavara anului 2016, au fost identificate 50 de cioate nejustificate provenind din taieri ilegale, situatie cu privire la care reclamantul si-a recunoscut vina si si-a asumat din nou achiterea prejudiciului produs.
La data de 10.08.2016 a fost depus la O_ S_ un raport intocmit de catre un alt angajat al paratei (dl. R__ C__) avand functia de responsabil fond forestie. Aflandu-se in zona Cantonului 18 Vorona a observat 14 cioate provenite din arbori taiari ilegal recent.
Avand in vedere aceasta situatie ingrijoratoare, s-a decis demararea de verificari a trupului de padure Balta Arsa din cantonul administrat de Reclamant.
Ca urmare a verificarilor efectuate in acest trup de padure in data de 23.09.2016, inginerul silvic M__ D_ a formulat o sesizare catre O_ S_ in care arata numarul semnificativ de cioate din taieri ilegale facute in anul 2016, care au fost identificate in trupurile de padure din zona Balta Arsa (parte a cantonului in care reclamantul era padurar) precum si faptul ca din urmele identificate (cioate date cu ulei sau acoperite cu resturi vegetale) rezulta ca s-a incercat ascunderea acestor taieri ilegale. In plus, s-a semnalat ca atitudinea reclamantului este necorespunzatoare si necooperanta. Inginerul silvic a concluzionat chiar ca "nu arata ca si cum ar fi fost furati fara stirea padurarului. (Anexa 7 - Sesizare inginer silvic M__ D_ catre O_ S_ inregistrata sub nr. 1901/23.09.2016)
In data de 24.09.2016, seful districtului silvic 5 B__-Adancata a mers in trupurile de padure din Balta Arsa fara a-l anunta pe reclamant, iar la fata locului l-a gasit impreuna cu cinci persoane care crapau/scoteau din pamant cioatele provenite din taieri ilegale. Alte trei persoane strangeau crengile, tot la solicitarea reclamantului. (Anexa 8 - Referat M_ I_ nr. 1920/26.09.2016 si Anexa 9 - inregistrari video si foto)
Explicatia reclamantului (constatata pe filmarea de la acea data si reiterata in cadrul cercetarii prealabile) a fost ca incerca sa mai reduca din paguba . Dar de fapt incerca sa ascunda cioatele provenind din taierile ilegale care fusesera descoperite odata cu prima verificare facuta de M__ D_. Faptele constatate in 24.09.2016 releva ca reclamantul
S-a dus impreuna cu un grup organizat in padure pentru a ascunde urmele taierilor neraoortate de acesta, lucru care demonstreaza o rea-credinta a reclamantului cu privire la exercitarea sarcinilor de serviciu si o atitudine total incorecta fata de angajatorul sau.
Toate acestea, pe langa nerespectarea obligatiei de raportare a taierilor ilegale, constituie indicii cu privire la faptul ca reclamantul a contribuit la aceste taieri, motiv pentru care O_ S_ a sesizat si organele penale, sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 107 si 109 din Codul S_ (Anexa 10 - acte privind dosarul penal).
Ca urmare a celor prezentate mai sus, in perioada 27.09.x16 a fost executat si un control de fond in Cantonul 18 - Vorona, ocazie cu care s-au identificat un numar impresionant de cioate taiate ilegal si nejustificate in cantonul unde reclamantul era padurar (842 de cioate), situatie care se concretizeaza intr-un prejudiciu total de 388.368 mc de masa lemnoasa pentru _, proprietarul padurii. (Anexa 11 - rezultate control de fond 27-30.09.2016).
Avand in vedere situatia extrem de ingrijoratoare descoperita la Cantonul 18 - Vorona, O_ S_ a decis de urgenta inceperea unei proceduri de cercetare disciplinara cu privire la reclamant. Faptele cercetate, Asa cum sunt acestea indicate in convocarea la cercetarea disciplinara (Anexa 12 - Convocarea nr. 1929 din 29.09.2016) privesc "existenta a numeroase cioate taiate ilegal in trupul de padure Balta Arsa si faptul ca ati incercat scoaterea din pamant a acestora ulterior primei verificari`.
Convocarea a fost stabilita la data de 04.10.2016 pentru a se lamuri cat mai repede aspectele sesizate dar si pentru ca reclamantul avea deja cunostinta de toate documentele (sesizari, referate, rezultate control de fond) care statusera la baza deciziei paratului de a initia procedura de cercetare disciplinara. In special, prin declara?ia data de catre reclamant in data de 27.09.2016, acesta a recunoscut numarul mare al pagubelor.
Reclamantul s-a prezentat la cercetarea disciplinara si a avut o discutie cu membrii comisiei de cercetare disciplinara din care au rezultat urmatoarele aspecte relevante:
- Reclamantul nu a indicat niciun fel de probleme cu privire la termenul in care a fost convocat si a aratat ca are cunostinta de motivele convocarii: ``pentru prejudiciile cauzate societatii si neraportarea lor la timp";
- Reclamantul a aratat ca are cunostinta de fapatul ca numarul cioatelor nejustificate a crescut extrem de mult dupa ultimul control din primavara anului 2016:
- Reclamantul a recunoscut ca nu si-a indeplinit obligatia de a raporta toate cioatele taiate ilegal dand o explicatie care este total nejustificata fata de atributiile principale pe care acesta si le-a asumat, astfel cum s-a indicat la prezentarea situatiei de fapt ("Le-am lasat pentru a prinde pe unul si sa i le pun in carca");
- Reclamantul nu a putut sa prezinte motive temeinice pentru situatia in care s-a ajuns si dimensiunea impresionanta a prejudiciului cauzat. (Anexa 13 - Procesul verbal de sedinta nr. 1/04.10.2016).
Avand in vedere toate aceste aspecte precum si probele care au fost puse la dispozitia comisiei de cercetare disciplinara s-a decis, in considerarea art. 21.3 din Regulamentul intern al Ocolului S_, ca sanctiunea aplicata trebuie sa fie desfacerea contractului de munca .
Aceasta intrucat din cercetare a rezultat ca:
- Reclamantul a savarsit doua abateri disciplinare grave (punctele 19 si 20 Anexa 3 la Regulamentul de ordine interioara a Ocolului S_), dintre care pentru una din ele sanctiunea desfacerii CIM este singura sanctiune ce putea fi aplicata conform Regulamentului intern ai Ocolului S_;
- Reclamantul a manifestat o atitudine total inacceptabila fata de angajator incercand sa ascunda urmarile faptelor prejudiciabile;
- Prejudiciul constatat si neraportat din gestiunea reclamantului este de o valoare extrem de importanta;
- Nu este singura data cand au fost identificate lipsuri nejustificate in gestiunea acestuia fiind si indicii serioase ca a a participat direct la producerea acestor lipsuri, astfel incit singura sanctiune disciplinara ce putea fi aplicata intr-o astfel de situatie era desfacerea contractului de munca .
Efectele nerespectarii termenului de cinci zile intre data comunicarii convocatorului pentru cercetarea disciplinara ( 2.10.2016) si data efectiva a cercetarii disciplinare (4.10.2016) au fost acoperite prin prezenta si participarea activa a reclamantului atat la sedinta de cercetare disciplinara cat si la actele premergatoare acesteia, in special la controalele de fond desfasurate de angajator cu privire la sectoarele de padurare aflate in raspunderea lui.
Mentioneaza ca toate controalele de fond efectuate, precum si numerotarea si identificarea cioatelor au fost intotdeauna facute in prezenta reclamantului si a unui asistent . De altfel, reclamantul a semnat declaratie pe proprie raspundere la finalul controlului - 30.09.2016 - precum si fiecare fila din carnetul de inventar in care s-au inregistrat cioatele.
Pentru toate aceste activitati premergatoare, prin prezenta la cercetarea din 04.10.2016 si prin termenul de 2 zile acordat pentru pregatirea in vederea cercetarii disciplinare, a fost indeplinit rolul de acordare a unui termen suficient de pregatire a salariatului pentru sedinta de cercetare disciplinara, motiv pentru care nici nu a invocat in vreun moment pe parcursul cercetarii disciplinare ca ar exista vreo problema raportat la o eventuala lipsa a timpului necesar pentru pregatire sau necunoasterea anumitor aspecte cu privire la care se desfasura cercetarea disciplinara.
Astfel:
- reclamantul a participat anterior cercetarii din data de 04.10.2016 la controalele de fond desfasurate de angajator, luand astfel la cunostinta direct de toate circumstantele relevante, neregulile si dubiile ce existau cu privire la activitatea sa;
- reclamantul a dat declaratii la inceputul inspectiei si la sfarsitul acesteia, cunoscand deci indeaproape toate detaliile faptelor si prejudiciilor ce i se imputau si in legatura cu care era cercetat disciplinar;
- inca de la inceputul cercetarii disciplinare a declarat explicit ca are cunostinta de obiectul cercetarii: "prejudiciile cauzate societatii si neraportarea lor la timp``.
- pe parcursul cercetarii, reclamantui a raspuns la intrebarile ce i s-au adresat, a dat detalii, nu a mentionat faptul ca nu intelege sau nu cunoaste aspectele despre care se discuta si a ales sa se apere singur, desi ii fusese adus la cunostinta prin convocator ca poate fi asistat dar si toate celelalte drepturi pe care le are in raport cu cercetarea disciplinara (a se vedea paragraful 4 din convocare). Reclamantul nu a uzat insa de aceste drepturi;
- in sfarsit, el nu a mentionat in niciun moment faptul ca nu a avut timp sa se pregateasca, neinvocand vreun prejudiciu rezultat din acordarea unui termen mai mic de cinci zile de pregatire, conditia prejudiciului/vatamarii fiind retinuta de doctrina de specialitate si de jurisprudenta ca o conditie pentru a se putea pronunta nulitatea unei astfel de proceduri;
- faptul ca reclamantul a fost de acord cu procedura de cercetare disciplinara si nu a avut obiectiuni cu privire la modul de desfasurare a acesteia, prin semnarea Procesului verbal de sedinta nr. 1 din data de 04.10.2016;
- desi angajatorul a tratat cu prioritate desfasurarea cercetarii disciplinare si discu?ia directa cu salariatul, aceasta fiind programata pentru 04.10.2016, imediat dupa finalizarea controalelor de fond, angajatorul nu a luat o decizie pripita, nu a aplicat in graba sanctiunea, neurmarind in general aplicarea cu celeritate nejustificata a sanctiunii angajatului sau. Astfel, cercetarea s-a desfasurat in data de 04.10.2016, iar Decizia de concediere a fost emisa abia in data de 3.11.2016, timp care a permis paratului timpul necesar sa analizeze faptele si sa aprecieze asupra gravitatii lor. In plus, salariatului i-a fost acordat preaviz intre 07.11.2016 (data comunicarii Deciziei de concediere) si 23.11.2016, desi preavizul nu era obligatoriu conform legii pentru aceasta ipoteza. Or, toate acestea demonstreaza intentia de a proteja salariatul (chiar daca acesta nu manifestase o atitudine corecta fata de angajator) si acordarea unul timp suficient atat lui cat si desfasurarii acestei proceduri.
Privitor la sustinerile reclamantului in sensul necorelarii obiectului convocarii cu cel al cercetarii si al sanctionarii disciplinare, s-a aratat ca in cererea sa de chemare in judecata reclamantul a expus doar partial obiectul cercetarii disciplinare astfel cum acesta a fost definit prin convocator si ulterior in timpul cercetarii si a fost reflectat in procesul verbal de cercetare disciplinara si in Decizia de concediere .
In realitate nu a existat nicio necorelare sau largire a obiectului cercetarii disciplinare deoarece:
- convocatorul mentioneaza expres in primul paragraf ca cercetarea are ca obiect "abaterea disciplinara savarsita de dumneavoastra in perioada aprilie-septembrie 2016", facand de asemenea referire la consecintele acestei abateri in paragraful al doilea;
- procesul verbal de sedinta nr. 1/04.10.2016 retine expres obiectul sau: fapta salariatului din data de 24.09.2016 de crapare si scoatere de cioate (primul paragraf al convocatorului) si consecintele acestei fapte, la care se refera chiar angajatul, conform paragrafului al patrulea;
- decizia de concediere se refera in preambulul sau (in paragraful al patrulea) la fapta salariatului din data de 24.09.2016, iar in paragraful 5 mentioneaza expres consecintele acestei fapte, consecinte ce erau indisolubil legate de fapta salariatului;
- de aceasta legatura intre fapta si consecintele economice era constient si salariatul la data cercetarii disciplinare (si nu le-a aflat abia la acel moment, cum in mod fals a sustinut prin cererea de chemare in judecata), ca urmare a participarii sale la actele specifice controlului de fond finalizat in data de 30.09.2016 si a semnarii de catre el a actelor specifice acestui control .
Din punctul de vedere al reclamantului faptele constatate nu ar fi fost suficient de grave pentru a se dispune concedierea si, in plus, conditiile in care acesta isi desfasura activitatea au condus la prejudiciile grave si nu atitudinea sa in executarea atributiilor de munca .
Toate aceste aspecte sunt insa contrazise de probele pe care comisia de cercetare disciplinara le-a avut la dispozitie, coroborate cu rezultatele controalelor de fond anterioare si cu valoarea semnificativa a prejudiciului provocat, rezultand necesitatea de a se lua masura de o astfel de gravitate.
La individualizarea sanctiunii au fost avute in vedere urmatoarele aspecte:
- valoarea impresionanta a prejudiciului produs intr-o perioada foarte scurta de timp (aprilie-septembrie 2016), ce nu poate sa indice decat o cooperare a reclamantului cu cei care taie ilegal arbori sau incapacitatea acestuia de a-si exercita in mod competent sarcinile de serviciu;
- a fost avut in vedere si ca astfel de lipsuri nejustificate au mai fost descoperite si la celelalte controale de fond situatie in care, desi nu s-a dispus aplicarea unei sanctiuni disciplinare, reclamantul si-a recunoscut vina si si-a asumat acoperirea prejudiciului;
- lipsa de cooperare cu conducerea Ocolului S_ privind problemele intampinate in activitatea desfasurata reprezinta un motiv in plus pentru ca sanctiunea aplicata pentru aceasta abatere disciplinara sa fie desfacerea CIM; reaua-credinta a reclamantului care a incercat-sa ascunda in mod fraudulos pe parcursul controlului de fond consecintele taierilor ilegale de arbori.
Paratul a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului precum si proba testimoniala.
Analizand sustinerile partilor in raport de dispozitiile legale incidente in cauza si de probele administrate, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul solicita in primul rand, constatarea nulitatii absolute a convocatorului la cercetare disciplinara (si pe cale de consecinta si a procesului verbal de cercetare din 4.10.2016) intrucat nu s-ar fi respectat termenul de 5 zile lucratoare pana la cercetare prevazut de art. 22 pct. 4 din ROI.
Tribunalul constata insa, ca aceasta solicitare este nefondata.
Intr-adevar, convocatorul (f. 13 dosar) a fost comunicat reclamantului la 2 octombrie, iar cercetarea efectiva a avut loc la 4 octombrie.
Cu toate acestea, cercetarea nu este nelegala.
Astfel, este de observat ca, pe de o parte, termenul de 5 zile prevazut de art. 22 pct. 4 din ROI (f. 99 dosar) nu este un termen imperativ, ci de recomandare, natura acestuia rezultand in mod neechivoc din modul de radactare al clauzei respective din regulament: (``o comisie care va convoca in scris salariatului cu cel putin 5 zile inainte, precizand obiectul, data, ora si locul intrevederii``).
Asadar, in privinta termenului, aceasta norma juridica are caracter supletiv, nefiind obligatorie respectarea sa.
De altfel, art. 251 alin. 2 din Codul muncii nici nu prevede un anumit termen intre convocarea la cercetare si cercetarea disciplinara propriu - zisa.
Pe de alta parte, reclamantul a fost prezent la cercetare si a raspuns efectiv la toate intrebarile care i-au fost puse, neinvocand in vreun fel ca nu ar fi avut timp sa-si pregateasca apararile si nici nu a cerut amanarea cercetarii.
Iar acesta era in cunostinta de cauza asupra dreptului la aparare deoarece chiar in cuprinsul convocatorului (alineatul 4) i s-au adus la cunostinta in mod expres prevederile art. 251 alin. 4 Codul muncii, fiind redat in integralitatea sa.
Asadar, reclamantului nu i s-a adus niciun prejudiciu prin termenul de 2 zile pe care l-a avut pana la cercetarea disciplinara, acesta fiind rezonabil.
Mai pretinde reclamantul ca pe parcursul cercetarii disciplinare ar fi fost ``aduse in discutie si alte aspecte care au fost ulterior inserate in decizia de concediere``, dar ca acestea nu fusesera mentionate in convocator.
Tribunalul constata ca art. 251 alin. 2 Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu pentru care urmeaza sa fie cercetat(deci a tuturor imprejurarilor de fapt care de altfel, pot determina chiar si existenta, in drept, a mai multor abateri disciplinare) ci, indicarea doar a ``obiectului``. Prin urmare, este vorba despre obligatia mentionarii generice a situatiei despre care urmeaza sa se discute.
Or, in convocator s-a aratat in mod expres si clar ca cercetarea va fi in legatura cu ``existenta a numeroase cioate taiate ilegal in trupul de padure Balta Arsa`` si cu ``faptele ca ati incercat scoaterea din pamant a acestora ulterior primei verificari``.
De asemenea, s-a precizat si ca i se imputa faptul ca scopul a fost acela al ``diminuarii pagubei produse``.
Asadar, angajatorul a adus la cunostinta ca cercetarea are in vedere existenta multutidinii de cioate provenite din taieri ilegale, or aceasta vizeaza de fapt neindeplinirea oricarei obligatii de serviciu legata de taierile ilegale: paza fondului forestier, gestionarea, constatarea si raportarea unor asemenea taieri. In plus, s-a facut referire inclusiv la producerea unei pagube.
Prin urmare, nu exista niciun motiv de nulitate a procedurii de cercetare disciplinara desfasurate in speta - nici a convocatorului si nici a procesului verbal de cercetare disciplinara.
In privinta temeiniciei deciziei de concediere, instanta constata urmatoarele:
Situatia de fapt retinuta de angajator in cuprinsul deciziei a fost aceea ca:
``La data de 24.09.2016 salariatul N__ D_ a fost surprins de catre seful de district silvic I_ M_ si padurarul H_ A_ (angajati ai societatii) in parcelele 32 - 34 din cantonul 18 Vorona (trupul Balta Arsa) desfasurand operatiuni de ascundere a urmelor unor taieri ilegale. Astfel, in dimineata zilei de sambata 24.09.2016, Miclius I_ si H_ A_ s-au deplsat in trupul Balta Arsa fara a-l anunta in prealabil pe salariatul N__ A_ si, cand se aflau in parcelela 32 - 34, au auzit lovituri de topor. Indreptandu-se catre zona din care se auzeau loviturile, l-au gasit pe salariatul N__ Danita impreuna cu alti cinci oameni care crapau - scoteau din pamant cioate provenind din taieri ilegale. Aceste fapte au fost surprinse desfasurandu-se asupra unui numar de cioate. Intrebandu-l ce face, salariatul N__ Danila a raspuns ca inventaria cioatele si incerca sa mai reduca din paguba . Ulterior, la limita dintre parcelele 34B si 34N, seful de district silvic I_ M_ si padurarul H_ A_ au intilnit alti 3 oameni cu o caruta, care stringeau creanga in jurul unor cioate provenite din taieri ilegale si o depozitau in _ recunoscut ca padurarul D_ N__ i-a pus sa o stringa``.
In urma referatului depus de catre sef district I_ M_, inregistrat sub nr. 1920 din 26.09.2016, in care se prezentau faptele descrise anterior, s-a organizat o inspectie de fond in catonul 18 Vorona.
Conform actului de control de fond nr. 56/ 4.10.2016, in urma inspectiei de fond s-a identificat un numar de 842 de cioate nejustificate ca fiind taiate ilegal, creandu-se astfel un prejudiciu semnificativ proprietarului _, constand in 388.368 mc de masa lemnoasa``.
Asadar, abaterea disciplinara retinuta in sarcina reclamantului a fost aceea de ``desfasurare a unor operatiuni de ascundere a urmelor unor taieri ilegale`` (abatere mentionata explicit in decizie).
Iar incriminarea acestei fapte ca abatere disciplinara este prevazuta, intr-adevar, de textele de lege din Regulamentul de ordine interioara si de clauzele din fisa postului si contractul de munca indicate expres si in detaliu in cuprinsul deciziei.
Reclamantul a sustinut insa, ca nu este adevarat ca ar fi efectuat operatiuni de ascundere a cioatelor ci, ca efectua doar inventarierea acestora.
Aceasta aparare este insa contrazisa atat de depozi?iile martorilor H_ A_ I__, M_ I_ si chiar si B_ M__ ( acesta din urma propus de catre reclamant) cat si de inregistrarea video si fotografiile efectuate in momentul surprinderii reclamantului si de raspunsurile date de reclamant in cursul cercetarii disciplinare.
Astfel, martorii M_ I_ si H_ A_ I__ sunt cei care l-au surprins pe reclamant in padure in ziua de 24.09.2016 in timp ce era cu mai multe persoane care aveau asupra lor topoare si ciopleau, crapau ni?te cioate mari si mai vechi.
M_ I__ a declarat:
`` Intr/o sambata in septembrie 2016 am fost in padure la Balta Arsa, fiind nelinistit deoarece cu o zi inainte am vorbit cu reclamantul la telefon,. Stiind ca sunt probleme acolo si acesta m/.a aminat pe luni, spunindu/mi ca are de numarat niste puieti si nu era timp . Impreuna cu mine a mai fost un alt padurar din Suceava si in padure am auzit lovituri de topor, l/am gasit pe un barbat taind in jurul unei cioate, incarcind sa/i reduca diametrul sau o sa o scoata din pamint. Atunci l/am filmat cu telefon si i/am luat toporul iar dupa 30 / 40 de metri l/am gasit pe reclamant impreuna cu patru sau cinci barbati care aveau si ei topoare si ciopleau, la fel, mai multe cioate. Acolo era o zona cu probleme pentru ca erau mai multe cioate. I/am filmat si pe acestia . Cind l/am vazut pe reclamant l/am salutat. Intre primul om pe care l/am gasit cioplind cioate si grupul de 4 sau 5 era o distanta de 50 de metri iar masina reclamantului se afla in dreptul primului barbat si pe el l/am gasit pe drum intre acestia., Cam la jumatatea distantei dintre primul si grupul respectiv. L-am salutat, l/am intrebat ce face si mi-a raspuns ca inventariaza. avea ni?te documente, niste hirtii in mina . Eu m/am enervat cind mi/a dat acest raspuns, suparindu/ma situatia in sine. Eu mi/am dat seama ca fiind o problema acolo, el a gasit rezolvarea prin scoaterea cioatelor din pamint si reducerea astfel a pagubelor. Acele persoane erau venite cu el. Mi/am dat seama atunci de acest fapt si Asa si este pentru ca cel putin una dintre ele are domiciliu din Vorona , tot ca si reclamantul. Loviturile de topor puteau fi auzite foarte bine de catre reclamant pentru ca eu le/am auzit de la citeva sute de metri. Padurarul care era atunci cu mine s/a dus si le/a luat topoarelor acelor barbati spunindu/le sa stea jos. Ma?ina noastra era lasata la marginea padurii, noi eram pe jos. Padurarul care era cu mine si avea cu el pusca ci, doar eu pistolul de serviciu . Sarcina padurarului este de a depista scoaterea cioatelor ilegal. De asemenea, este obligat sa o treaca o condica de serviciu . Dupa aceea, fie se face un control de fond partial, daca este o situatie complexa , fie verificarea situatiei este lasata la controlul de fond . Ulterior, seful de district erau un inginer se prezinta cu ciocanul de marcat in baza unei delegatii si marcheaza acea cioata . Acest ciocan de marcat este ca o bardita cu care se ciopleste scoarta aproape de sol, dupa care in capat are o stanta care se aplica pe scoarta. Nu exista o asemenea practica ca reclamantul sa ciopleasca dinainte cioatele in vederea marcarii ulterioare de catre inginer si seful de district. Se mai proceda la cioplirea dinainte insa numai in situatiile cind se marcau copacii pentru taieri ilegale, respectiv aproape de 1000 pe zi``.
Iar H_ A_ a declarat :
``Am participat la un control pe care l/a facut inginerul M_ , anul trecut pe la sfir?itul lunii august sau inceputul lui septembrie, la Balta Arsa. Eu am fost rugat de aceasta sa/l inso?esc pentru ca mi-a spus ca sunt ni?te probleme acolo. Fiind in padure am vazut mai multe cioate care nu erau marcate si nici inventariate cu creionul. L/a un moment dat am auzit lovituri de topor iar acestea au devenit tot mai multe si impreuna cu inginerul am gasit patru grupuri de cite doi barba?i care aveau fiecare cite un topor. Eu personal le/am luat topoarele pentru a nu i se ivit vreo alterca?ie, le/am aruncat sub ma?ina reclamantului. Acesta se afla la mijlocul distan?ei dintre cele patru grupuri , respectiv la vreo departare de 10 metri de cel mai indepartat grup . Atunci ne/a intrebat de ce nu am anuntat ca venim. Atunci inginerul l/a intrebat ce face acolo, este la inventariat puie?i. L/a mai intrebat daca isi da seama ce face si i/a spus ca a vrut sa mai diminueze din prejudiciu. Reducind circumferin?a cioatelor, rezulta o valoare mai mica a arborilor taia?i. Acele persoane ciopleau cioatele cu topoarele. Cioatele erau taiate razant la nivelul solului iar cu topoarele erau cioplite pe margine pentru a li se reduce circumferin?a. Noi am gasit atunci cioate de stejar si erau sarite din ele buca?i mari. reclamantul avea asupra lui doar o mapa cu tabelul cu prejudiciu`` .
Faptul ca acele persoane aveau asupra lor topoare, rezulta si din inregistrarea video depusa la dosar (anexa 9 la intampinare - f. 23 vol II) si este confirmat nu numai prin depozitia celor doi martori susmentiona?i ci, chiar si a martorului B_ M__ care a mentionat ca in ziua in care s-a intalnit cu inginerul M_ inso?it de celalalt padurar, intr-o sambata din luna septembrie 2016, se intilnise anterior cu reclamantul care era impreuna cu un baiat, dar ``nu a vazut ca acesta sa aiba asupra lui vreo drujba de taiat, ci numai celalalt avea o bardi?a mica cu care cioplea la cioate``. A sustinut acest martor ca ``Acea bardi?a era folosita pentru a ciopli cioata la radacina`` iar pe locul cioplit se marca un nr. cu un creion special``-
Instanta constata insa, ca aceasta sustinere este infirmata de superiorul direct al reclamantului de la acea data (martorului M_ I_) care a precizat:
``Se mai impune sa se faca o diferenta intre ciopliturile care se efectueaza la marcare si care este de fapt ca o ciupitura de scoar?a si cioplitul pe care l/am vazut eu atunci la fata locului cind efectiv se crapau lemne. Procedura de inventariere consta in deplasarea reclamantului la fata locului, depistarea cioatei, masurarea ei cu o ruleta, consemnarea in condica speciala de serviciu si numerotarea ei cu un creion deasupra pe cioata . Cu aceasta ocazie reclamantul nici nu trebuia si nici nu obi?nuia sa procedeze la vreun fel de cioplire a cioatelor. Eu nu am gasit niciodata inainte de aplica marcajul in padurea gestionata de reclamant, vreo cioata inventariata de acesta si care sa fi fost cioplita. La controlul de fond care a avut loc intre luna septembrie si noiembrie s/au gasit cioate inventariate care aveau nr. de inventar pe partea de sus a cioatei, nu in lateral pe vreo cioplitura. Acestea nici nu erau cioplite. Nu toate cioatele erau trecute in caiet in cazul reclamantului si de asemenea chiar daca erau trecute in caiet nu se gaseau insemnarile pe ele, cu numerotarea lor. De obicei, reclamantul gasea doua - trei cioate, le trecea in caiet si mergea la Politie si le declara, sau intocmea el proces / verbal pentru ca avea asemenea formulare, tipizate. In situatia in care cioata este foarte joasa aproape de sol si nu mai ramine loc pentru marcare, respectiv pentru ciupitura laterala, se face marcarea in cap si de asemenea se trece la un arbore mai micu? care este mai apropiate se face o mica ciupitura cu ciocanul de marcat, se pune amprenta, se face o sageata in jos pe care se scrie distan?a pina la cioata . Noi suntem obligati sa punem doua amprente si la lateral si in cap. In acea perioada eu eram superiorul direct al reclamantului``.
In plus, la cercetarea prealabila reclamantul a achiesat la invinuirea ca incerca sa ascunda urmele cioatelor.
Astfel, este de observat ca, pe de o parte, acesta nici nu a contestat acuza?ia directa ca a fost surprins in timp ce ascundea cioatele ci, in raspunsul sau a lasat sa se in?eleaga ca aceasta a fost situatia de fapt . Iar pe de alta parte, la aceste intrebari exprese a ales sa nu dea niciun raspuns (f. 14 - 16 dosar):
`` C_ M__: Din pacate, si dvs. A?i facut ceva. La controlul inopinant de sambata a?i fost surprins ascunzand prejudiciul.
Niculita Danila: Facem inventarul la ele, nu altceva. Urma sa raportez.
C_ M__: Sunt filmari ce atesta clar ca voai?i sa ascundesi prejudiciul. Cum justifici prezen?a ta in ziua respectiva sa faci lucrarile acelea. Intra in atributia ta de serviciu sa faci aceste treburi?
N__ Danila: Nu.
C_ M__: Atunci cum explici?
Niculita Danila . Fara raspuns.
I__ P_: Daca tu ai mers cu ei sa ascunzi cioate, cum crezi ca ii mai controlezi?
Niculita Danila: Nu am mers cu tiganii.
``I__ P_: De ce la numarul asta de cioate ai urmarit sa diminuezi in loc sa spui?
N__ Danila: Urma sa raportez.
I__ P_: Daca tu faci ascundere de cioate, cum te a?tep?i la clemen?a sau sa gase?ti intelegere?
N__ D: Intr-o seara am ajuns acasa, a sunat telefonul pe la ora 6. Am fost sunat ca se fura. Am luat ma?ina, un vecin, un coleg padurar de la stat si am mers la fata locului unde am gasit oamnei cu o caru?a de lemne, voiau sa iasa din padure. Am sunat la 112. Am fost inprins si amenin?at ca ma taie cu drujba. In alta seara la fel. Iar caru?a plina. Am sunat la Politie. Au ris de mine. D-le tu e?ti acasa? Cum sa fiu acasa? Sunt in padure cu inca 2 oameni. Alta daca am luat jandarmii si nu am gasit pe nimeni. Am dat ocol la padure.
C_ M__: intelegem complexitatea, dar dvs. ave?i numarul extraordinar de mare de cioate. Ave?i o tentativa sa acoperi?i. Nu a?i notificat ocolul sau managerul ca nu face?i fata.
N__ Danila . Urma.
C_ M__: Urma e un termen incert. Totul converge catre ideea ca nu a?i facut treaba cum trebuie.
N__ D_: Am facut treab a in sens de paza . si sambata si duminica. Nu am facut treaba in sens de raportare.
C_ M__: Ati primit de obicei sprijin cind l-a?i cerut?
Nicilita Danila: Da.
I__ P_: Ai zis ca incercai sa ascunzi o cioata pentru ca credeai ca e in jur de 2600 lei. E mai mult ca salariul tau. Erai con?tient de nivelul pagubei. Nu ai declarat.o.
N__ Danila: C_ respectiva la ce distan?a de casa tiganilor era? De frica nu am facut-o.
I__ P_: Voiam sa spun ca erai con?tient ca acolo era o paguba imensa. Trebuia sa te fi pregatit mai mult.
I__ P_: Cum vezi tu aceasta situatie: profesional si personal?
N__ Danila: Vina a fost ca n-am raportat.``.
Iar filmarea video si fotografiile depuse au valoare probanta ca mijloace materiale conform art. 341 NCPC intrucat se coroboreaza cu susmentionatele depozi?ii ale martorilor si raspunsurile reclamantului la cercetare.
Asa cum rezulta din filmare, cel putin una dintre persoanele surprinse avea in mana un topor, iar cioatele nu erau doar ciupite pentru marcare, ci erau sparte sau cioplite pe margine pentru a se reduce diametrul lor si astfel marimea arborilor respectiv si, deci, cuantumul prejudiciului.
Oricum, la cercetarea prealabila (Asa cum rezulta din procesul verbal din 4.10.2016) reclamantul a recunoscut in mai multe randuri, expres, vina ca ``nu am facut treaba in sens de raportare``. Or, conform fisei postului, aceasta era una dintre sarcinile sale principale, iar neraportarea nu inseamna de fapt altceva decat tainuirea, ascunderea faptelor de taiere ilegala si a prejudiciului produs.
Iar conduita procesuala a reclamantului a fost necorespunzatoare, acesta fiind de rea credin?a intrucat, desi in cadrul cercetarii a marturisit in mod constant ca nu a raportat existenta cioatelor, cu toate acestea, prin cererea de chemare in judecata si raspunsul la intampinare a pretins ca a raportat telefonic catre superiori aceasta situatie.
Intentia frauduloasa a reclamantului fata de angajatorul sau reiese si din succesiunea faptelor, organizarea grupului fiind explicabila in contextul in care a avut ca scop reducerea dimensiunilor cioatelor sau eliminarea acestora (dupa ce fusese controlat la 22.09.2016 cu privire la nr. mare de cioate nejustificate), incercand astfel sa diminueze prejudiciul de care era responsabil.
De altfel, reclamantul a recunoscut conform Procesului verbal de sedinta nr. 1/04.10.2016 ca are cunostinta de cuantumul acestui prejudiciu neputand explica in concret de ce au crescut atat de mult taierile ilegale in perioada aprilie - septembrie 2016, in cantonul unde era padurar.
Fata de acestea, tribunalul constata ca individualizarea sanctiunii a fost in mod corect realizata de catre angajator .
Organizarea grupului de oameni cu scopul de a se sustrage de la raspundere, constituie - in sine - o fapta deosebit de grava, ceea ce justifica neincrederea societatii pentru a se mai putea continua relatiile de munca .
Oricum, abaterea disciplinara retinuta in sarcina reclamantului, de tainuire a sustragerilor de valori materiale din patrimoniul angajatorului, nu putea fi sanctionata potrivit pct. 19 din Anexa 3 la ROI - decat cu desfacerea contractului de munca .
Asa fiind, in temeiul art. 252 alin. 2 Codul muncii, tribunalul va respinge contestatia ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge ca nefondata contestatia formulata de reclamantul D_ N__ impotriva deciziei nr. 1 din 03.11.2016 emisa de paratul O_ S_ I__ SRL Focsani .
Prezenta hotarare poate fi atacata numai cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, cererea si motivele de apel urmand a fi depuse sub sanctiunea nulitatii la Tribunalul B__.
Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017
Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017
Contestatorul a raspuns la intrebari fara sa cunoasca faptul ca este cercetat disciplinar, fiind astfel in imposibilitatea de a se apara efectiv Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Sectia I Civila, Decizia civila nr. 171/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017
Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 197/2016A, in sedinta publica din 16 martie 2017
Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017
Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017
Desfiintarea postului a fost efectiva, organigramele si statele de functii depuse neputand fi apreciate drept acte pro causa Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 278/2017, in sedinta publica din 19 ianuarie 2017