Tribunalul Suceava prin sentinta civila nr. 1512 din 29 noiembrie 2016 a admis actiunea avand ca obiect ``contestatie decizie de concediere`` privind pe contestatoarea B_ M__, in contradictoriu cu intimatii P__ C_ S_ - V_ G_ si U__ A__ T__ _.
A anulat dispozitia nr. 262 din 25.07.2016 de desfacere disciplinara a contractului individual si a dispus reintegrarea contestatoarei in functia detinuta anterior emiterii acestei dispozitii.
A obligat intimata _ sa plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in calitate de salariat, de la data desfacerii contractului de munca si pana la data reintegrarii efective in functia detinuta.
Examinand actele si lucrarile dosarului, asupra actiunii de fata, tribunalul a constatat urmatoarele:
Prin cererea formulata, contestatoarea B_ M__ in contradictoriu cu intimatii P__ C_ S_ - V_ V_ G_ si _, a solicitat anularea dispozitiei nr. 262/25.07.2016 a Primarului comunei S_, reintegrarea pe postul detinut anterior concedierii si obligarea intimatului P__ comunei S_ la achitarea unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate impreuna cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat incepand cu data concedierii si pana la data reintegrarii efective pe postul detinut anterior concedierii.
Tribunalul a constatat ca prin dispozitia nr. 218 din 04.11.2014 a Primarului C_ S_ s-a dispus angajarea contestatoarei in cadrul Primariei S_ in functia de guard, pe o durata nedeterminata. (f. 25)
Prin dispozitia nr. 262/25.07.2016, P__ C_ S_-V_ Vladut G_ a dispus concedierea contestatoarei din functia de guard la Primaria C_ S_ jud. Suceava, in baza dispozitiilor art. 55 lit. c, art. 61 lit. d, art. 62 alin. 2, art. 247, art. 248 lit. e, art. 250 si art. 251 alin. 3 din Codul Muncii, pentru abateri deosebit de grave de la normele si regulile de disciplina muncii.
Raportat la temeiurile de drept indicate in dispozitia de concediere, contestatoarea a apreciat ca dispozitia nr. 262/25.07.2016 a Primarului C_ S_ este nelegala.
In motivare a aratat ca dispozitia de concediere nu contine elementele strict si limitativ prevazute de legiuitor in art. 252 alin. 2 Codul Muncii si a fost emisa cu incalcarea art. 251 din Codul muncii, care prevede obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, sub sanctiunea nulitatii; a fost emisa cu incalcarea art. 248 Codul muncii, care priveste aplicarea graduala a sanctiunilor disciplinare, si art. 250 Codul muncii, privind criteriile avute in vedere de la individualizarea si aplicarea unei sanctiuni disciplinare.
Pentru motivele expuse, solicita anularea dispozitiei de concediere si reintegrarea in functia avuta, de guard, iar in conditiile in care instanta nu a retinut nulitatea actului de concediere, sa-i fie aplicata o sanctiune mai blanda, prin reindividualizarea sanctiunii aplicate.
Astfel, cu privire la temeiul de drept al concedierii, tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 55 lit. c Codul Muncii reglementeaza incetarea contractului individual de munca ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, dispozitiile art. 61 lit. d Codul muncii, prevad concedierea in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat, iar art. 62 alin. 2 Codul muncii, impune angajatorului care emite decizie de concediere in temeiul art. 61 lit. a sa respecte dispozitiile art. 247-252 Codul muncii.
In ceea ce priveste invocarea art. 61 lit. d) Codul Muncii, tribunalul a retinut ca, acest caz intervine cand salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. Astfel, necorespunderea trebuie inteleasa ca o necunoastere sau o stapanire insuficienta a regulilor specifice unei functii, profesii, meserii, care determina ca acel salariat sa nu mai fie in masura sa-si indeplineasca intocmai sarcinile de serviciu . Potrivit art. 63 alin. 2 Codul Muncii concedierea salariatului pentru acest motiv poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului conform procedurii stabilite prin contractul colectiv de munca sau in lipsa acestuia, prin regulament intern.
Analizand dispozitiile legale expuse anterior insa si apararile intimatei, instanta a retinut ca nu a fost dovedita incidenta acestui caz de concediere, neexistand la dosar evaluarea prealabila a salariatei care sa constate necorespunderea profesionala. In plus, potrivit men?iunilor deciziei contestate, nu s-a mentionat ca salariata nu corespunde profesional locului de munca, care ar fi lipsa de corespundere profesionala sau daca evaluarea profesionala a fost efectuata.
Prin urmare, instanta a retinut ca textul de lege indicat de intimata si analizat anterior nu este aplicabil in cauza.
Potrivit art. 62 alin. 3 Codul Muncii, decizia de concediere trebuie, sub sanctiunea nulitatii absolute, sa cuprinda motivele de drept ale sanctiunii aplicate. Cu toate acestea, intimata invoca in intampinare, ca din eroare a fost indicat acest temei legal si ca in realitate este vorba de o incetare a contractului de munca ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti potrivit art. 55 lit. c Codul Muncii, care a si fost invocat in dispozitia contestata, ca urmare a savarsirii de abateri disciplinare.
fata de apararea intimatei, instanta a retinut ca intr-adevar nu se impune un formalism excesiv si daca printre temeiurile de drept invocate apare si cel care a stat in mod corect la baza emiterii deciziei de concediere, acest aspect nu poate duce eo ipso, la nulitatea deciziei.
Astfel, tribunalul a retinut ca printre temeiurile de drept indicate in cuprinsul deciziei, art. 55 lit. c, reglementeaza concedierea din ini?iativa angajatorului, iar art. 62 alin. 2 Codul Muncii, face trimitere la art. 61 lit. a) Codul muncii - care reglementeaza concedierea pentru motive care sin de persoana salariatului, in cazul in care acesta a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara.
In continuare, avand in vedere ca au fost indicate printre motivele de drept si cele pe care intimata le considera incidente in cauza astfel cum a aratat in intampinare, tribunalul a analizat restul elementelor obligatorii pe care decizia de concediere ca urmare a savarsirii unei abateri grave sau repetate de la regulile de disciplina muncii, trebuie sa le cuprinda.
Astfel, contestatoarea a sustinut ca au fost incalcate dispozitiile art. 252 alin. 2 din Codul Muncii, intrucat decizia emisa nu cuprinde pe langa motivele de drept in baza caruia sanctiunea se aplica, descrierea faptei care contine abaterea disciplinara, dispozitiile ce au fost incalcate, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariata in cadrul cercetarii disciplinare, instanta competenta si termenul in care sanctiunea poate fi contestata.
In ceea ce priveste motivele de fapt, respectiv descrierea faptei, intimata a mentionat in cuprinsul deciziei contestate, ca reclamanta-contestatoare a savarsit cu vinovatie, abateri deosebit de grave de la normele si regulile de disciplina muncii, prin ``comportamentul necontrolat avut fata de conducerea comunei precum si de consecintele abaterii disciplinare prin semnarea in fals in condica de prezen?a in locul numitului Calbau V_ care se afla in perioada de preaviz, precum si in locul numitului B_ G__, paznic la Primaria C_ S_`` (f. 10).
Tribunalul a retinut ca fapta nu a fost descrisa decat generic, fara a se mentiona in ce consta ``comportamentul necontrolat fata de conducerea comunei`` si fara a se arata conditiile si perioada in care salariata a semnat in condica de prezenta in locul altor salariati.
In continuare, tribunalul a retinut ca intimata nu a indicat in decizia de concediere textul de lege incalcat de salariata, respectiv prevederile din statut, regulament sau contract individual de munca .
In referatul de la fila 12-13 dosar, s-a consemnat ca, aceasta a refuzat sa prezinte nota explicativa solicitata la data de 21.07.2016 avand un comportament necontrolat fata de primarul comunei aspect mentionat la situatia de fapt in decizia de concediere, mentionandu-se si faptul ca se va tine cont si de consecintele abaterii disciplinare prin semnarea in fals in condica de prezenta in locul numitilor Calbau V_ si B_ G__. Astfel, tribunalul a retinut ca s-a precizat in mod generic ca salariata a savarsit abateri deosebit de grave de la normele si regulile de disciplina muncii si ale regulamentului intern, fara insa a preciza cu exactitate normele incalcate. Desi intimata a precizat in intampinare ca s-a prevazut in decizia de concediere obligatia de a respecta disciplina muncii si de a nu semna in condica de prezenta in locul altor angajati pentru a acoperi absenta nemotivata a acestora, precum infractiunea de falsuri in inscrisuri, tribunalul a retinut ca nu s-au mentionat aceste aspecte in cuprinsul deciziei si nici normele care prevad aceste obligatii si care au fost astfel incalcate. Astfel, angajatorul nu poate sa-si acopere lipsurile deciziei prin invocarea acestora in cuprinsul intampinarii si prin urmare, pentru a-si corecta masura dispusa.
De asemenea, instanta a retinut astfel cum a invocat si contestatoarea, faptul ca nu s-a prevazut termenul in care sanctiunea poate fi contestata astfel cum se prevede la 252 alin. 2 lit. e Codul Muncii. In ceea ce priveste instanta la care poate contesta aceasta decizie, desi contestatoarea a aratat ca a fost indicata gresit instanta de contencios administrativ ca fiind competenta, tribunalul a retinut ca atata timp cat nu s-a adus niciun prejudiciu, masura fiind supusa analizei instantei, indicarea eronata a instantei competente, nu poate atrage nulitatea absoluta a deciziei.
In continuare, in cazul in care se aplica salariatului o sanctiune disciplinara, cercetarea disciplinara prealabila este obligatorie si se efectueaza dupa regulile prevazute de art. 251 C. Muncii. Astfel, in cadrul cercetarii prealabile se vor stabili, de catre persoanele imputernicite, care sunt faptele si urmarile lor, imprejurarile in care au fost savarsite, care fac totodata si propuneri privind aplicarea unor sanctiuni disciplinare. Salariatul este convocat, in scris, la cercetarea prealabila, iar convocarea trebuie sa cuprinda obiectul cercetarii disciplinare prealabile, adica sa i se aduca la cunostinta fapta ce constituie abatere disciplinara precum si data, ora si locul intrevederii, pentru ca doar in aceasta modalitate salariatul poate sa-si formuleze aparari. Adresele depuse la filele 39 si 41 emise de intimata, nu pot fi considerate a fi convocari valabile, necuprinzand elementele prevazute de lege enuntate anterior. De asemenea, faptul ca pe data de 22.07.2016, contestatoarea a dat o nota explicativa sub nr. 312 din 22.07.2016 (f. 40), nu semnifica faptul ca procedura cercetarii disciplinare a fost indeplinita atata timp cat aceasta a privit semnaturi din condica de prezenta, neexistand astfel cum s-a retinut anterior, o convocare in conditiile art. 251 alin. 2 Codul Muncii.
In ceea ce priveste procedura cercetarii disciplinare, tribunalul a mai retinut ca la dosarul cauzei nu s-a depus nicio dovada ca semnatarul referatului cu propunerea de desfacere disciplinara a contractului individual de munca a contestatoarei (f. 12-13) reprezinta comisia de cercetare disciplinara desemnata de intimata, cu caracter general, inclusiv stabilita prin regulament intern, sau unul special - pentru cazul concret al contestatoarei. In practica, de regula, comisiile de cercetare a abaterilor disciplinare sunt alcatuite din persoane incadrate in compartimentele de resurse umane, serviciile (directii, birouri) juridice, precum si sefii ierarhic superiori ai celor cercetati etc.
Este de subliniat si faptul ca, cercetarea disciplinara prealabila s-a finalizat la 25.07.2016 - data inregistrarii referatului nr. 3143 (f. 12) iar decizia concedierii pare a fi luata in fapt mai inainte, la 22.07.2016 - data inregistrarii procesului verbal de predare primire a bunurilor materiale din gestiunea reclamantei nr. 3114/22.07.2016 (f. 50) .
Prin urmare, atata timp cat masura concedierii ca masura disciplinara a fost dispusa fara efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile care sa respecte exigentele legii, aceasta este lovita de nulitate absoluta potrivit art. 251 alin. 1 Codul Muncii. In continuare, tribunalul a retinut ca in lipsa unei convocari corecte la cercetarea disciplinara, nici nu pot fi aplicabile dispozitiile art. 251 alin. 3 C.P.Civ privind dreptul angajatorului de a dispune sanctionarea fara cercetarea prealabila, in cazul neprezentarii salariatului la convocarea facuta. De asemenea, faptul ca intimata a mentionat in intampinare ca la luarea deciziei de concediere au fost avute in vedere apararile si explica?iile date de angajat nu pot fi luate in considerare atata timp cat motivele inlaturarii apararilor acesteia nu au fost mentionate in cuprinsul deciziei astfel cum se impunea potrivit art. 252 alin. 2 pct. c Codul Muncii.
Prin urmare, constatand ca decizia de concediere este afectata in totalitate de vicii de forma, pornind de la temeiurile de drept invocate incompatibile intre ele si care fac referire la diferite situatii de incetare a contractului de munca neincidente in cauza si pana la continutul acesteia, necuprinzand elementele care identifica fapta atat in continutul ei faptic dar si juridic, nefiind astfel respectate exigentele solicitate de legiuitor pentru ca salariatul sa poata formula aparari concrete si nefiind de altfel, respectata procedura cercetarii prealabile, tribunalul a retinut nulitatea absoluta a Dispozitiei nr. 262 din 25.07.2016 de desfacere disciplinara a contractului de munca potrivit dispozitiilor art. 252 alin. 2 Codul Muncii.
Referitor la temeinicia dispozitiei contestate, tribunalul a retinut ca salariata nu a contestat faptele retinute in sarcina sa, aratand doar ca raportat la semnaturile celor doi angajati, aceasta nu a considerat din lipsa de pregatire scolara faptul ca este o gre?eala sa semneze in locul acestora. Astfel, raportat la acest aspect si avand in vedere criteriile de individualizare a sanctiunii aplicate prevazute de art. 250 din Codul Muncii, aceasta a mentionat ca se impune aplicarea unei sanctiuni mai blande, solicitari care nu vor mai fi analizate in conditiile in care, s-a constatat anterior, nulitatea dispozitiei nr. 262 din 25.07.2016 de desfacere disciplinara a contractului de munca pentru motive de nelegalitate.
Pentru toate aceste motive, tribunalul a dispus anularea dispozitiei nr. 262 din 25.07.2016 de desfacere disciplinara a contractului individual si in temeiul art. 80 Codul Muncii, a dispus reintegrarea acesteia in functia detinuta anterior emiterii acestei dispozitii. In temeiul aceleasi dispozitii legale, chiar daca contestatoarea a solicitat obligarea primarului la plata de despagubiri, fata de formularea din textul legal mentionat, tribunalul s-a pronuntat din oficiu si asupra obligarii angajatorului la plata de despagubiri si prin urmare, a obligat intimata _ sa plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in calitate de salariata, de la data incetarea contractului de munca si pana la data reintegrarii efective in functia detinuta.
Impotriva acestei sentinte si impotriva incheierii de sedinta din 17.11.x au declarat apel P__ comunei S_ V_ V_ si U__ A__ T__ a comunei S_ - prin primar, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare au aratat ca din probatoriul administrat in cauza rezulta ca :
- prin dispozitia nr. 218 din 04.11.2014 a Primarului C_ S_ s-a dispus angajarea reclamantei B_ M__ in cadrul Primariei C_ S_, in functia de guard, pe o durata nedeterminata;
- in cursul lunii iulie 2016 s-a constatat ca aceasta a savarsit abateri grave repetate de la regulile de disciplina a muncii, in sensul ca a semnat in condica de prezen?a, in fals in locul a doi angajati - pentru Calbau V_ in perioada 22.06.x16 si pentru B_ G__;
- prin adresa nr. 3062 emisa de Primaria S_ prin primar, primita personal de catre reclamanta, aceasta a fost convocata pentru cercetarea prealabila pentru data de 21.07.2016;
- reclamanta nu s-a prezentat in vederea cercetarii disciplinare, dar si-a expus punctul de vedere prin nota explicativa inregistrata sub nr. 312 din 22.07.2016. in referatul nr. 3143 din 25.07.2016 intocmit de secretarul comunei s-a propus desfacerea disciplinara a contractului de munca;
- prin dispozitia nr. 262 din 25.07.2016 s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului munca al reclamantei, incepand cu data de 25.07.2016.
Mentioneaza ca abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale.
Fapta savarsita de reclamanta este pe deplin dovedita prin inregistrarea realizata de aparatura video instalata in incinta primariei, prin notele explicative intocmite de angajatii; C_ Antonica, F_ L__, S__ A_ si Ilk E_ si prin copiile din condica de prezenta anexate la prezenta .
Angajatul B_ G__ mentioneaza in nota explicativa din 21.07.2016 ca nu el a semnat in condica de prezen?a in ziua de 21.07.2016.
In plus, prin nota explicativa reclamanta isi recunoaste vinovatia aratand ca a gresit si a semnat in locul numitului Calbau V_, care nu era la serviciu .
Prin urmare, avand in vedere cele expuse anterior si gravitatea faptei, sunt intrunite conditiile raspunderii disciplinare si nu se impune reindividualizarea sanctiunii, cum s-a solicitat prin actiune .
Fata de atitudinea recalcitranta si refuzul de a da explicatii in data de 21.07.2016, in conformitate cu disp. art. 251 alin. 3 din Codul muncii angajatorului, ce dispune de prerogativa disciplinara, are dreptul sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
Apreciaza ca decizia de concediere este legala si cuprinde toate mentiunile prevazute de disp. art. 252 alin. 2 din Codul muncii, respectiv:
a) descrierea in concret a faptei care constituie abatere disciplinara care sa justifice masura disciplinara dispusa constand in ``semnarea in fals in condica de prezen?a in locul numitului Calbau V_ care se afla in perioada de preaviz, precum si in locul numitului B_ G__, paznic la Primaria comunei S_``.
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat - referitor ta acest aspect sunt mentionate in dispozitia de concediere obligatia de a respecta disciplina muncii si de a nu semna in condica de prezenta in locul altor angajati pentru a acoperi absenta nemotivata a acestora, precum infractiunea de fals in inscrisuri .
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea - fiind mentionat in acest sens in dispozitia primarului articolul 251 alin. 3 din Codul muncii ce prevede ca: ``Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile``, precum si ``comportamentul necontrolat avut fata de conducerea comunei`` ce evident a dus la imposibilitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile.
Astfel cum rezulta din inscrisul ``Nota explicativa`` din 22.07.2016 apararile si explica?iile date de angajat in justificarea atitudinii imputate au fost analizate si avute in vedere de angajator, iar decizia de sanctionare nu este luata arbitrar.
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica. In acest sens se arata in mod clar in dispozitie ca este vorba despre o ``desfacere disciplinara a contractului individual de munca ... pentru motive care sin de persoana salariatului, luand act de faptul ca salariatul a savarsit cu vinovatie, abateri deosebit de grave de la normele si regulile de disciplina a muncii si ale Regulamentului Intern, sinand cont de gradul de vinovatie a faptei comise ... precum si de consecintele abaterii disciplinare``. In plus, sunt precizate toate celelalte temeiuri de drept ce sin de concedierea ca sanctiune disciplinara art. 55 lit. c), art. 62 alin. 2 din Codul muncii (in cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252), fiind evident ca mentionarea art. 61 lit. d din Codul muncii este o eroare. Sunt precizate si dispozitiile art. 247 din Codul muncii ce definesc abaterea disciplinara, art. 248 alin. 1 lit. e privind sanctiunea disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata, la art. 2 din dispozitie aratandu-se ca poate fi contestata potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004 avand in vedere ca potrivit art. 68 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 primarul emite dispozitii cu caracter individual in exercitarea atributiei de sanctionare si de incetare a raporturilor de munca pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate (art. 63 alin. 5 lit. e din Legea nr. 215/2001). Totodata, potrivit art. 10 alin. 1 si 2 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise de primar se solutioneaza in fond de sec?iile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, iar in recurs se solutioneaza de sec?iile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel.
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata - la art. 2 din dispozitie precizandu-se ca poate fi contestata la instanta de contencios administrativ. In aceasta privinta exista practica a instantelor de contencios administrativ prin care s-au solutionat contestatii impotriva dispozitiilor emise de primar privind personalul contractual, fiind o practica neunitara a instantelor judecatoresti in ceea ce priveste Sectia tribunalului la care poate fi contestata o dispozitie a primarului.
In orice caz, fiind chestiuni de interpretare si de aplicare a legii, considera ca nu poate fi incidenta sanctiunea nulitatii absolute.
Fata de netemeinicia capatului de cerere privind anularea deciziei de concediere, considera ca se impunea si respingerea capetelor de cerere subsecvente ca nefondate.
Referitor la apelul impotriva incheierii de sedinta din 17.11.2016, considera ca in mod gresit au fost respinse probele in aparare formulate de paratii - apelanti si solicita incuviintarea acestora, in temeiul disp. art. 478 Cod procedura civila.
Pentru toate aceste motive, solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecata .
In drept, au invocat dispozitiile art. 451 alin. 1, art. 453 alin. 1 si art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila, art. 63 alin. 5 lit. e), art. 68 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, art. 58, art. 61 lit. a), art. 247, art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul muncii, precum si toate dispozitiile legale mentionate in cuprinsul cererii.
Verificand, in limitele motivelor de apel, conform art. 477, art. 479 alin. 1 N.C.pr.civ., stabilirea situatiei de fapt si aplicarea de catre prima instanta a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 252 al. 2 din Codul muncii sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizia de sanctionare se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
Din examinarea deciziei contestate se constata ca Tribunalul a retinut in mod corect ca aceasta a fost emisa cu incalcarea prevederilor citate, lipsind o serie de mentiuni obligatorii din continutul sau.
Astfel, in primul rand se observa ca in decizie, contrar sustinerilor apelantei, nu este descrisa fapta ce constituie abatere disciplinara. Prin ``descriere`` nu se poate intelege, in nici un caz, enumerare sau enuntare, ci prezentarea explicita a acelor aspecte care pot duce la concluzia ca fapta salariatului reprezinta o incalcare de catre acesta a normelor de disciplina muncii savarsita in legatura cu munca sa. Din descrierea faptei trebuie sa rezulte in mod concret in ce a constat actiunea sau inactiunea savarsita cu vinovatie de salariat, data sau datele la care a fost savarsita abaterea disciplinara, in caz contrar se aduce atingere dreptului la aparare al salariatului iar instanta este pusa in imposibilitatea de a realiza controlul sub toate aspectele asupra sanctiunii dispuse. In Decizia de sanctionare nr. 262/25.07.2016 nu este descrisa fapta care ar constitui abatere disciplinara ci, in justificarea sanctiunii aplicate, se arata ca s-a tinut cont de faptul ca salariata ar fi avut un comportament necontrolat fata de conducerea comunei (fara sa se indice data si in ce a constat acest comportament), de consecintele abaterii prin semnarea in fals a condicii de prezenta in locul numitului Calbau V_ si a numitului B_ G__ (fara a se indica datele cand s-ar fi intamplat, fara alte detalii privind fapta imputata pentru circumstaniere). In legatura cu aceste aspecte sunt de retinut si prevederile art. 77 din Codul muncii potrivit caruia in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere .
Descrierea faptelor imputate ca fiind abateri disciplinare este importanta pentru ca insttnta sa poata verifica nu doar temeinica faptelor imputate sau daca acestea constituie sau nu abateri disciplinare dar si termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii disciplinare reglementat de art. 252 alin. 1 din Codul muncii. Or in decizia contestata nu se arata cand au fost comise faptele imputate reclamantei.
In conformitate cu dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizia de concediere angajatorul trebuia sa consemneze in mod obligatoriu precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat . Cum, in speta, aceasta dispozitie nu a fost respectata, in mod corect s-a retinut de catre prima instanta ca decizia contestata este lovita de nulitate absoluta. Nu este suficient sa se mentioneze ca acesta a incalcat regulamentul intern sau regulile de disciplina muncii, ci prevederile incalcate trebuie indicate in concret.
Decizia contestata nu sunt cuprinwe nici motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea.
Conform art. 251 al. 1, 2 din Codul muncii ``sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Din analiza inscrisurilor depuse la dosar de parata apelanta se constata ca reclamanta nu a fost convocata pentru efectuarea cercetarii disciplinare, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a deciziei de concediere, astfel cum in mod corect a stabilit prima instanta. In primul rand nu rezulta ca angajatorul a desemnat o persoana sau o comisie care sa efectueze cercetarea disciplinara, insa un referat cu propunerea de sanctionare disciplinara a reclamantei a fost intocmit de secretarul comunei (filele 12-13 ds. fd.). In al doilea rand, adresa nr. 3062 din 21.07.2016 a Primarului comunei S_ (fila 39 ds. fd.) nu face dovada comunicarii convocarii disciplinare catre salariat intrucat nu mentioneaza ca este in curs o cercetare disciplinara, ora si locul intrevederii, ci doar i s-a cerut reclamantei sa dea o nota explicativa in aceeasi zi privind semnaturile de pe condica de prezenta de la nr. 9 in perioada 22.06.x16 si daca l-a vazut la serviciu pe acesta, reclamanta dand o nota explicativa a doua zi. Aceasta a raspuns la intrebari fara a cunoaste ca este cercetata disciplinar, fapt care nu i s-a adus la cunostinta, fiind astfel in imposibilitatea de a se apara efectiv. Apararile angajatului pot sa vizeze nu doar situatia de fapt, dar si incadrarea faptei sale ca abatere disciplinara sau aducerea de argumente pentru aplicarea unei sanctiuni mai usoare. In plus, in cursul cercetari disciplinare salariatul are dreptul de a fi asistat de un reprezentat al sindicatului (art. 251 alin. 4 Codul muncii) sau chiar de un avocat, or daca nu stie ca este cercetat disciplinar nu se poate prevala de aceste drepturi . Dovada efectuarii cercetarii prealabile nu se poate face cu martori, astfel cum a solicitat apelanta, ci doar cu inscrisuri (convocare scrisa, proces-verbal de constatare, eventual declaratie salariat).
Atat timp cat se constata ca decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta, nu mai au relevanta si nu se pot analiza daca sunt indeplinite sau nu conditiile pentru a se retine o abatere disciplinara, criticile paratului apelant pe fondul cauzei neputand fi retinute. Curtea are in vedere ca instanta nu se poate pronunta cu privire la temeinicia deciziei de sanctionare,in lipsa descrierii faptei, acesta fiind tocmai motivul pentru care legiuitorul a sanctionat cu nulitatea absoluta lipsa acestui element din decizia de sanctionare.
Pentru toate aceste considerente, retinand ca motivele de apel nu sunt intemeiate, in baza art. 480 alin. 1 N.C.pr.civ., Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de P__ comunei S_ V_ V_ si U__ A__ T__ a comunei S_ - prin primar (CUI x), cu sediul in __ si cu sediul ales la sediul ``Vargan si Vargan`` S.C.A. din mun. Suceava, __. 26 A, __. 3 - 5, jud. Suceava, impotriva sentintei civile nr. 1512 din 29 noiembrie 2016 si a incheierii de sedinta din 17.11.2016, pronuntate de Tribunalul Suceava - Sectia I civila, in dosarul nr. x, intimata fiind contestatoarea B_ M__ (CNP x), domiciliata in __ si cu domiciliul ales in mun. Suceava, __, nr. 47, _. B, _.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 9 martie 2017.
Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017
Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu, ci doar a obiectului cercetarii disciplinare in termeni generici Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti Sectia Civila, Sentinta civila nr. 254/2017, in sedinta publica din 24 martie 2017
Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017
Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 197/2016A, in sedinta publica din 16 martie 2017
Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017
Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017
Desfiintarea postului a fost efectiva, organigramele si statele de functii depuse neputand fi apreciate drept acte pro causa Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 278/2017, in sedinta publica din 19 ianuarie 2017