Plata orelor suplimentare, a muncii pe timp de noapte si a plata indemnizatiei de detasare

I. La restituirea sumelor retinute fara drept;

II. La plata orelor suplimentare, a muncii pe timp de noapte;

III. La plata indemnizatiei de detasare, de la data angajarii ;

IV. La plata daunelor-interese

in motivare a aratat ca in calitate de salariat al SRL a fost detasat la paratul A_ V S ITALIA unde si-a desfasurat activitatea in calitate de sofer de autocamion, iar incepand cu luna iunie 2018, fara nici o justificare si fara acordul sau i s-a retinut cu titlu de dauna o suma lunara ce depaseste cu mult jumatate din salariu . Ulterior i s-a comunicat ca a produs o pagube autocamionului, iar asiguratorul CASCO a perceput o fransiza de 3000 de euro.

A mai precizat ca a desfasurat activitate in afara orelor normale de program, respectiv in zilele libere si pe perioada noptii, fara a beneficia de nici un spor.

in continuare, reclamantul a aratat ca desi se face vinovat de avariile produse autocamionului, in cauza nu a existat o cercetare disciplinara si nu a fost intocmita o decizie de sanctionare, astfel incat retinerile efectuate nu au caracter legal.

in drept, au fost invocate dispozitiile art. 38,120,128,169,171,253,266 din Codul muncii.

in sustinerea cererii reclamantul a depus la dosar inscrisuri .

Parata SRL, legal informata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.

in motivare a aratat ca reclamantul L_ A a semnat doua angajamente, iar sumele retinute nu au fost din salariu, asa cum se sustine, ci din diurna, in perioada i ulie-noiembrie a anului 2018. Astfel la data de 25.04.2018 reclamantul s-a angajat sa repare toate daunele care rezulta din culpa sa exclusiva, pe durata detasarii la firma A_ V, iar in acelasi angajament se stipuleaza cu titlu de exemplu daunele la care se face referire.

A mai precizat parata ca la data de 31.07.2018 a fost intocmit dosarul de dauna pentru autovehiculul tractor T 276 si dauna perete R1044 din Italia, iar reclamantul a semnat acordul prin intermediul caruia acesta intelege sa isi dea consimtamantul in vederea repararii pagubei in cuantum de 3.000 euro, printr-un numar de 6 rate.

in referire la contravaloarea orelor suplimentare a aratat ca reclamantului i-au fost acordate ore libere platite, context in care nu s-a mai impus acordarea sporurilor. Din condica de prezenta a societatii italiene rezulta in mod expres zilele in care reclamantul a fost liber, cele in care a lucrat, precum si cele in care a fost doar prezent la societatea din Italia, fara a presta activitatea profesionala

Cu privire la indemnizatia de detasare, parata a precizat ca faptul ca aceasta a fost achitata lunar, asa cum reiese din fluturasii de salar,

in referire la legalitatea raporturilor de munca s-a aratat ca prin contractul de munca temporara dintre parata si reclamant se prevede in mod expres faptul ca numitul L_ A isi va desfasura activitatea profesionala la societatea A_ V S. P. A. din Italia, iar dispozitiile legale privind efectuarea activitatii profesionale in Italia au fost respectate in integralitate, stipulandu-se in continutul contractului ca soferul a fost plasat in Italia in baza contractului de dispozitie dintre parata si societatea din Italia.

in drept, au fost invocate dispozitiile art.205, art. 194 lit. e, art. 154 alin. 1 Cod proc. civ,, 122, art.254 alin. 3, art. 88, art. 91, art. 45 din Codul Muncii.

in combaterea actiunii a solicitat administrarea probei cu inscrisuri .

Parata A_ V S, legal informata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.

in motivare a aratat ca reclamantul L_ A a semnat doua angajamente, iar sumele retinute nu au fost din salariu, asa cum se sustine, ci din diurna, in perioada i ulie-noiembrie a anului 2018. Astfel la data de 25.04.2018 reclamantul s-a angajat sa repare toate daunele care rezulta din culpa sa exclusiva, pe durata detasarii la firma parata, iar in acelasi angajament se stipuleaza cu titlu de exemplu daunele la care se face referire.

A mai precizat parata ca la data de 31.07.2018 a fost intocmit dosarul de dauna pentru autovehiculul tractor T 276 si dauna perete R1044 din Italia, iar reclamantul a semnat acordul prin intermediul caruia acesta intelege sa isi dea consimtamantul in vederea repararii pagubei in cuantum de 3.000 euro, printr-un numar de 6 rate.

in referire la contravaloarea orelor suplimentare a aratat ca reclamantului i-au fost acordate ore libere platite, context in care nu s-a mai impus acordarea sporurilor. Din condica de prezenta a paratei rezulta in mod expres zilele in care reclamantul a fost liber, cele in care a lucrat, precum si cele in care a fost doar prezent la societate, fara a presta activitatea profesionala

Cu privire la indemnizatia de detasare, parata a precizat ca faptul ca aceasta a fost achitata lunar, asa cum reiese din fluturasii de salariu .

in referire la legalitatea raporturilor de munca s-a aratat ca prin contractul de munca temporara dintre SRL si reclamant se prevede in mod expres faptul ca numitul L_ A isi va desfasura activitatea profesionala la societatea parata, iar dispozitiile legale privind efectuarea activitatii profesionale in Italia au fost respectate in integralitate, stipulandu-se in continutul contractului ca soferul a fost plasat in Italia in baza contractului de dispozitie dintre parata si societatea din Italia.

in drept, au fost invocate dispozitiile art.205, art. 194 lit. e, art. 154 alin. 1 Cod proc. civ,, 122, art.254 alin. 3, art. 88, art. 91, art. 45 din Codul Muncii.

La data de 06.02.2017 reclamantul a formulat precizari prin care a aratat ca solicita sporurile de la data de 01.02.2018 si pana la incetarea contractului de munca, iar perioada pentru care se solicita restituirea sumelor retinute nelegal este de la data de 01.06.2018 si pana la incetarea raporturilor de munca .

La termenul de judecata din data de 05. 10.2017 instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri, iar pentru reclamant si proba testimoniala.

Analizand si coroborand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele :

in fapt, reclamantul a fost salariat al societatii parate SRL, in functia de sofer autocamion, astfel cum rezulta din Contractul individual de munca temporara nr. 328/01.02.2018. (f. 7-10)

Potrivit dispozitiilor contractuale (pct. D) salariatul isi desfasura activitatea pe parcursul derularii contractului la A_ V S ITALIA, in baza contractului de punere la dispozitie, iar contractul s-a incheiat pe perioada desfasurarii misiunii de munca temporara, incepand cu data de 06.02.2018, pana la data de 30.04.2018. (pct. C)

Prin actul aditional din data de 25.04.2018 durata contractului individual de munca a fost prelungita pentru perioada 01.05. X19. (f. 68)

Contractul de punere la dispozitie a unor muncitori temporari pe perioada determinata s-a incheiat la data de 28. 12.2017 intre SRL, in calitate de furnizor si A_ V S ITALIA, in calitate de utilizator. (f. 97-106)

in drept, potrivit art. 88 din Codul Muncii Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

(2) Salariatul temporar este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

(3) Agentul de munca temporara este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, care incheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia. Conditiile de functionare a agentului de munca temporara, precum si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

(4) Utilizatorul este persoana fizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea careia munceste temporar un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara .

(5) Misiunea de munca temporara inseamna acea perioada in care salariatul temporar este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar.

Potrivit art. 94 din Codul muncii Contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

in acest context instanta retine ca intre reclamant si parata SRL s-a incheiat un contract de munca temporara, iar spre deosebire de relatia clasica de munca, ce presupunea doar o relatie bilaterala, directa (salariat - angajator) in cadrul muncii prin agent de munca temporara exista o relatie trilaterala (agent de munca temporara - utilizator - salariat). Astfel, o persoana juridica incheie contracte individuale de munca cu mai multi salariati, care insa nu presteaza activitatea pentru acesta, ci sub autoritatea si in beneficiul altei persoane juridice, angajatorul sau primind un comision pentru aceasta inchiriere a fortei de munca .

in referire la capatul de cerere privind restituirea sumelor retinute fara drept, instanta retine ca potrivit angajamentului din data de 25.04.2018 reclamantul arata ca este de acord sa suporte toate daunele care rezulta din culpa sa exclusiva pe durata detasarii la firma A_ V. (f. 70)

La data de 31.07.2018 reclamantul este notificat de parata SRL cu privire la debitarea sumei de 3000 Euro in 6 rate din drepturile salariale aferente lunilor iunie-noiembrie 2018, ca urmare a accidentului din data de 01.05.2018, in care a fost implicat autovehiculul condus de catre acesta. (f. 71-73)

Din statele de plata aferente perioadei iulie-noiembrie 2018 (f. 84-88) rezulta ca reclamantului i-a fost retinuta suma totala de 2542 euro.

Potrivit art.254 din Codul muncii Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.

(3) *) in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

(4) *) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie .

Din interpretarea dispozitiilor legale enuntate, instanta retine ca pentru a fi angajata raspunderea patrimoniala este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui care a produs paguba, fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului,raportul de cauzalitate intre fapta ilicita, prejudiciu si vinovatia salariatului.

in conditiile in care reclamantul a recunoscut in cuprinsul actiunii introductive ca a avariat autocamionul pe care il conducea, instanta va retine indeplinirea conditiilor raspunderii materiale in persoana acestuia.

in referire la modalitatea de recuperare a prejudiciului in cuantum de 3000 de euro, instanta constata ca angajamentul incheiat de parti la data de 25.04.2018, anterior producerii accidentului din data de 01.05.2018, are valentele unei clauze penale, prin care salariatul renunta implicit la dreptul sau de a-i fi angajata raspunderea patrimoniala numai in justitie, pe baza unei evaluari judiciare a pagubei, aceasta renuntare fiind interzisa conform art. 10 din Codul muncii.

in acest sens este si Decizia nr. 19/2019 a inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a stabilit ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) si art.254 alin. (3) si (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Instanta retine ca prin considerentele deciziei mentionate se arata ca stipularea clauzei penale in cadrul contractului individual de munca pentru neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a unei obligatii principale din contract are un puternic efect cominatoriu, constituind un mijloc de presiune asupra salariatului care, sub presiunea amenintarii cu plata unei sume forfetare ridicate, este determinat sa renunte la alte drepturi fundamentale ale sale, cum sunt dreptul la alegerea locului de munca, dreptul la negocieri ulterioare etc.

in referire la inscrisul intitulat notificare din data de 31.07.2018 prin care partile convin cu privire la debitarea sumei de 3000 Euro in 6 rate din drepturile salariale aferente lunilor iunie-noiembrie 2018, ca urmare a accidentului din data de 01.05.2018, in care a fost implicat autovehiculul condus de catre acesta, instanta retine ca acesta reprezinta o evaluare conventionala ulterioara a prejudiciului.

in acest context, instanta retine ca dispozitiile art.254 alin. 3 si 4 din Codul muncii reglementeaza o procedura speciala de constatare si evaluare a pagubei prin acordul partilor fara concursul organelor de jurisdictie a muncii atunci una dintre conditii fiind ca intinderea pagubei sa nu depaseasca cinci salarii minime brute pe economie, legiuitorul intelegand sa deroge de la regula sesizarii instantelor judecatoresti pentru antrenarea raspunderii patrimoniale.

Or, in cauza prejudiciul in cuantum de 3000 de euro (X lei - curs euro 4,65 lei) este cu mult mai mare decat contravaloarea a 5 salarii minime brute, respectiv 9500 de lei (1900*5, HG 846/2017), astfel incat procedura simplificata prevazuta de art.254 alin. (3) si (4) din Codul muncii nu este aplicabila si, prin urmare, nu este permisa evaluarea conventionala a intinderii pagubei posterior producerii acesteia si cu atat mai putin recuperarea acesteia prin intermediul retinerilor din salariu .

in consecinta, instanta va dispune obligarea paratilor in solidar la restituirea sumelor retinute cu titlu de prejudiciu produs ca urmare a accidentului din 01.05.2018.

Cu privire la dobanda legala instanta retine dispozitiile art. 1535 NCC potrivit carora in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.

Asadar, instanta va dispune obligarea paratilor la plata dobanzii legale calculata de la data retinerilor si pana la plata efectiva a debitelor.

in referire la obligarea paratilor la plata contravalorii orelor suplimentare efectuate si neplatite, instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 120 Codul muncii, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.

Conform art. 121 din acelasi act normativ, la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115 Codul muncii, iar, potrivit art. 122 din acelasi text de lege, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acestora.

in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 Codul muncii, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acestuia.

Fata de aceste dispozitii legale, instanta retine ca, in cauza, potrivit sustinerilor paratilor, coroborate cu fisele de salarizare si foile colective de prezenta pentru perioada detasarii (f. 120-165) reclamantul nu a efectuat ore suplimentare, care sa nu fi fost compensate prin ore libere platite, astfel incat va respinge acest capat de cerere ca neintemeiat.

in referire la plata indemnizatiei de detasare, instanta retine ca potrivit actului aditional nr. 95/01.02.2018 (f. 11) partile au convenit ca indemnizatia specifica detasarii transnationale sa fie de 50 de euro pe zi, aceasta fiind platita de catre parati, astfel cum rezulta din punctul 4 al statelor de plata, motiv pentru care va respinge ca neintemeiat acest capat de cerere .

Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, instanta va admite in parte cererea si va dispune obligarea paratilor, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 2542 euro, echivalent in lei la data platii si a dobanzii legale calculata de la data retinerilor si pana la plata efectiva a debitului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

iN NUMELE LEGII

HOTaRasTE

Admite in parte cererea formulata de reclamant ul L_ A, PRIN AV. V_ D_, cu domiciliul procesual ales in Bucuresti, sector 3, _, . 3, -3 in contradictoriu cu paratii A&P S SRL si A_ V S. P. A. PRIN AV. O C L_, ambele cu sediul procesual ales in mun. Cluj-N_, _, _ avand ca obiect drepturi banesti.

Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 2542 euro, echivalent in lei la data platii si a dobanzii legale calculata de la data retinerilor si pana la plata efectiva a debitului.

Respinge restul pretentiilor ca neintemeiate.

Executorie.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare .

Cererea de apel se depune la Tribunalul G_.

Pronuntata azi, 03. 11.2020, solutia urmand a fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.