din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3378 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Acordarea sporului pentru orele suplimentare sau compensarea prin ore libere platite. Sarcina probei

Acordarea sporului pentru orele suplimentare sau compensarea prin ore libere platite. Sarcina probei

  Publicat: 31 Mar 2021       1408 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.09.2019, sub nr. 22 67/101/201 9, reclamant ul P.I. a chemat in judecata pe parata . S.R.L., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la plata drepturilor salariale constand in:
- plata unui numar de 204 ore suplimentare aferente perioadei septembrie 2018- august 2019;
- acordarea sporului de noapte pentru turele lucrate pe timp de noapte de la data angajarii-prezent;
- plata sporului aferent turelor lucrate in zilele de sambata, duminica si celelalte zile declarate nelucratoare prin lege;
- obligarea la plata contributiilor la Casa Judeteana de P ensii, somaj si Casa de Asigurari de sanatate pentru perioada septembrie 2018- mai 2019, diferenta contravalorii a 17 zile lunar si integral pentru perioada iunie-August 2019.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Dovada scrisa prin care
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In fapt, a aratat ca a fost angajat in cadrul societatii parate in calitate de agent de securitate, de la data de 23.08.2018, conform contract ului individual de munca anexat, urmand ca la sfarsitul lunii septembrie 2019 sa inceteze raporturile de serviciu cu societatea parata avand in vedere ca intruneste conditiile de pensionare.


A mai aratat ca, potrivit acestui contract, salariul lunar pe care trebuia sa- l primeasca pentru un program de 8 ore zilnic/40 ore pe saptamana a fost salariul minim pe economie .


Conform art. J pct. 3 din Contractul individual de munca, orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza, ori in zilele de sarbatori legale, se compenseaza cu timp liber sau se platesc cu sporuri conform Codului muncii.


Desi, activitatea se desfasura in ture de cate 12 ore zi/noapte, lunar lucra in medie peste 20 de ore peste programul normal, precum si in zilele de sambata duminica si sarbatori legale, insa angajatorul niciodata nu a acordat timp liber in compensare si nici nu a platit vreun spor.


De a semenea, a invederat ca angajatorul nu a platit decat pentru cate 3 zile lunar contributiile la Casa Judeteana de P ensii, somaj si Casa de Asigurari de sanatate pentru perioada septembrie 2018- mai 2019, iar pentru perioada iunie-august 2019 nu a mai plat it deloc.


In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile Codului muncii.


In sustinerea actiunii a depus la dosar in copie urmatoarele inscrisuri: cartea de identitate, contractul individual de munca nr. 4170/23.08.2018, act aditional, grafic de tura februarie - august 2019, august-decembrie 2018, foi colective de prezenta luna ianuarie 2019, adeverinta nr. x/22.07.2019 privind datele necesare determinarii stagiului de cotizare si a punctajului mediu in vederea stabilirii pensiei.


In baza art. 200 alin. 3 Cod proCod civila s-a solicitat reclamant ului sa completeze actiunea in sensul de a motiv a in fapt si in drept petitul 2 din actiune privind acordarea sporului de noapte pentru turele lucrate pe timp de noapte, de la data angajarii si pana in prezent, precum si petitul privind obligarea paratei pentru diferenta contravalorii a 17 zile lunar pentru perioada septembrie 2018- mai 2019 si integral pentru perioada iunie - august 2019.


Ca urmare, reclamant ul a depus la dosar precizare de actiune prin care a arata ca, a desfasurat activitate in ture de cate 12 ore atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte, pe toata perioada desfasurarii raporturilor de munca, asa cum reiese din graficele privind planificarea serviciului.


De asemenea, a aratat ca or ele prestate pe timp de noapte le solicita conform art. 126 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), obligatie pe care insa angajatoarea nu a inteles sa o indeplineasca.


Referitor la petitul privind obligarea paratei la plata diferentei contributiilor la stat a aratat ca societatea parata nu a platit contributiile decat pentru 3 zile lunar pentru perioada septembrie 2018- mai 2019, iar pentru perioada iunie-august 2019, nu a platit deloc aceste contributii, desi in acesta perioada a avut prezenta la serviciu in proportie de 100%, con form extrasului Revisal anexat.


In baza art. 201 alin. 1 Cod proCod civila actiunea, completarile scrise si actele anexate au fost comunicate paratei . S.R.L. Bucuresti, care nu a formulat intampinare.


D in oficiu, in baza rolului acti v, s-au solicitat relatii de la parata referitoare la perioada in care reclamant ul a fost angajat ul societatii; daca reclamant ul a efectuat ore suplimentare peste programul normal de lucru, urmand sa se indice daca i-au fost achitate drepturile salariale cuvenite pentru orele suplimentare, in perioada in care a fost salariat ul societatii; daca a desfasurat activitate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, urmand sa se indice daca a i s-au platit sporurile cuvenite; d aca reclamant ul a desfasurat activitate pe timp de noapte, urmand sa se indice daca i-au fost achitate drepturile salariale cuvenite pentru perioada lucrata in timpul noptii; daca s-au achitat contributiile catre bugetul asigurarilor sociale pe perioada lucrata, relatii la care parata nu a raspuns desi s-au acordat mai multe termene in acest sens.


La termenul de judecata din 29.11.2019, reclamantul invedereaza instantei ca perioada pentru care solicita plata drepturilor salariale pentru toate petitele din actiune este data ince perii raporturilor de serviciu, respectiv septembrie 2018- august 2019.


Parata nu a inaintat raspuns la relatiile solicitate si nu a depus nici un fel de inscrisuri doveditoare la dosar.


La solicitarea reclamantului a fost incuviintata proba cu interogator iul paratei, iar in baza art. 355 alin. 1 Cod procedura civila intrebarile au fost comunicate acesteia, insa societatea nu a depus raspunsurile la dosar.


In cursul cercetarii procesului reclamant ul, prin avocat, a depus note scrise prin care a adus precizari cu privire la drepturile banesti solicitate, aratand ca solicita obligarea paratei la plata urmatoarelor drepturi salariale:


- suma de 1 481, 00 lei reprezinta echivalentul a 204 ore suplimentare lucrate in perioada septembrie 201 8 - august 201 9 ;


- suma de 1162, 00 lei reprezinta echivalentul sporului pentru 83 ture, 664 ore de noapte lucrate de la data angajarii pana la data introducerii actiunii;


- suma de 3864 lei reprezentand sporul aferent a 46 ture (552 ore) lucrate in zilele de sambata si duminica si suma de 588 lei pentru 8 ziel (84 ore) declarate prin lege ca nelucratoare.


De asemenea, a solicitat obligarea paratei la plata contributiilor catre stat pentru perioada septembrie 2018- mai 2019, diferenta contravalorii a 17 zile lunar si integral pentru perioada iunie-august 2019.


Analizand actiunea in raport de probatoriul administrat in cauza si de dispozitiile legale incidente in materie, Tribunalul constata si retine urmatoarele:


Reclamantul P.I. a fost angajat al paratei . S. S.R.L. in functia de agent securitate incepand cu data de 24.08.2018 pe perioada nedeterminata, cu norma intreaga de munca de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana, in baza contractului individual de munc a inregistrat sub nr. 4170/23.08.2018.


Prin actiunea adresat a acestei instante, astfel cum a fost precizata, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata urmatoarelor sume: 1481 lei aferenta unui numar de 204 ore suplimentare efectuate in perioada septembrie 2018- august 2019; 1162 lei reprezentand acordarea sporului de noapte de 25% pentru un numar de 83 de ture lucrate pe timp de noapte de la data angajarii si pana la data introducerii actiunii; 3864 lei reprezentand sporul aferent a 46 de ture lucrate in zilele de sambata si duminica si a sumei de 588 lei pentru 8 zile declarate prin lege ca nelucratoare precum si obligarea paratei la plata contributiilor la Casa Judeteana de Pensii, somaj si Casa de Asigurari de Sanatate pentru perioada lucrata, respectiv pentru perioada septembrie 2018- mai 2019, diferenta contravalorii a 17 zile lunar si integral pentru perioada iunie-august 2019, cu cheltuieli de judecata .


In ceea ce priveste petitul privind obligarea paratei la plata sporului pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru pentru perioada septembrie 2018- august 2019, instanta retine ca, in contractul incheiat intre parti nu a fost stabilit un cuantum al sporului pentru munca suplimentar a, fiind aplicabile astfel dispozitiile art. 120 alin. 1 care prevede c a ``Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.``, coroborat cu dispozitiile art. 123 care prevede ca ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .``


Orele suplimentare platite salariatului, sunt orele pe care acesta le presteaza in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal/lunar, respectiv orele lucratoare ce depasesc durata normala a timpului de munca normal.


Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza activitate, respectiv se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile prevazute in contractul individual de munca, fisa postului.


Potrivit art. 112 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi si de 40 ore/saptamana, iar in conformitate cu art. 114 din acelasi act normativ durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamana, inclusiv orele suplimentare.


Trebuie mentionat ca legiuitorul a reglementat modalitatea de stabilire a cuantumului sporului pentru munca prestata suplimentar, respectiv prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau dupa caz al contractului individual de munca .


Intrucat specificul activitatii desfasurate de reclamant in cadrul societatii parate era cel de paza la diverse obiective, activitate care presupunea o continuitate a muncii prestate de salariati, repaosul saptamanal acordat ca regula in zilele de sambata si duminica nu s-ar fi putut realiza intrucat ar fi prejudiciat desfasurarea normala a activitatii societatii.


Dupa analizarea graficelor de tura depuse la dosarul cauzei de catre reclamant, se poate observa ca, pentru perioada septembrie 2018- august 2019, reclamantul a lucrat ore suplimentare peste durata legala a programului de lucru ce nu au fost compensate cu zile libere si nu au fost platite corespunzator, respectiv un numar de 204 ore.


Cum in speta parata nu a produs dovezi cu privire la acordarea sporului pentru orele suplimentare lucrate peste programul normal de lucru sau compensarea prin ore libere platite si cum potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, aceasta fiind obligata sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare, obligatie pe care parata nu a respectat-o si avand in vedere si dispozitiile art. 120 si urmatoarele din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta apreciaza intemeiat acest petit urmand a obliga parata sa-i plateasca reclamantului suma neta de 1481 lei reprezentand contravaloare ore lucrate suplimentar pentru perioada septembrie 2018- august 2019.


In ceea ce priveste obligarea paratei la plata sporului de noapte pentru perioada din litigiu instanta retine ca, potrivit graficelor de lucru depuse la dosarul cauzei si precizarile reclamantului, acesta a efectuat ore pe timp de noapte, in ture, in numar de 83 ture, si potrivit art. 125 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este considerata munca de noapte.


Potrivit art. 125 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca prestata intre orele 22.00- 06.00 este considerata munca de noapte, iar conform art. 126 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``salariatii de noapte beneficiaza fie de un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor de 25% din salariu de baza``.


In speta aceste prevederi legale isi gasesc aplicabilitatea intrucat din probatoriul(grafice de lucru aferente perioadei in litigiu) administrat in cauza, instanta constata ca reclamantul a prestat activitate si in timpul noptii, avand in vedere specificul meseriei, si i se cuvine plata sporului de noapte de 25%, parata neproducand nici o dovada cu privire la achitarea acestor drepturi


De asemenea, parata nu a facut dovada acordarii de perioade de repaus compensatorii echivalente si nici nu a depus inscrisuri care sa ateste compensarea in bani a orel or lucrate de reclamant pe timp de noapte, iar potrivit art. 126 lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii de noapte beneficiaza de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru, instanta apreciaza intemeiat acest petit urmand a obliga parata sa- i plateasca reclamantului suma neta de 1162 lei reprezentand contravaloarea sporului de noapte de 25%.


Referitor la petitul privind plata sporului aferent orelor lucrate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, instanta il constata intemeiat urmand a-l admite pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 137 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) repausul saptamanal se acorda in 2 zile consecutive, de regula sambata si duminica; alin. 2 al aceluiasi articol dispune ca in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, iar la alin. 3 se prevede ca in situatia prevazuta la aliniatul 2 salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau dupa caz prin contractul individual de munca .


La art. 139- 143 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), legiuitorul a reglementat zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, precum si drepturile de care beneficiaza un salariat care desfasoara activitate si in aceste zile respectiv spor de 100% din salariul de baza acordat pentru munca prestata in program normal de lucru.


Specificul activitatii desfasurate de reclamant in cadrul societatii parate era cel de paza la diverse obiective, activitate care presupunea o continuitate a muncii prestate de salariati, fata de perioada solicitata, si fata de faptul ca, desi sarcina probei in litigiile de munca revine angajatorului potrivit Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reclamantul a inteles sa produca dovezi in acest sens, respect i v graficele de lucru in care sunt evidentiate turele lucrate pe zile calendaristice, respectiv 46 ture lucrate sambata si duminica si 84 ore lucrate in zilele de sarbatori legale, motiv pentru care instanta constata ca prevederile legale mai sus mentionate i si gasesc aplicabilitatea, motiv pentru care va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 4452 lei net.


In ceea ce priveste petitul prin care se solicita obligarea paratei la plata contributiilor la bugetul de stat, instanta il constata intemeiat urmand a-l admite pentru urmatoarele considerente:


Potrivit prevederilor dip. art. 40 pct. 2 lit. f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) angajatorul are obligatia sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii.


Fata de faptul ca parata nu a inteles sa produca dovezi cu referire la virarea contributiilor catre bugetul de stat, desi, potrivit prevederilor art. 7 din Legea 263/2010 angajatorii au obligatia de a intocmi si depune lunar la casele teritoriale de pensii declaratiile nominale privind contributiile suportate atat de catre angajator cat si de catre salariat aferente drepturilor salariale cuvenite, coroborate cu prevederile art. 40 pct. 2 lit. f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta constata intemeiata si aceasta cerere formulata de reclamant si va obliga parata sa plateasca contributiile la buget ele de stat aferente drepturilor de mai sus.


Avand in vedere aceste considerente, instanta urmeaza a admite actiunea astfel cum a fost precizata si va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 7095 lei net reprezentand diferente salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei septembrie 2018- august 2019.


Va obliga parata sa plateasca contributiile la bugetele de stat aferente drepturilor de mai sus.


Raportat la dispozitiile art. 453 Cod procedura civila, va obliga parata sa plateasca reclamantului 400 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat, conform chitantei anexate la dosar.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea precizata, actiune formulata de reclamantul P.I., CNP - x domiciliat in Drobeta T.S., 9, jud M., cu sediul a. pentru comunicarea actelor de procedura la avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) B.G.in Drobeta T.S., 6, judetul M.in contradictoriu cu parata . S.R.L. cu sediul in Bucuresti, 1- 3, cam 170, sector 1.


Obliga parata sa- i plateasca reclamantului suma de 7095 lei net reprezentand diferente salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei septembrie 2018- august 2019.


Obliga parata sa plateasca contributiile la bugetele de stat aferente drepturilor de mai sus.


Obliga parata sa- i plateasca reclamantului 400 de lei cheltuieli de judecata .


Cu apel.


Pronuntata azi, 05.06.2020, in sedinta publica la sediul Tribunalului M.




Pronuntata de: Tribunalul Mehedinti - Sentinta civila nr. 267 din data de 05 Iunie 2020


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    ore de nopate    ore prestate in zile nelucratoare    sarcina probei in conflictele de munca    obligatia angajatorului privind plata contribtiilor de asigurari sociale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati