Evaluare profesionala. Comunicarea calificativului. Cerere de suspendare. Inadmisibilitate.

Adresa prin care se comunica personalului didactic rezultatul (calificativul) evaluarii activitatii profesionale nu este un act administrativ, in sensul dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Fiind o simpla operatiune tehnico-materiala de incunostintare, realizata intr-o etapa a procesului de evaluare iar nu manifestarea de vointa unilaterala a unitatii emitente, susceptibila de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice prin ea insasi, aceasta adresa nu poate face obiectul unei cereri de suspendare intemeiate pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

---------------

Prin cererea adresata Curtii de Apel Constanta Sectia contencios administrative, reclamantul SM a chemat in judecata pe paratul Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului solicitand ca prin hotarare judecatoreasca, in temeiul art.14 alin. (1) din Legea nr.554/2004, sa se dispuna suspendarea efectelor calificativului "nesatisfacator" stabilit cu prilejul evaluarii, pana la pronuntarea instantei de fond .
Motivand actiunea, reclamantul a invederat, ca din momentul inceperii activitatii sale in functie, au fost efectuate evaluari anuale ale caror rezultate au fost concretizate prin calificativul �foarte bine", pentru ca, prin adresa nr.26256/04.03.2008 sa i se comunice, in urma evaluarii activitatii manageriale desfasurate in functia de inspector scolar general la Inspectoratul Scolar al Judetului Tulcea, imprejurarea ca pentru perioada 01.09.2006 - 31.08.2007, in conformitate cu prevederile Ordinului nr.1223/2007, i-au fost acordate 58,00 puncte, corespunzatoare calificativului �nesatisfacator".
Reclamantul a opinat ca procedura de evaluare este nelegala intrucat, pe de o parte, Comisia de evaluare a actionat in baza unui act normativ inexistent, intrucat ordinul nr.1223/2007 nu a fost publicat in M.Of al Romaniei, publicarea fiind o conditie esentiala pentru intrarea in vigoare a actului iar, pe de alta parte, analiza Comisiei a fost una arbitrala si abuziva, deoarece faza preliminara a evaluarii nu a fost realizata pentru anul scolar intreg si nu s-a solicitat un raport explicativ al acesteia. A apreciat, totodata, ca ordinul nu cuprinde o procedura de evaluare, ci numai dispozitii ambigue care lasa la latitudinea inspectorilor modul in care se actioneaza in acest context.
A mai aratat reclamantul ca in speta sunt intrunite conditiile prevazute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind admisibilitatea cererii de suspendare, intrucat a solicitat prin cerere paratului, revocarea calificativului, exista �un caz bine justificat" in sensul textului de lege citat, intrucat exercitarea functiei de inspector general, in paralel cu mentinerea efectelor juridice ale calificativului, ar leza prestigiul si activitatea didactica, precum si o paguba iminenta, deoarece incetarea contractului de management ca efect al calificativului, ar avea consecinte de ordin moral, dar ar crea si prejudicii materiale avand in vedere pierderea drepturilor salariale si a dreptului de a beneficia de promovari ulterioare.
Paratul a depus intampinare la dosarul cauzei, invocand, pe cale de exceptie, inadmisibilitatea actiunii, dat fiind faptul ca adresa de comunicare a calificativului nu are caracterul unui act administrativ, pe fond solicitandu-se respingerea actiunii pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin sentintei civile nr. 266/CA din 3 aprilie 2008 a Curtii de Apel Constanta - Sectia comerciala, maritima si fluviala, contencios administrativ si fiscal a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii cererii invocata de parat. Totodata, instanta a admis actiunea formulata si a dispus suspendarea efectelor create de adresa nr.26256/04.03.2008 emisa de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului de acordare a calificativului �nesatisfacator", pana la solutionarea cauzei pe fond .
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut, in ce priveste exceptia invocata, ca singura conditie prevazuta de lege este ca a reclamantul sa aiba pe rol actiune de fond impotriva actului a carui suspendare se cere, conditie care in speta este indeplinita, iar actul administrativ contestat adresa nr.26256/04.03.2008 a carui suspendare se solicita intruneste elementele definitorii prevazute de lege in continutul art.2 alin. 1 lit."c" din Legea nr. 554/2004.
In ce priveste fondul cauzei, prima instanta a retinut ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se dispune suspendarea executarii actului intrucat reclamantul a depus contestatie impotriva rezultatului evaluarii activitatii sale manageriale, in speta putand fi retinuta existenta unui caz bine justificat, in conditiile in care din imprejurarile cauzei rezulta o indoiala, puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a acestui act precum si existenta unei pagube iminente, deoarece incetarea contractului de management ar cauza reclamantului o paguba de ordin material prin pierderea drepturilor salariale si, totodata, calificativul �nesatisfacator" conduce la imposibilitatea pentru reclamant de a mai beneficia de promovari ulterioare in alte functii manageriale sau gradatii de merit.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal paratul Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin intermediul caruia a fost criticata atat modalitatea de solutionare a exceptiei inadmisibilitatii actiunii, cat si solutia adoptata asupra fondului cauzei.
S-a sustinut, astfel, ca actul contestat nu intruneste elementele definitorii ale actului administrativ prevazute de art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.554/2004, cum gresit a retinut prima instanta, prin aceasta adresa fiindu-i comunicat doar reclamantului calificativul acordat ca urmare a activitatii sale, calificativ care atunci cand este �nesatisfacator� reprezinta un act premergator emiterii unui act administrativ.
Sub aspectul fondului, s-a apreciat ca hotararea a fost data cu aplicarea gresita a prevederilor Legii nr.554/2004 in speta nefiind intrunite cerintele impuse prin art.14 si 15 din aceasta lege pentru a se dispune suspendarea executarii unui act administrativ, evident pentru ipoteza in care s-ar putea retine ca adresa contestata are un astfel de caracter.
In justificarea acestei concluzii, s-a sustinut ca rezultatul evaluarii este consecinta modului de desfasurare a activitatii intr-o anumita perioada si nu este strans legata de prestigiul si activitatea ulterioara a persoanei in cauza, atat cadrele didactice cat si personalul de indrumare si control fiind supus evaluarii.
Cazul justificat priveste imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului contestat, conditie neindeplinita in speta intrucat simpla formulare a unei contestatii pentru revocarea calificativului nu poate conduce la o astfel de indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate.
Pe de alta parte, prin acordarea acestui calificativ nu se creeaza o paguba iminenta inspectoratului scolar judetean, cum in mod gresit a retinut instanta de fond, fara a aduce vreo argumentare a indeplinirii acestei ipoteze prevazuta de legiuitor, ca de altfel nici reclamantului a carui eliberare din functia de conducere ar conduce la revenirea sa la catedra.
Recursul este fondat.
In conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente dupa sesizarea, in conditiile art.7 a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa depuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond .
Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art.14 si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat, in acest caz suspendarea putand fi dispusa pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, astfel cum se prevede prin art.15 din aceeasi lege.
Actul administrativ este definit prin art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.554/2004 ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice .
Pentru a respinge exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare invocata de parat prin intampinare, prima instanta a considerat ca legea nu conditioneaza admisibilitatea unei astfel de cereri de indeplinirea unei proceduri prealabile si nici de verificarea caracterului unilateral sau normativ al actului contestat, fiind suficienta doar existenta pe rolul instantei a unei actiuni pentru anularea actului, conditie care in speta ar fi fost indeplinita.
Sustinerile paratului in sensul ca adresa atacata nu are caracterul unui act administrativ au fost apreciate ca nefondate, motivat de faptul ca aceasta adresa emisa de autoritatea administrativa va fi urmata de luarea unei masuri, respectiv de emiterea unui ordin de catre autoritate .
Solutia astfel adoptata si argumentele aduse in sprijinul ei sunt insa eronate, deoarece prevederile art.14 ale Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 se refera in terminis la suspendarea executarii unui act administrativ, astfel cum a fost definit prin dispozitiile art.2 alin.(1) lit.c) din aceeasi lege organica.
Or, adresa nr.25256/04.03.2008 prin care Directia Generala Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului i-a comunicat reclamantului punctajul acordat in urma evaluarii activitatii managerial si calificativul corespunzator acestuia nu are un astfel de caracter, intrucat nu exprima o manifestare de vointa unilaterala a unitatii emitente, susceptibila a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, prin ea insasi, fiind o simpla operatiune tehnico-materiala de incunostintare realizata intr-o etapa a procesului de evaluare, calificativul corespunzator punctajului acordat putand fi contestat in conditiile art.5 (2) din Ordinul nr.1223/31.05.2007, respectiv la Cabinetul secretarului de stat pentru invatamant preuniversitar, in termen de 5 zile de la comunicare .
Avand in vedere aceste considerente, care fac de prisos examinarea celorlalte aparari ale partilor referitoare la temeinicia hotararii, Inalta Curte, a admis recursul si a modificat sentinta atacata in sensul respingerii cererii de suspendare formulata de reclamant, ca fiind inadmisibila.