Legea 24/2000, Republicata 2010, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative

(2) In cazul proiectelor de coduri si al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al justitiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justitiei. In componenta comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de presedintele acestuia.
(3) Comisiile de specialitate vor intocmi, pe baza unor studii si documentari stiintifice, teze prealabile care sa reflecte conceptia generala, principiile, noile orientari si principalele solutii ale reglementarilor preconizate.
(4) Inainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale conceptiei de ansamblu a viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor si celorlalte autoritati publice interesate.

Aprobarea tezelor prealabile Art. 28
Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 27, se supun aprobarii Guvernului. Dupa aprobarea tezelor de catre Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului viitorului act normativ.

Adoptarea codurilor si a legilor complexe Art. 29
Proiectul de act normativ intocmit in conditiile prevazute la art. 27 si 28, insotit de un raport, va fi inaintat Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, pentru declansarea procedurii legislative.

Sectiunea 4 - Motivarea proiectelor de acte normative

Instrumentele de prezentare si motivare Art. 30
(1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive i�� in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare i�� in cazul ordonantelor si al hotararilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;
c) referate de aprobare i�� pentru celelalte acte normative;
d) studii de impact i�� in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita si al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern in temeiul unei legi de abilitare si supuse aprobarii Parlamentului.
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare si studiile de impact constituie instrumentele de prezentare si motivare ale noilor reglementari propuse.
(3) In cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul isi angajeaza raspunderea, documentele de motivare care insotesc aceste proiecte sunt expunerea de motive si, dupa caz, raportul prevazut la art. 29.

Cuprinsul motivarii Art. 31
(1) Instrumentul de prezentare si motivare include continutul evaluarii impactului actelor normative, cuprinzand urmatoarele sectiuni:
a) motivul emiterii actului normativ i�� cerintele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele si neconcordantele reglementarilor in vigoare; principiile de baza si finalitatea reglementarilor propuse, cu evidentierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrarilor de cercetare, evaluarilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a caror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situatiei extraordinare care impune reglementarea imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum si eventualele consecinte care s-ar produce in lipsa luarii masurilor legislative propuse;
b) impactul socioeconomic i�� efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social si asupra mediului inconjurator, inclusiv evaluarea costurilor si beneficiilor;
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informatii cu privire la cheltuieli si venituri;
d) impactul asupra sistemului juridic i�� implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislatiei in vigoare; compatibilitatea cu reglementarile comunitare in materie, determinarea exacta a acestora si, daca este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene si alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicatiile asupra legislatiei interne, in cazul ratificarii sau aprobarii unor tratate ori acorduri internationale, precum si masurile de adaptare necesare; preocuparile in materie de armonizare legislativa;
e) consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, organizatiile si specialistii consultati, esenta recomandarilor primite;
f) activitatile de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ;
g) masurile de implementare i�� modificarile institutionale si functionale la nivelul administratiei publice centrale si locale.
(2) In situatia in care reglementarea propusa se elaboreaza in executarea unui act normativ, motivarea trebuie sa cuprinda referiri la actul pe baza si in executarea caruia se emite.
(3) Forma finala a instrumentelor de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative trebuie sa cuprinda referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic si Social.
(4) Guvernul stabileste structura si continutul detaliat al instrumentelor de prezentare si motivare pentru actele normative initiate de Guvern.

Redactarea motivarii Art. 32
(1) Documentele de motivare se redacteaza intr-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care il prezinta.
(2) Motivarea trebuie sa se refere la forma finala a proiectului de act normativ; daca pe parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata in mod corespunzator.

Studiul de impact Art. 33
(1) Scopul elaborarii studiului de impact este de a estima costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si de a evidentia dificultatile care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse.
(2) Studiul de impact este intocmit, de regula, de structurile de specialitate in domeniu ale administratiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.
(3) In studiul de impact se face referire:
a) la starea de fapt existenta la momentul elaborarii noii reglementari;
b) la modificarile care se propun a fi aduse legislatiei existente;
c) la obiectivele urmarite prin modificarea legislatiei existente;
d) la mijloacele disponibile in vederea realizarii scopurilor propuse;
e) la dificultatile care ar putea fi intampinate in aplicarea noilor dispozitii;
f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege si a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum si la modalitatea de calcul al costurilor si economiilor;
g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica;
h) la analiza comparativa a costurilor si a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care sa reiasa daca beneficiile sunt justificate de costuri .