din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Ştiri juridice » CJUE a anulat decizia Comisiei potrivit careia legea germana privind energiile regenerabile din 2012 (EEG 2012) continea ajutoare de stat

CJUE a anulat decizia Comisiei potrivit careia legea germana privind energiile regenerabile din 2012 (EEG 2012) continea ajutoare de stat

  Publicat: 29 Mar 2019       717 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


In 2012, prin legea privind energiile regenerabile (EEG 2012), Germania a introdus un sistem de sprijin in favoarea intreprinderilor care produc energie electrica din surse de energie regenerabile si din gaz de mina (denumita in continuare �energie electrica EEG�).

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Solutie dispusa de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
ultimul consumator al unui produs alimentar care nu foloseste produsul ca parte a unei operatii sau activitati
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Aceasta lege garanta1 acestor producatori un pret mai mare decat pretul pietei. Pentru a finanta aceasta masura de sprijin, ea prevedea o ``contributie EEG`` in sarcina furnizorilor care aprovizionau clientii finali, care, in practica, era repercutata asupra acestora din urma2 .


Anumite intreprinderi, precum intreprinderile mari consumatoare de energie electrica din industria producatoare, puteau insa beneficia de o plafonare a acestei contributii (repercutate), pentru a le proteja competitivitatea la scara internationala. Contributia EEG trebuia sa fie platita operatorilor de retele de transport interregional de inalta si de foarte inalta tensiune (OTS) obligati sa comercializeze energie electrica EEG3 .


Prin decizia din 25 noiembrie 20144 , Comisia a constatat ca EEG 2012 continea ajutoare de stat, pe care le-a aprobat totusi intr-o mare masura . Potrivit Comisiei, desi sprijinul acordat intreprinderilor producatoare de energie electrica EEG constituie un ajutor de stat, acesta este totusi compatibil cu dreptul Uniunii. Ea a calificat, de asemenea, drept ajutor de stat reducerea contributiei EEG pentru intreprinderile mari consumatoare de energie electrica. Considerand ca marea parte a acestor reduceri era compatibila cu dreptul Uniunii, Comisia a dispus recuperarea doar a unei parti limitate din acestea. Germania a formulat o actiune impotriva acestei decizii in fata Tribunalului Uniunii Europene, actiune pe care Tribunalul a respins-o prin Hotararea din 10 mai 20165.


Germania a declarat, in aceste conditii, recurs impotriva acestei hotarari in fata Curtii de Justitie. Prin hotararea pronuntata Curtea a admia recursul si anulat atat hotararea Tribunalului, cat si decizia Comisiei.


Potrivit Curtii, Tribunalul a conchis in mod eronat ca fondurile generate de contributia EEG constituiau resurse de stat .


Rezulta de aici ca lipseste un element necesar pentru calificarea drept ``ajutor`` a avantajelor care rezulta din mecanismele instituite prin EEG 20126.


Pe de o parte, contributia EEG nu poate fi asimilata unei taxe, dat fiind ca EEG 2012 nu obliga furnizorii care aprovizioneaza clientii finali sa repercuteze asupra acestora din urma cuantumurile platite cu titlu de contributie EEG. Faptul ca, ``in practica``, sarcina financiara care rezulta din contributia EEG era repercutata asupra clientilor finali nu este suficient in aceasta privinta. Pe de alta parte, Tribunalul nu a stabilit ca statul detinea o putere de dispozitie asupra fondurilor generate de contributia EEG si nici macar ca el exercita un control public asupra OTS insarcinati cu gestionarea acestor fonduri .


Curtea subliniaza in special ca imprejurarea ca fondurile provenite din contributia EEG sunt destinate exclusiv finantarii sistemelor de sprijin si de compensare, in temeiul dispozitiilor EEG 2012, tinde mai degraba sa demonstreze tocmai ca statul nu era in masura sa dispuna de aceste fonduri, adica sa decida o destinatie diferita in privinta lor. In plus, desi elementele retinute de Tribunal permit efectiv sa se concluzioneze ca autoritatile publice exercita un control asupra bunei aplicari a EEG 2012, ele nu permit, in schimb, sa se retina existenta unui control public asupra fondurilor generate de contributia EEG.


Pentru aceleasi considerente, Curtea constata ca Comisia nu a demonstrat ca avantajele prevazute de EEG 2012 implicau resurse de stat si constituiau, prin urmare, ajutoare de stat . Curtea anuleaza, in consecinta, nu numai hotararea Tribunalului, ci si decizia Comisiei.


Hotararea in cauza C-405/16 P Germania/Comisia


1 Aceasta lege a fost in vigoare de la 1 ianuarie 2012 pana la 31 iulie 2014. De la 1 august 2014, ea a fost inlocuita prin EEG 2014, pe care Comisia a aprobat-o prin decizia 23 iulie 2014 (a se vedea comunicatul de presa al Comisiei IP/14/867).


2 Aceasta sarcina reprezenta intre 20 % si 25 % din cuantumul total al facturii unui consumator final mediu.


3 Contributia EEG reprezinta astfel eventuala diferenta dintre pretul obtinut de OTS pe piata spot a bursei de energie electrica EEG pe care o injecteaza in reteaua lor si sarcina financiara pe care le-o impune obligatia legala de a plati aceasta energie electrica la tarifele stabilite prin lege, diferenta pe care OTS au dreptul sa o solicite furnizorilor care aprovizioneaza clientii finali.


4 Decizia (UE) 2015/1585 a Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind schema de ajutoare de stat SA. 33995 (2013/C) (ex 2013/NN) [pusa in aplicare de Germania in sprijinul energiei electrice din surse regenerabile si al utilizatorilor mari consumatori de energie] (JO 2015, L 250, p. 122; a se vedea si comunicatul de presa al Comisiei IP/14/2122).


5 Hotararea Tribunalului din 10 mai 2016 in cauza Germania/Comisia (T-47/15).


6 Pentru ca avantajele sa poata fi calificate drept ``ajutoare``, ele trebuie, pe de o parte, sa fie acordate direct sau indirect prin intermediul unor resurse de stat si, pe de alta parte, sa fie imputabile statului.



Citeşte mai multe despre:    CJUE    Comisia Europeana    Energie    Ajutoare de stat

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

CJUE impune sanctiuni financiare Romaniei pentru ca nu a inchis depozite de deseuri neautorizate
15 Dec 2023 | 300

Comisia Europeana: Liniile Directoare privind lucratorii sezonieri in contextul pandemiei COVID-19
23 Jul 2020 | 1378

CJUE: Se preconizeaza reluarea sedintelor de audiere a pledoariilor incepand cu 25 mai 2020
30 Apr 2020 | 1595

Consiliul Concurentei: Companiile pot actiona coordonat astfel incat sa evite deficitul de produse esentiale
23 Mar 2020 | 1071

Intrare in functie a unui nou avocat general la CJUE
23 Mar 2020 | 1124

Romania va avea cel putin un hub de inovare digitala cu grad ridicat de specializare in inteligenta artificiala
20 Feb 2020 | 989



Articole Juridice

Simpla incalcare a Regulamentului GDPR nu constituie temeiul unui drept la despagubiri
Sursa: MCP Cabinet avocati

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

GDPR: Montarea unor camere video in perimetrul apartamentului proprietate personala
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Un medicament care se elibereaza fara prescriptie medicala intr-un stat membru nu poate fi comercializat in alt stat membru decat daca acesta din urma a autorizat la randul sau introducerea sa pe piata
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Jurisprudenţă

Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018