Guvernul ne-a prezentat 10 masuri sociale si anticriza

1. Alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură. Aici, când vorbim de infrastructură, ne referim la infrastructura din transporturi, la cea din domeniul mediului, a sănătăţii, a învăţământului, a reabilitării termice a blocurilor de locuit - un program extrem de important, generator de locuri de muncă şi de economii, atât în buzunarul populaţiei,

cât şi în bugetele locale şi naţionale – şi, evident, infrastructura care se referă la drumuri judeţene, drumuri comunale, pietruiri, alimentări cu apă, tot ceea ce înseamnă practic infrastructură în România. Este principala măsură care susţine creşterea economică, şi principala măsură anticriză. Pentru că, pe de o parte, mizează pe menţinerea de locuri de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, acolo unde este posibil, şi alimentarea evidentă a bugetului de stat cu acele sume necesare pentru a ne putea achita obligaţiile sociale pe care le avem.
2. Achitarea datoriilor guvernamentale guvernamentale cu privire la restanţele lăsate de vechiul guvern, a facturilor şi a subvenţiilor restante. Este o moştenire pe care o avem de plătit. Suntem convinşi că fără achitarea datoriilor restante economia se blochează şi, în loc ca Guvernul să fie un factor care să genereze creştere economică, ar fi un factor care ar crea blocaje în economie . Deşi efortul este uriaş, domnul vicepremier o să vă dea detalii concrete pe care le-am discutat de atâtea ori, el trebuie să fie făcut pentru a putea genera în continuare creştere economică în România.
3. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare. Cunoaştem performanţele foarte slabe ale vechiului guvern. Din acest punct de vedere am înfiinţat un comitet inter-ministerial sub coordonarea Premierului şi a vice-premierului, care monitorizează săptămânal progresele făcute în absorbţia fondurilor comunitare.
4. Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi făcută printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificare Codului Fiscal.
5. Posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile . Din nou, o măsură, prin posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu cel de plătit, să eliminăm blocajele, birocraţia, pierderile de timp care au loc în sistem şi prin care, pe de o parte, întreprinzătorii câştigă timp, îşi recuperează sumele financiare pe care le au, iar bugetul de stat este alimentat cu aceste sume din TVA necesare alocării în alte domenii. Pentru aceasta, va fi emisă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal.
6. Capitalizarea CEC-ului şi a Exim Bank-ului, măsuri foarte importante din perspectiva susţinerii IMM-urilor. Numai la CEC vorbim de o capitalizare cu aproximativ 250 de milioane de euro, pentru ca din această capitalizare să putem, pe de o parte, constitui resurse financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru a da o injecţie de capital în vederea susţinerii acestor întreprinderi atât de necesare funcţionării economiei româneşti în momentul de faţă.
7. De asemenea, coroborată cu această măsură: înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri şi, în cadrul CEC, aşa cum am spus, fondul de finanţare, nu numai de contra-garantare pentru IMM-uri.
8. Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca în anul 2008, precum şi majorarea contribuţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi. Este o măsură pentru susţinerea exportului deja prevăzută în legea bugetului de stat .
9. Continuarea şi extinderea programului "Rabla" începând cu acest an. Sunt acceptate pentru intrarea în program şi maşinile care acum au o vechime de 12 ani. Înainte erau acceptate numai maşinile care aveau o vechime de 10 ani. Şi, pe de altă parte, noul program mai aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în anul 2008. Deci, programul "Rabla", aşa cum am promis, merge mai departe cu alocările financiare pe care le-am precizat.
10. Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale. Asta înseamnă că acele agenţii guvernamentale sau instituţii care au venituri proprii - de fapt sunt tot venituri publice de la stat - vor fi incluse în bugetul consolidat al statului şi, evident, vor fi alocate resursele în concordanţă cu interesul general, şi nu cu interesul particular al unor persoane care conduc asemenea agenţii sau instituţii.
Din perspectiva componentei sociale, prima măsură anticriză pe care o vizăm se referă la cei cu pensii mici şi foarte mici. Din acest punct de vedere vom institui, în două tranşe, o pensie socială minimă de 350 de lei. Repet, o pensie socială minimă de 350 de lei, în două tranşe. Toţi cei care au venituri până în 300 de lei la 1 mai, cu achitarea în luna iunie, vor primi diferenţa de la ceea ce au acum sub 300 de lei, vor primi de la 1 iunie practic 300 de lei toţi pensionarii care au sub această valoare pensie . De la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toţi vor avea o pensie socială minimă de 350 de lei. Este un efort bugetar de 190 de milioane de euro. Şi, ca să fiu bine înţeles, în fapt, nu este vorba de o modificare a legii pensiilor, care merge pe baza principiului contributivităţii, ci este vorba, în esenţă, de un ajutor social care se acordă persoanelor care au cele mai mici venituri din perspectiva pensiilor din România. Repet, de la 1 mai, cu plata din luna iunie, până la 3.000.000 de lei vechi, de la 3.500.000 de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie. Repet, este un efort financiar, dar pentru susţinerea, într-adevăr, a acelor categorii sociale care sunt cel mai tare lovite de efectele crizei economice şi pentru care aceste sume de bani reprezintă un minimum necesar pentru a putea să aibă un nivel cât de cât decent de trai în România.
A doua măsură vizează compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele compensate. Sau, altfel spus, compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari cu pensie mai mică de 600 de lei. Este un program al Ministerului Sănătăţii extrem de bine articulat. Compensarea aceasta şi a sumelor care vor fi alocate - aceste sume vin din taxa de viciu fără a afecta bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate alocat medicamentelor compensate. Este important de ştiut acest lucru.
În ceea ce priveşte persoanele care se află în şomaj tehnic avem următoarea măsură pentru acele categorii de persoane . Pentru veniturile din şomaj tehnic, timp de 3 luni de zile, nu se plătesc contribuţii şi impozite la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat . Repet, pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile . Să spunem că o persoană se află în şomaj tehnic la o anumită întreprindere. Pe o perioadă de maximum 3 luni de zile nu se plătesc la bugetul de stat contribuţiile de asigurări sociale, acestea fiind suportate de către stat . Evident că nici întreprinzătorul nu are foarte multe dorinţe ca să ţină o persoană în şomaj tehnic, pentru că plăteşte 75% din salariu . Dar, în acest efort, vine şi statul şi îl ajută cu scutirea plăţii acestor contribuţii la asigurările sociale şi a impozitelor pe care le are de plătit la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat . Şi, nu în ultimul rând, susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri. Măsura este deja prevăzută în bugetul de stat, ca de altfel şi măsură anterioară despre care am vorbit. Este vorba de o măsură prevăzută în bugetul de stat pe anul 2009.
În acest context am vorbit şi am decis şi astăzi suprataxarea produselor de lux şi taxarea la nivel european al jocurilor de noroc, ca o măsură prin care se pot găsi resurse financiare suplimentare la bugetul de stat .
Acum, câteva considerente despre bugetul de stat pe 2009 în contextul acestor măsuri anticriză pe care le-am prezentat, măsuri de susţinere a creşterii economice şi de limitare a efectelor crizei.
Construcţia bugetară porneşte de la câţiva indicatori macro economici pe care îi cunoaşteţi, dar îi repet: creştere economică prognozată 2,5% în anul 2009, deficit bugetar - 2%, rata inflaţiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.
A doua observaţie cu privire la bugetul de stat pe anul 2009 este aceea că alocăm 20% din buget pentru investiţia publică masivă în infrastructură, aproape 10 miliarde de euro.
A treia componentă se referă la politica salarială şi a pensiilor. Aici vreau să vă spun că într-un an extrem de dificil din punct de vedere economic, într-un an în care venim după o creştere economică de 7,8%, în 2008, dar cu un deficit bugetar de 5,2% şi cu datorii restante de aproximativ 7 miliarde de euro - adică diferenţa între veniturile prognozate şi veniturile realizate -, suntem constrânşi, pe de o parte, în contextul scăderii creşterii economice de la 7,8% la 2,5 şi de la un deficit bugetar de 5,5 la 2% să găsim soluţii pentru ceea ce înseamnă infrastructură, adică motorul creşterii economice, dar în acelaşi timp să nu abandonăm politica salarială şi a pensiilor pe care avem obligaţia ca stat să o asigurăm. De aceea, resursele, din acest punct de vedere, sunt limitate şi chiar dacă ele sunt în cuantum mai mic în raport cu anii anteriori, vreau să vă spun că am făcut eforturi atât cu partenerii politici de la PSD, cât şi în discuţiile cu partenerii sociali, să găsim soluţii ca împreună, prin solidaritate, să putem trece acest an dificil. Din acest punct de vedere, politica propusă de Guvern în materia pensiilor şi a salariilor sau a salariilor şi a pensiilor este următoarea: în anul 2009 salariile şi pensiile se vor mări cu rata inflaţiei. Adică, cu 5%, după următorul scenariu: cu 3% din aprilie cu plata în luna mai şi cu 2% din octombrie cu plata în noiembrie. Asta înseamnă că, practic, în acest an vom avea o creştere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor cu 5%. Am făcut menţiunea specială ca măsură anticriză cu privire la ajutorul social pentru cei care se află cu o pensie sub 3.500.000 de lei vechi, adică 350 de lei noi. Pe aceştia, în două tranşe, aşa cum am spus, de la 1 mai cu plata din iunie, îi vom aduce pe toţi la 3 milioane de lei vechi sau 300 de lei, iar de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie îi vom aduce pe toţi la o pensie minimă, pe baza ajutorului social de 350 de lei noi, ca o componentă a planului anticriză în măsurile de protecţie socială.
În ceea ce priveşte măsurile pe care le-am luat în vederea asigurării acestor resurse, ştiţi că am luat încă de la începutul mandatului nostru câteva măsuri dure prin care am limitat cheltuielile bugetare. Am suspendat, pe anul 2009, posturile restante din sistemul bugetar. Am luat acele decizii cu privire la bugetarii de lux, la participarea în consiliile de administraţie care le-au oferit resurse financiare. De asemenea, anul acesta va avea loc o compensare cu timp liber a orelor suplimentare şi ele, în consecinţă, nu vor fi plătite. De asemenea, nu vom putea acorda prime în cursul acestui an. Şi, nu în ultimul rând, vorbim de o reducere a cheltuielilor de personal de aproximativ 20%. Asta ce înseamnă ? Că obiectivul Guvernului este de a strânge cureaua, acolo unde se poate, într-un an de criză. Obiectivul nostru este să păstrăm locul de muncă, nu să-l trimitem pe om acasă. Dar, înainte de a ajunge la o soluţie de a disponibiliza pe cineva, vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care astăzi împovărează sistemul public, iar într-un an de criză trebuie să fim solidari unii cu alţii. Şi, în consecinţă, îi spunem bugetarului, înainte de a putea să discutăm o măsură de disponibilizare, haideţi să gândim ce putem reduce în privinţa sporurilor, stimulentelor, primelor şi a altor bonusuri de acest fel, care să fie reduse, pentru ca, pe de o parte locul de muncă să fie păstrat, iar pe de altă parte, şi bugetul asigurărilor sociale să primească contribuţiile corespunzătoare. Aceasta este optica Guvernului, pentru că, vă vor spune colegii mei, cheltuielile de personal au fost scăpate de sub control în România.
Din nefericire, sporurile, stimulentele depăşesc de foarte multe ori salariul pe care o persoană îl are. De aceea, prima măsură pe care o luăm este să intervenim în acest domeniu, să-l aducem şi să le aducem la o limită decentă, pentru ca de acolo să economisim resurse financiare pentru a avea şi pentru componenta economică şi pentru componenta socială despre care am vorbit.
Şi, evident, stă pe buzele dvs. întrebarea cu privire la salariile profesorilor. Întrebare pe care toţi mi-au adresat-o în aceste zile şi v-am promis şi ieri că vom avea răspunsuri la cât mai multe întrebări pe care le aveţi dvs.
În privinţa salarizării profesorilor, în primul rând trebuie să fie clar două lucruri. Toţi bugetarii, anul acesta, vor avea o majorare de 5%. În al doilea rând, bugetul pentru educaţie va fi în jur de 6% din PIB. În privinţa majorării salariilor profesorilor, în afară de cele 5 procente obligatorii, totul va depinde - dacă se vor acorda unele susţineri financiare suplimentare - pe de o parte, de procesul de reformă din educaţie, de restructurarea din acest domeniu, adică acea formulă consacrată din Pactul Naţional pentru Educaţie "bani contra reformă" să fie efectuată şi în urma negocierilor pe care Ministerul Educaţiei, ministrul Educaţiei le va purta cu profesorii, este posibil să se acorde unele sporuri pentru performanţă în educaţie, condiţionate de realizarea unei reforme autentice bazată pe Pactul Naţional pentru Educaţie. În acel context se va putea discuta de unele, repet, sporuri pentru performanţă în educaţie şi pe care ministrul de resort a fost mandatat să le discute cu cadrele universitare, cu cadrele din învăţământul preuniversitar, cu sindicatele, pentru a putea pune aceste măsuri în practică. Să fim bine înţeleşi, acele resurse financiare sunt condiţionate de reformă. În ce cuantum şi în ce formă, vă vom putea spune doar mai târziu, dacă ele vor putea fi, evident, acordate în termeni concreţi.