Senatorii juristi au fost de acord cu Basescu si au scos ziaristii de sub incidenta Codului Penal

Comisia juridica a Senatului a luat in discutie, miercuri, o parte a cererii de reexaminare trimise de Traian Basescu pe marginea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala si au facut o serie de corectii cerute de seful statului, una dintre ele vizand scoaterea ziaristilor de sub incidenta CP.

Un punct al cererii presedintelui a fost modificarea Codului Penal astfel incat informatiile obtinute de ziaristi sa nu atraga raspunderea penala. Textul Camerei Deputatilor spune ca se sanctioneaza sustragerea, distrugerea unei corespondente precum si divulgarea continutului, ori divulgarea continutului unei convorbiri interceptate sau inregistrate audio ori video, fara drept, chiar daca faptuitorul a luat cunostinta de aceasta din greseala sau din intamplare. Senatorii juristi au considerat ca articolul din Codul Penal face referire, in general, la violarea corespondentei, care, la fel cum a considerat si Kibedi, trebuie sa ramana incriminata. Cu toate acestea, au spus senatorii, inregistrarile audio-video nu intra in categoria corespondentei, astfel ca raman incriminate doar divulgarea continutului corespondentei, inclusiv cea electronica. Juristii au mentionat ca sunt de acord cu presedintele, dar nu din “motivele populiste” ale acestuia ca presa sa nu intre sub incidenta articolului. De altfel, senatorii au considerat ca textul, nici in varianta Camerei, nu se refera la ziaristi.

Senatorii au reglementat situatia asistentei juridice obligatorii, astfel ca aparatorului desemnat din oficiu sa i se acorde “timpul rezonabil si necesar pentru pregatirea apararii care, in cazul retinerii, nu poate depasi durata acesteia”. Modificarile senatorilor au venit in rezolvarea nemultumirii lui Basescu fata de Codul de Procedura Penala facut de Camera, in care se spunea ca timpul care se acorda aparatorului din oficiu pentru asigurarea apararii, atunci cand asistenta juridica este obligatorie, nu poate fi mai mic de 24 de ore. Seful statului a considerat ca, prin formula deputatilor, practic se desfiinteaza retinerea, care functioneaza tot pe o perioada de 24 de ore.

Senatorul PSD Serban Nicolae a precizat ca nu poate fi de acord cu argumentul lui Basescu, deoarece retinerea se executa instantaneu, deci poate sa opereze. Totusi, la propunerea colegului PSD Doru Ioan Taracila, s-a ajuns la varianta ca timpul acordat aparatorului din oficiu pentru pregatirea apararii sa fie unui “rezonabil si necesar”, fara sa depaseasca durata retinerii, formula agreata si de secretarul de stat in MJ, Katalin Kibedi.

Senatorii au fost de acord cu Basescu referitor la necesitatea precizarii ca partea citata poate sa consulte dosarul aflat la instanta de judecata, adica abia in faza de judecata, nu si in cea de urmarire penala.

Senatorii nu au fost de acord cu propunerea presedintelui pentru a se acorda dreptul procurorului sa faca interceptari. La intrebarea lui Kibedi de ce nu poate face procurorul, personal, interceptari, atata timp cat administreaza probele, senatorul PSD Serban Nicolae a precizat ca exista un mare risc de abuz . “Riscul este de abuz . Cine mai verifica ce interceptari fac procurorii?”, s-a intrebat social-democratul, care a punctat ca trebuie sa existe o dubla verificare intre procuror si institutia specializata care face interceptarile, cu atat mai mult cu cat procurorul nu trebuie sa fie transformat intr-un “paparazzo”.
Pe de alta parte, senatorii juristi au fost de acord cu solicitarea presedintelui ca, dupa finalizarea cauzei, convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu contribuie la identificare ori prinderea persoanei vor fi sterse sau dupa caz distruse de procuror, incheindu-se un proces verbal. S-a eliminat astfel, la cererea presedintelui, necesitatea ca stergerea sau distrugerea sa aiba nevoie de acordul persoanei a carei convorbire a fost interceptata accidental, asa cum se prevedea in varianta Camerei Deputatilor.

Tot la cererea presedintelui, s-a acordat acelasi regim juridic si interceptarilor ambientale ca si celor electronice. Astfel, textul senatorilor spune ca interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare, inclusiv ambientale, in procedura urmaririi penale se dispun, la propunerea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei data in urmarire, daca instanta apreciaza ca identificarea, cautarea, localizarea si prinderea persoanelor date in urmarire nu pot fi facute prin alte mijloace si pot fi intaziate.
Basescu a criticat ca, la categoria fapte cu consecinte deosebit de grave, este inclusa o paguba materiala de 30.000.000 lei, in locul valorii de 200.000 lei, din varianta initiala. Senatorii au facut un compromis si,desi pe fond au fost de acord cu cerintele presedintelui, au stabilit ca paguba trebuie sa fie mai mare de un milion de lei pentru ca fapta sa fie considerata ca produce consecinte deosebit de grave.
Basescu a criticat si faptul ca, in CPP, deputatii spuneau ca durata maxima a urmaririi penale este, de regula, de 6 luni, iar in mod exceptional durata se poate prelungi cu cate 6 luni. In acord cu presedintele, senatorii au eliminat cu totul acest articol nou introdus de Camera .

Seful statului a criticat faptul ca, varianta Camerei Deputatilor interzice folosirea in procesul penal, ca mijloc de proba, a inregistrarilor realizate de catre parti cu privire la propriile comunicari si a precizat ca textul trebuie modificat in sensul neimpiedicarii administrarii probelor obtinute ca urmare a altor tipuri de inregistrari, insa senatorii au considerat ca solutia deputatilor, de a considera nule acest gen de inregistrari, este corecta.
Senatorii juristi au decis si eliminarea efectuarii unei expertize obligatorii, daca a fost ceruta de parti, cu scopul de a se stabili daca mijloacele de proba au fost obtinute in mod legal, fiind astfel de acord cu solicitarea presedintelui, care a considerat aceasta prevedere poate duce la blocarea proceselor penale.

Comisia juridica va relua joi discutiile pe marginea cererii de reexaminare a lui Traian Basescu, sedinta in cursul careia se va da si votul pe raport . Discutiile s-au sistat pe problematica interceptarilor, daca ele se pot efectua doar in faza inceperii urmaririi penale ori si in faza actelor premergatoare.
Presedintele Traian Basescu a anuntat, pe 20 noiembrie, ca a retrimis Parlamentului proiectul de lege privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, adoptat, la sfarsitul lui octombrie de Camera Deputatilor, explicand ca actul normativ poate duce la blocarea anchetelor, la disolutia autoritatii statului si ar putea afecta securitatea nationala.

Presedintele a subliniat ca modificarile aduse vizeza exclusiv protejarea drepturile persoanelor invinuite sau cercetate si restrange prerogativele organelor judiciare, fapt \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"extrem de periculos\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\" care poate duce la \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"disolutia activitatilor de investigare a institutiilor statului\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\".