Lucratorii mobili din Bulgaria si Romania au un rol pozitiv in economiile tarilor de destinatie

Acesti lucratori contribuie la imbogatirea gamei de competente si ocupa, in acelasi timp, sectoare si posturi in care forta de munca este deficitara, precum in constructii si in sectorul casnic si in cel al serviciilor de alimentatie. Estimarile arata, de asemenea, un impact pozitiv al liberei circulatii a lucratorilor romani si bulgari asupra PIB-ului UE pe termen lung, cu o crestere de aproximativ 0,3 % pentru tarile UE-27 (0,4 % pentru tarile UE-15). Studiile arata, de asemenea, ca nu s-a produs un impact semnificativ asupra somajului sau a salariilor lucratorilor localnici din tarile de destinatie: in UE-15, studiile arata ca salariile sunt, in medie, doar cu 0,28 % mai mici decat ar fi fost fara mobilitatea lucratorilor din tarile UE-2. Raportul scoate in evidenta, de asemenea, faptul ca nu exista dovezi ale utilizarii disproportionate a prestatiilor sociale de catre cetatenii UE mobili in interiorul UE si ca impactul fluxurilor recente asupra finantelor publice nationale este neglijabil sau pozitiv.

Vorbind jurnalistilor in contextul unei conferinte, la Viena, LA�szlo Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a subliniat impactul pozitiv al mobilitatii spunand ca ``deplasarea intre tari ofera oportunitati reale si beneficii economice atat pentru tarile de destinatie, cat si pentru intreaga UE. Observam ca mobilitatea geografica depinde foarte mult de tendintele economice si de existenta locurilor de munca``. El si-a exprimat, de asemenea, dorinta puternica de a vedea eliminate toate restrictiile de pe pietele fortei de munca si a adaugat: ``Restrictionarea liberei circulatii a lucratorilor in Europa nu este o solutie la somajul ridicat. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne concentram cu seriozitate eforturile asupra crearii de noi posibilitati de locuri de munca .``

Este posibil ca mobilitatea ulterioara extinderii sa fi adus unele costuri economice si sociale tarilor de destinatie, precum si tarilor de origine care pierd capacitate productiva. Cu toate acestea, Comisia crede ca, in timp ce o parte a acestor costuri s-ar putea reduce temporar prin restrictionarea mobilitatii fortei de munca, pe termen lung, dezechilibrele pietei fortei de munca trebuie sa fie rezolvate prin politici specifice. S-a dovedit ca masurile tranzitorii au avut un efect limitat asupra distributiei mobilitatii UE si ca fluxurile sunt influentate mai mult de factori precum cererea de locuri de munca sau competentele lingvistice. Experienta extinderii din 2004 a aratat si ea ca restrictionarea liberei circulatii a lucratorilor poate avea efecte negative, precum o pondere mai mare a muncii nedeclarate.

Principalele destinatii pentru lucratorii mobili din Bulgaria si Romania au fost Italia si Spania si datele sugereaza ca, la sfarsitul anului 2010, un numar dublu de bulgari si romani (2,9 milioane) isi aveau resedinta in UE-25, fata de 2006. In acelasi timp, in termeni relativi, cetatenii din tarile UE-2 care isi au resedinta intr-un stat membru al UE-25 reprezinta doar 0,6 % din totalul populatiei UE-25. Procentele cele mai ridicate se inregistreaza in Cipru (4,1 %), Spania (2,2 %) si Italia (1,8 %). In plus, rata de ocupare a fortei de munca in UE-2 (63 %) este apropiata de cea a UE-25 (65 %). Cu toate acestea, de la inceputul declinului economic, cetatenii din tarile UE-2 nou veniti se confrunta cu dificultati in gasirea unui loc de munca: aproximativ 16 % nu munceau in 2010, in comparatie cu 9 % in 2007. Este clar ca lucratorii mobili care au plecat recent din tarile UE-2 au jucat un rol foarte mic in criza pietei fortei de munca, o consecinta directa a crizei financiare si economice, precum si a problemelor structurale ale pietei fortei de munca .

Raportul Comisiei va folosi drept baza pentru o reexaminare realizata de Consiliu a modului in care functioneaza in practica masurile tranzitorii legate de libera circulatie a lucratorilor bulgari si romani.

Actul de aderare din 2005 permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor ale fortei de munca pentru a pregati libertatea deplina de circulatie a muncii in UE. Perioada de tranzitie generala de sapte ani este impartita in trei etape:

Primii 2 ani: legislatia nationala a celorlalte state membre reglementeaza accesul lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor de forta de munca .

Urmatorii 3 ani: statele membre pot extinde masurile nationale, cu conditia notificarii Comisiei inainte de finalul primei etape, altfel se aplica legislatia UE care garanteaza libera circulatie a lucratorilor.

Ultimii 2 ani: un stat membru care mentine masurile nationale la sfarsitul celei de-a doua etape poate, in eventualitatea unor perturbari grave ale pietei fortei de munca de pe teritoriul sau sau al pericolului unor astfel de perturbari si sub rezerva notificarii Comisiei in acest sens, sa continue sa aplice masurile respective pana la sfarsitul perioadei de sapte ani care urmeaza datei aderarii.

In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau amenintarea acestora.

Etapa actuala, a doua, a masurilor tranzitorii, se va incheia in decembrie 2011. In prezent, zece state membre (BE, DE, IRL, FR, IT, MT, NL, AT, LU, UK) restrictioneaza accesul lucratorilor din Bulgaria si Romania. Acestea pot pastra restrictiile dupa 31 decembrie 2011 numai daca notifica pana la 31 decembrie 2011 Comisiei o perturbare grava a pietei fortei de munca (sau amenintarea acesteia). Lucratorii romani sunt supusi si restrictiilor de acces pe piata fortei de munca din Spania dupa ce Comisia Europeana a aprobat cererea Spaniei de a restrictiona accesul la piata fortei de munca pentru lucratorii romani pana la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbari grave pe piata fortei de munca . (IP/11/960)

Masurile tranzitorii se vor incheia in mod irevocabil la 31 decembrie 2013.