Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Cu toate acestea,
directiva permite statelor membre sa stabileasca un regim in temeiul caruia o
institutie publica de sanatate trebuie sa repare, chiar si in lipsa vinovatiei acesteia, prejudiciul cauzat unui pacient de o defectiune a unui echipament sau a unui produs utilizat in cadrul ingrijirilor acordate
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Servicii cu caracter economic, a caror furnizare poate fi considerata ca tinand
de interesul general, de exemplu, furnizarea de baza, accesibila public, de
energie, de telecomunicatii, de servicii postale, de transport, de apa si de
servicii de eliminare a deseurilor.
Servicii cu caracter economic, a caror furnizare poate fi considerata ca tinand
de interesul general, de exemplu, furnizarea de baza, accesibila public, de
energie, de telecomunicatii, de servicii postale, de transport, de apa si de
servicii de eliminare a deseurilor.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Persoana care, de obicei in schimbul unui avantaj banesc, face legatura intre vanzator si cumparator sau incheie o tranzactie intre doua parti, cu imputernicirea acestora;
Persoana calificata sa distribuie ceva, calificata sa distribuie ceva.
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Servicii cu caracter economic, a caror furnizare poate fi considerata ca tinand
de interesul general, de exemplu, furnizarea de baza, accesibila public, de
energie, de telecomunicatii, de servicii postale, de transport, de apa si de
servicii de eliminare a deseurilor.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
Directiva privind raspunderea pentru produsele cu defect1 stabileste un principiu de raspundere obiectiva, neconditionata de existenta vinovatiei, potrivit caruia producatorul (fabricant al unui produs finit, producatorul oricarei materii prime sau fabricantul unei parti componente) este raspunzator pentru prejudiciul cauzat de un defect al produsului sau2. Atunci cand nu poate fi identificat producatorul, orice furnizor al produsului este considerat drept producator, cu exceptia cazului in care acesta comunica persoanei prejudiciate, in termen util, identitatea producatorului sau a persoanei care i-a furnizat produsul.
Pe de alta parte, directiva nu aduce atingere drepturilor pe care persoana prejudiciata le poate exercita in conformitate cu normele legale privind raspunderea contractuala sau delictuala ori in temeiul unui regim special de raspundere existent la data notificarii acestei directive.
In dreptul francez, raspunderea institutiilor publice de sanatate fata de pacientii lor este guvernata, printre altele, de un principiu jurisprudential, stabilit de Conseil da€™A‰tat (Franta), la 9 iulie 2003, potrivit caruia o institutie publica de sanatate trebuie sa repare, chiar in absenta unei vinovatii a acesteia, prejudiciile cauzate unui pacient de o defectiune a unui echipament sau a unui produs utilizat in cadrul ingrijirilor acordate.
In speta, domnul Dutreux, care avea la data faptelor varsta de 13 ani, a suferit arsuri in cursul unei interventii chirurgicale efectuate in anul 2000 la Centre hospitalier universitaire (CHU) de BesanA§on (Franta). Aceste arsuri au fost cauzate de o saltea incalzita pe care pacientul a fost asezat si care prezenta defectiuni la sistemul de reglare a temperaturii. CHU de BesanA§on a fost obligat sa repare prejudiciul astfel produs.
Conseil d`A‰tat, sesizat in recurs cu acest litigiu, intreaba Curtea cu privire la interpretarea directivei, solicitand sa se stabileasca daca regimul francez al raspunderii independent de existenta unei vinovatii a institutiilor de sanatate publica poate coexista cu regimul de raspundere a producatorului stabilit prin aceasta directiva.
In concluziile pe care le-a prezentat astazi, avocatul general Paolo Mengozzi constata, mai intai, ca legiuitorul Uniunii nu a prevazut instituirea, prin directiva, a unui regim de raspundere pentru produsele cu defect care sa cuprinda si furnizorii de servicii . De asemenea, nici Curtea nu s-a pronuntat in mod direct cu privire la extinderea domeniului de aplicare al directivei si la raspunderea furnizorului de servicii . Astfel, directiva acopera, in mod limitativ, doar raspunderea ``producatorului`` sau, daca este cazul, pe aceea a ``furnizorului`` unui produs cu defect. Desi prin directiva nu se defineste notiunea de ``furnizor``, acesta este perceput totusi ca fiind un intermediar care intervine in lantul de comercializare sau de distributie a acelui produs.
Or, in speta, nu este vorba de un consumator care dorea o saltea, ci de un pacient internat intr-un spital. In consecinta, siguranta saltelei defecte trebuie analizata in legatura cu prestarea de servicii de ingrijire in sine. Prin urmare, CHU de BesanA§on nu poate fi considerat distribuitor al saltelei cu defect si nu ar putea fi asimilat unui ``furnizor``, in sensul directivei.
Avocatul general concluzioneaza ca un furnizor de servicii - precum CHU de Besancon - nu poate fi asimilat ``furnizorului`` in sensul directivei. In consecinta, domeniul de aplicare al directivei nu se extinde la raspunderea furnizorului de servicii pentru prejudiciile cauzate de un produs cu defect in cadrul unei prestari de servicii .
Aceasta pozitie este conforma cu jurisprudenta3 Curtii potrivit careia directiva nu are vocatia de a reglementa de o maniera exhaustiva domeniul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defect, ci doar deschide calea spre o armonizare mai profunda.
In schimb, avocatul general subliniaza ca, pentru a garanta o protectie eficace a consumatorilor, directiva permite statelor membre sa stabileasca un regim national de raspundere a institutiilor publice de sanatate care utilizeaza echipamente sau produse cu defecte in cadrul unei prestari de servicii si care, procedand astfel, cauzeaza prejudicii beneficiarului prestatiei, - si anume pacientului -, institutiile mentionate avand totusi posibilitatea de a exercita o actiune in garantie in temeiul directivei impotriva producatorului.
De altfel, in speta, avocatul general remarca faptul ca aplicarea regimului national privind raspunderea furnizorului de servicii ar fi singura care ar permite acordarea in beneficiul pacientului a dreptului la reparare pentru arsurile cauzate de salteaua defecta. Astfel, intrucat aceste prejudicii au survenit in cursul unei interventii chirurgicale realizate la 3 octombrie 2000, actiunea persoanei prejudiciate impotriva ``producatorului`` saltelei defecte, in sensul directivei, ar fi prescrisa (termenul de prescriptie fiind de 10 ani).
Concluziile avocatului general in cauza C-495/10 Centre hospitalier universitaire de BesanA§on/Thomas Dutreux/Caisse primaire da€™assurance maladie du Jura
1 Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege si actelor administrative ale statelor membre cu privire la raspunderea pentru produsele cu defect (JO L 210, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 1, p. 183).
2 Prin notiunea de ``producator`` se intelege fabricantul unui produs finit, producatorul oricarei materii prime sau fabricantul unei parti componente, precum si orice persoana care, aplicandu-si numele, marca sau alt semn distinctiv pe produs, se prezinta drept producatorul acestuia.
3 Hotararea din 10 mai 2001, Veedfald (C-203/99); Hotararea din 4 iunie 2009, Moteurs Leroy Somer (C-285/08).
Interesant
