Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Forma aplicabila in 2016 a Codului muncii

Forma aplicabila in 2016 a Codului muncii

  Publicat: 17 Dec 2015       12138 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea nr. 53/2003, denumita in mod uzual Codul muncii, reprezinta unul din actele normative ale Romaniei esentiale in reglementarea raporturilor juridice de drept privat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Astfel, Codul muncii reglementeaza raporturile de munca ce se stabilesc intre diferite persoane fizice si/sau juridice, precum si jurisdictia muncii.


In majoritatea cazurilor, raporturile de munca se concretizeaza prin incheierea unui contract individual de munca intre o persoana fizica ce se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumita salariu. Astfel, prin raportare la dispozitiile generale prevazute in Codul civil, cauza pentru care se incheie un contract individual de munca este data de obtinerea fortei de munca (angajatorul) si obtinerea unei remuneratii (salariatul).


Desele schimbari aparute in procesul tehnologic, dar si in sistemele organizationale ale angajatorilor au impus repetate modificari ale legislatiei muncii, inclusiv ale Legii nr. 53/2003. Numai in cursul anului 2015, Codul muncii a fost modificat si completat in doua randuri, prin Legea nr. 12/2015 si Legea nr. 97/2015, iar prin Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a statuat, cu caracter obligatoriu, interpretarea in mod unitar a mai multor dispozitii din Codul muncii.


La toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca Senatul Romaniei a adoptat Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 (Codul muncii). Acest proiect de lege vizeaa consolidarea dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia. Totodata, aceasta initiativa legislativa urmareste si flexibilizarea relatiilor de munca, prin instituirea de noi modalitati de verificare a aptitudinilor personale si profesionale ale persoanei care solicita angajarea, dar si prin reglementarea unei noi forme de organizare a muncii (telemunca).


Pana la adoptarea acestui proiect de modificare a Codului muncii de catre Camera Deputatilor (ca for decizional), in anul 2016, Codul muncii urmeaza a se aplica avand in vedere modificarile aduse prin:


I. Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii


In cursul anului 2015, principalele modificari si completari ale Codului muncii au fost efectuate prin Legea nr. 12/2015, publicata in M.Of. nr. 52/22.01.2015. Astfel:


- art. 16 din Codul muncii a fost completat, in sensul ca: ``Absentele nemotivate si concediile fara plata se vor scadea din vechimea in munca, cu exceptia concediilor pentru formare profesionala fara plata``;


- art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii s-a modificat, dupa cum urmeaza: ``Contractul individual de munca existent inceteaza de drept: c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II``.


Justificarea acestei modificari a fost aceea ca, pana la modificare adusa prin legea nr. 12/2015 nu era reglementata situatia salariatilor de la incadrarea in gradul I sau II de invaliditate si pana la emiterea deciziei de pensie de invaliditate.


- art. 92 din Codul muncii a fost completat cu doua noi alineate, prin care s-a urmarit reintroducerea regulii potrivit careia salariul pe care il primeste lucratorul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi mai mic decat cel pe care il primeste salariatul utilizatorului, pentru aceeasi munca sau una similara.


Aceasta completare a Codului muncii a avut in vedere art. 5 parag. 1 din Directiva 2008/104/CE, potrivit careia: ``Conditiile de baza de angajare si de munca aplicabile lucratorilor temporari sunt, pe durata misiunii de munca temporara in cadrul unei intreprinderi utilizatoare, cel putin acelea care s-ar aplica lucratorilor in cazul in care acestia ar fi recrutati direct de intreprinderea utilizatoare respectiva pentru a ocupa acelasi loc de munca``.


- art. 145 alin. 2 din Codul muncii a fost modificat prin eliminarea tezei finale din cadrul acestui alineat, care stabilea regula potrivit careia concediul de odihna anual ``se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic``.


Cu privire la aceasta modificare, in doctrina juridica de Dreptul muncii au aparut diferite discutii contradictorii, deoarece aceasta modificare este considerata una lipsita de logica juridica si ``apta de a genera serioase probleme de interpretare``.


- acelasi art. 145 din Codul muncii a fost completat cu introducerea a trei noi alineate. S-a avut in vedere ca, la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, de risc maternal si pentru ingrijirea copilului bolnav sa fie considerate ca perioade de activitate prestata.


Aceasta completare a avut in vedere armonizarea legislatiei nationale cu Directiva 203/88/CE, coroborat cu jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ambele in acord cu principiile Organizatiei Internationale a Muncii privind organizarea timpului de lucru (revizuita): ``Absentele de la serviciu pentru motive independente de vointa persoanei angajate interesate, precum absentele datorate unei boli, vor fi calculate ca parte din perioada de serviciu``.


In aceeasi logica a fost si introducerea alin. 5 la art. 145 din Codul muncii, potrivit caruia: ``In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate ``.


- o alta modificare adusa de Legea nr. 12/2015 este cea a art. 146 din Codul muncii, prin care se stabileste o noua situatie in care salariatul are dreptul la compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat.


Astfel, in cazul in care salariatul nu a efectuat sau a efectuat partial concediul de odihna la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul salariatului, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.


II. Legea nr. 97/2015 pentru modificareart. 137 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii


Prin Legea nr. 97/2015 a fost modificat doar art. 137 din Codul muncii, prin care s-a stabilit ca ``repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica``.


Aceasta modificare nu a fost una de substanta, ci are doar rolul de a inlatura orice alta interpretare din vechea reglementare, in care se arata ca repausul saptamanal se acorda ``in doua zile consecutive``.


III. Decizia nr. 8/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Prin Decizia nr. 8/2014, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 76 lit. b din Codul muncii, referitoare la durata preavizului (ca element esential al deciziei de concediere), Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mentiunii privind durata preavizului acordat nu conduce la nulitatea deciziei si a masurii concedierii atunci cand angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin. 1 din Codul muncii.


Prin aceeasi Decizie, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 78 din Codul muncii, s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, ca neacordarea preavizului cu durata minima prevazuta de Codul muncii, contractele colective sau individuale de munca atrage nulitatea absoluta a masurii de concediere si a deciziei de concediere .


IV. Decizia nr. 5/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie


``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6alin. (71)din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legeanr. 179/2008, respectiv art. 18alin. (8)din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legeanr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare laart. 38siart. 159din Legeanr. 53/2003- Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196alin. (2)din Legeanr. 53/2003- Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.``


V. Decizia nr. 22/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie


``In interpretarea si aplicarea dispozitiilorart. 52siart. 53din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la prevederile anexeinr. 5la aceasta lege, varsta standard de pensionare, in vederea inscrierii la pensie pentru limita de varsta, se determina in functie de data nasterii asiguratului.


In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 53alin. (3)si art. 95alin. (1)din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la aceasta lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensioneaza in temeiul acestui act normativ si care beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare se determina conform anexeinr. 5in functie de data nasterii asiguratului.``


Descarca de aici forma actualizata a Codului Muncii

Despre Cabinet avocat Marius-Catalin Predut -Functionand din anul 2008, Cabinetul de avocatura Marius-Catalin Predut are o experienta vasta in domeniul dreptului muncii, oferind servicii de asistenta, consultanta juridica si reprezentare unor importante societati, dar si salariatilor.Scopul pentru care ne-am creat a fost de a veni in sprijinul tuturor celor care necesita un sfat juridic prompt si competent in cadrul litigiilor de munca .Cabinetul nostru ofera servicii complexe de asistenta si reprezentare, atat pentru angajati, cat si pentru angajatori in materia contractelor individuale si colective de munca, in domeniul concedierilor colective sau a masurilor de protectie sociala precum si in litigiile nascute din clauzele speciale inserate in contractele de munca, cum ar fi cele de loialitate, concurenta, confidentialitate si nedenigrare.


Autor: Avocat Marius-Catalin Predut, Baroul Bucuresti


Tel.0737.043.144 si0722.415.993


Site:www.avocat-dreptul-muncii.eu





Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    Codul muncii 2016    Legea 53/2003 actualizata 2016    Concediere 2016    Concediere individuala 2016    Avocat dreptul muncii    Avocat concediere

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Lipsa consimtamantului persoanei vizate pentru transmiterea de date personale catre instanta de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmiterea unor date personale in cadrul unui dosar aflat pe rolul instantelor de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmitere de mesaje de catre o banca, desi relatia contractuala aceasta entitate era incheiata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Refuzul unei autoritati publice de a raspunde unei cereri de exercitare a dreptului de acces la propriile date cu caracter personal
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Instalarea unui sistem de supraveghere video de catre primarie, care nu respecta prevederile GDPR
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP



Jurisprudenţă

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati