Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Dreptul la viata privata pe retelele de socializare, intre victima si iresponsabil

Dreptul la viata privata pe retelele de socializare, intre victima si iresponsabil

  Publicat: 13 Mar 2019       1540 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prezenta lucrare isi propune sa realizeze o scurta analiza a legislatiei interne si europene cu privire la dreptul la viata privata, si a implicatiilor pe care aceasta le are in mediul online. Ne vom apleca atentia in special asupra colectarii si utilizarii datelor cu caracter personal de catre retelele de socializare, dar si asupra pericolelor la care utilizatorii care isi manifesta consimtamantul cu privire la prelucrarea datelor lor se expun, incercand sa propunem solutii pentru eradicarea acestor pericole.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Puterile publice existente in stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
(lat. divulgare "a face cunoscut multimii"). Termen care desemneaza unele infractiuni care se comit prin destainuirea,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul penal, exista infractiuni al caror continut legal, fie de baza, fie agravat, este complex, ceea ce inseamna ca el cuprinde, ca element sau ca o circumstanta agravanta,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, în forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Legea pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Politica Agricola Comuna (PAC) – common agricultural policy
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Politica Agricola Comuna (PAC) – common agricultural policy
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Toate datele avand legatura cu starea de sanatate a persoanei vizate care dezvaluie informatii despre starea de sanatate fizica sau mentala trecuta, prezenta sau viitoare a persoanei vizate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”);
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.


1. Introducere in dreptul la viata privata


``Dreptul la respectarea vietii private``, numit si ``drept la viata privata`` sau ``drept la intimitate`` este un drept fundamental al omului si face parte din categoriile care definesc drepturile personale. Dreptul la viata privata cuprinde doua aspecte: libertatea acesteia, care priveste mai ales familia si relatiile intime, respectiv secretul acesteia, care interzice investigatii si divulgari.


In legislatia nationala, dreptul la viata privata este consacrat atat de Noul Cod Civil, cat si de Constitutie .


Constitutia, prin art. 26 alin. (1), le impune autoritatilor obligatia de a respecta si ocroti viata intima, familiala si privata, iar prin art. 27 consacra inviolabilitatea domiciliului, care este spatiul in care se consuma cea mai mare parte a vietii private.[2]


Din continutul art. 26 din Constitutie reies urmatoarele aspecte: orice persoana are dreptul la propria sa viata intima, viata familiala si privata, iar autoritatile publice au obligatia de a respecta aceste drepturi; notiunile de viata intima, viata familiala si viata privata, sunt interdependente, dar nu se pot confunda din punct de vedere juridic; prin legi speciale se instituie masuri specifice de protectie si totodata sanctiuni pentru aceia care incalca aceste drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul exclusiv al persoanei la propria sa imagine.[3]


Noul Cod Civil a reglementat dreptul la viata privata prin art. 71 si art. 74, si distinct, prin art. 73, dreptul la propria imagine.


In continutul notiunii de viata privata intra viata intima, personala si cea de familie, resedinta, corespondenta, manuscrisele alte documente personale, precum si informatiile din viata privata a unei persoane . Art. 74, reglementand atingerile aduse vietii private, prezinta implicit si aspecte din viata persoanei pe care le considera a avea caracter privat: domiciliul, imaginea, vocea, numele, numarul de telefon etc. Nu numai autoritatile, ci si particularii au obligatia de a respecta viata privata, ceea ce se traduce intr-o obligatie de a se abtine de la orice imixtiune sau ingerinta in afacerile altuia si de la orice intruziuni in intimitatea unei persoane . Nu are importanta daca asemenea imixtiuni au sau nu ca scop obtinerea de informatii care vor fi publicate, asa ca sunt interzise chiar si investigatiile neurmate de divulgare.[4]


Titularul dreptului isi poate insa da acordul, ca anumite informatii din viata sa privata sa fie facute publice. Acordul poate fi explicit sau prezumat, fiind aplicabile si dispozitiile art. 76 NCC, potrivit carora "Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris."[5]


Dreptul la viata privata este reglementat si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in art. 8 alin. (1):"Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale".


Curtea a decis ca protectia vietii private nu acopera doar sfera intima a relatiilor personale ci si "dreptul individului de a lega si dezvolta relatii cu semenii sai, aceasta, deoarece ar fi prea restrictiva limitarea notiunii de viata privata la un cerc interior in care individul isi traieste viata personala asa cum crede de cuviinta."[6]


Deoarece protejeaza valori atat de intim legate de persoana si de stilul sau de viata, intinderea dreptului la viata privata nu este in mod necesar aceeasi pentru toti oamenii. S-a decis astfel ca intinderea dreptului la respectarea vietii private este mai redusa, in masura in care individul pune in contact viata sa privata cu viata publica, asa cum este cazul politicienilor.


Dreptul la viata privata este, deci, un drept cu un continut complex si ale carui limite variaza in functie de vointa si calitatea persoanei.


1.2. Dreptul la viata privata si datele cu caracter personal


Conform Conventiei privind protectia persoanelor in cazul prelucrarii automatizate a datelor cu caracter personal care o privesc (1981), datele cu caracter personal reprezinta orice informatie privind persoana fizica identificata sau identificabila (persoana vizata).


Fisier automatizat inseamna orice ansamblu de informatii care face obiectul unei prelucrari automatizate iar prelucrarea automatizata inseamna urmatoarele operatiuni efectuate in totalitate sau partial cu ajutorul procedeelor automatizate: inregistrarea datelor, aplicarea acestor date prin operatiuni logice si/sau aritmetice, modificarea lor, stergerea, extragerea sau difuzarea.[7] Aceste definitii au fost transpuse si in legislatia nationala in legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date .


Dat fiind caracterul sau complex, continutul dreptului la viata privata a cunoscut, in viziunea Curtii de Justitie a Uniunii Europene o continua extensie. In lumina acestor fapte, in cauza Rotaru contra Romaniei, Curtea a aratat ca datele de natura publica referitoare la o persoana pot intra in sfera vietii private prin simplul fapt al culegerii si arhivarii lor in mod sistematic de catre autoritati. Aceasta interpretare, coroborata cu dispozitiile Noului Cod Civil cu privire la informatiile din viata privata a unei persoane drept parte a dreptului la viata privata, duc la concluzia, logica, de altfel, ca si datele cu caracter personal intra in continutul acestui drept .


2. Dreptul la viata privata si datele cu caracter personal pe retelele de socializare


Fiind un drept fundamental, dreptul la viata privata a reprezentat mereu subiectul dezbaterilor, si a beneficiat de o ocrotire atenta din partea statelor. Cu toate acestea, odata cu aparitia Internetului si a retelelor de socializare, acesta a parut sa sufere limitari. In timp ce in opinia unora aceste limitari sunt veritabile, retelele de socializare reprezentand o amenintare la adresa dreptului la viata privata, iar statele fiind cele responsabile pentru ocrotirea sa, pareri contrare sustin ca singurii care isi limiteaza dreptul in aceasta situatie, sunt insisi detinatorii lui, care renunta de buna voie la acest drept prin furnizarea voluntara de informatii, inclusiv de date cu caracter personal.


Drept contra-argument pentru cea de-a doua opinie, s-a sustinut ideea ca retelele de socializare "obliga" utilizatorul la furnizarea unor date cu caracter personal prin simpla inregistrare pe platforma. Cu toate acestea, consideram necesar sa se faca distinctia dintre drept si obligatie, dat fiind faptul ca nicio retea de socializare sau platforma online nu poate obliga cetatenii unui stat, luati individual sau colectiv, sa devina utilizatori, prin urmare, nici nu ii poate obliga la furnizarea unor date cu caracter personal. Mai mult decat atat, orice responsabil de fisier are obligatia de a informa persoanele vizate in legatura cu politica proprie de prelucrare a datelor, iar acestia din urma, pentru a putea folosi serviciile, trebuie sa isi exprime consimtamantul cu privire la aceasta politica .


Astfel, la inregistrarea pe o retea de socializare, utilizatorul trebuie sa confirme ca a citit si accepta politica de prelucrare si utilizare a datelor cu caracter personal a retelei in cauza. Din nefericire, majoritatea utilizatorilor isi dau consimtamantul fara sa ia, in fapt, la cunostinta aceasta politica .


In urma acestui fapt, utilizatori care au fost anuntati de la inregistrare ca vor fi colectate date legate de "lucrurile pe care ei sau altii le fac si informatia pe care o pun la dispozitie", "informatii despre plati", "informatii despre dispozitiv" etc, sunt speriati sau revoltati atunci cand constata ca aceste informatii au fost folosite in scopuri care le-au fost si ele, aduse la cunostinta (furnizarea de reclame, realizarea de statistici).


Prin urmare, in majoritatea cazurilor, plangerile utilizatorilor care isi considera incalcat dreptul la viata privata, sunt respinse drept urmare a faptului ca ei insisi au renuntat la acest drept, sau au acceptat aducerea unor limitari asupra acestuia.


Cu toate acestea, exista si plangeri legitime, si situatii in care legea este incalcata de retelele de socializare sau de partenerii acestora.


Una dintre normele juridice cel mai des incalcate in materie este principiul claritatii si lizibilitatii. Acesta este instituit de directiva privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii 93/13/CEE. Articolul 5 al acestei directive statueaza: "In cazul contractelor in care toate clauzele sau o parte a acestora sunt prezentate consumatorului in scris, acestea trebuie intotdeauna redactate intr-un limbaj clar si inteligibil."[8] Din moment ce utilizatorii isi manifesta consimtamantul cu intentia de a crea efecte juridice (a oferi retelei de socializare drepturi asupra datelor cu caracter personal furnizate) in schimbul unui serviciu, consideram ca acceptarea politicii unei retele de socializare poate fi asimilata unui contract comercial. Prin urmare, prezentarea acestei politici trebuie sa respecte principiul claritatii si lizibilitatii. Cu toate acestea, de multe ori, aceasta politica este prezentata intr-o forma incarcata, aglomerata, greu de inteles pentru consumatorul obisnuit, astfel incat, chiar si acei utilizatori care incearca sa se informeze inainte de a-si manifesta consimtamantul gasesc acest lucru dificil.


Probleme si mai grave apar atunci cand fie reteaua de socializare, fie partenerii contractuali ai acesteia, incalca politica de utilizare a datelor cu caracter personal. O astfel de situatie a iesit la suprafata recent, in cazul "Cambridge Analytica".


Cambridge Analytica a fost o firma britanica de consultanta politica ce se ocupa de colectarea, descoperirea si utilizarea datelor in scopuri electorale. Aceasta companie a utilizat o aplicatie digitala numita "thisisyourdigitallife", cu ajutorul careia, prin intermediul Facebook, utilizatorii consimteau la completarea unui chestionar in scopuri academice. Cu toate acestea, design-ul Facebook a permis aplicatiei sa colecteze nu doar datele personale furnizate de utilizatorii care consimteau la completarea chestionarului, ci pe ale tuturor persoanelor din reteaua sociala formata pe Facebook de acei utilizatori. Astfel au fost colectate date de la un numar de pana la 87 de milioane de utilizatori Facebook.


Desi reteaua de socializare isi informeaza utilizatorii in politica lor de colectare si prelucrare a datelor cu caracter personal asupra faptului ca acestea pot fi folosite in scopuri de publicitate sau statistica, se prevede in mod expres utilizarea strict a datelor ce nu permit identificarea sau contactarea personala a utilizatorilor. In aceasta situatie, insa, din cauza a ceea ce a fost numita o "bresa de securitate" in politica Facebook, Cambridge Analytica a avut acces si la informatii care permiteau identificarea si contactarea utilizatorilor afectati, inclusiv locatia si mesajele acestora.


O problema si mai grava este modul in care aceste informatii ar fi fost folosite. Un angajat al companiei a facut public faptul ca informatiile astfel colectate ar fi fost folosite in campanii electorale din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie in 2015, respectiv 2016, pentru a influenta voturile alegatorilor.[9]


Desi compania a negat utilizarea acestor date in campaniile electorale in cauza, cert ramane faptul ca datele cu caracter personal au fost colectate si utilizate fara acordul utilizatorilor si in scopuri neaprobate de acestia.


In urma acestui fapt, directorul general al Facebook a fost chemat sa depuna marturie in Congresul American. Acesta si-a cerut public iertare in numele companiei printr-o scrisoare deschisa, utilizatorii afectati au fost notificati, iar politica de utilizare a datelor cu caracter personal a Facebook a fost schimbata.


4. Regulamentul General de Protectie a Datelor (GDPR)


La 14 aprilie 2018, Parlamentul European a aprobat Regulamentul General de Protectie a Datelor. Regulamentul UE privind protectia datelor (GDPR) inlocuieste Directiva 95/46 / CE privind protectia datelor si a fost conceput pentru a armoniza legile privind confidentialitatea datelor din Europa, pentru a proteja si a conferi cetatenilor UE libertatea de confidentialitate a datelor si pentru a reformula modul in care organizatiile din regiune abordeaza datele cu caracter personal .


Scopul acestui Regulament este de a proteja toti cetatenii UE intr-o lume din ce in ce mai mult bazata pe date, care este mult diferita de momentul in care a fost stabilita directiva din 1995. Desi principiile cheie ale confidentialitatii datelor respecta inca directiva anterioara, au fost propuse multe schimbari in politicile de reglementare.


O diferenta majora fata de reglementarea anterioara este competenta extinsa a acestui Regulament, el aplicandu-se tuturor societatilor care prelucreaza datele cu caracter personal ale persoanelor vizate care locuiesc in Uniune, indiferent de locatia companiei. Astfel, aici sunt incluse si cele mai mari retele de socializare, ale caror sedii sociale se afla in Statele Unite ale Americii.


Conditiile de acordare a consimtamantului au fost intarite, iar companiile nu vor mai putea folosi termeni si conditii ilizibile, lungi, greoaie, intr-un limbaj strict juridic, deoarece solicitarea de consimtamant trebuie furnizata intr-o forma inteligibila si usor accesibila.


De asemenea, cunoscuta sub numele de Data Erasure, dreptul de a fi uitat da dreptul persoanei vizate de a sterge datele personale detinute de operatorul de date, de a inceta diseminarea in continuare a datelor si, eventual, de a opri prelucrarea datelor de catre terti. Conditiile de stergere, includ datele care nu mai sunt relevante sau persoanele care isi retrag consimtamantul. De asemenea, trebuie remarcat faptul ca acest drept cere controlorilor sa compare drepturile subiectilor cu ``interesul public pentru disponibilitatea datelor`` atunci cand iau in considerare astfel de solicitari.


Este interzisa prelucrarea datelor de la copii cu varsta mai mica de 13 ani; oferirea de servicii online in mod direct unui copil, ce presupune prelucrarea datelor acestuia, este legala daca copilul are cel putin varsta de 16 ani; daca copilul are sub varsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legala numai daca si in masura in care consimtamantul respectiv este acordat sau autorizat de catre parintele sau reprezentantul juridic al copilului.


In cazul nerespectarii acestui regulament, companiilor li se poate aplica o amenda de pana la 4% din cifra de afaceri anuala globala sau 20 milioane EUR (oricare dintre acestea este mai mare).


Consideram ca acest regulament reprezinta o garantie in plus a respectarii dreptului la viata privata in mediul online, si o reglementare bine-venita, ce face referire inclusiv la probleme de actualitate, aparute ulterior directivei din 1995 (cum sunt problemele de design, precum cea aparuta in cazul Facebook mai sus prezentat).


5. Protectia dreptului la viata privata pe Internet


Desi din punct de vedere legal acest drept beneficiaza, dupa cum am aratat, de o protectie extinsa, normele juridice nu sunt suficiente pentru a asigura respectarea acestui drept, deoarece ele nu ii pot opri pe beneficiarii sai din a renunta de buna voie la acesta si a cadea prada propriei iresponsabilitati.


Drept urmare a lipsei de informare, pot aparea, in viata utilizatorului mediului online, nenumarate probleme, de la primirea de anunturi publicitare nedorite (de tip "spam") pe adresa de e-mail sau telefonul mobil, la utilizarea de catre o terta parte, a imaginilor distribuite de utilizatori, inclusiv a propriei imagini, in scopuri comerciale sau publicitare. Mai mult decat atat, ignorand posibilitatea de a nu impartasi anumite informatii facute publice pe retelele de socializare cu publicul larg, mai multi utilizatori se pun in pericol, facand publice date despre locatia lor in timp real sau despre domiciliul lor, informatii ce pot fi usor accesate de persoane cu intentii criminale.


Asadar, consideram ca pentru a asigura siguranta cetatenilor romani in ceea ce priveste confidentialitatea datelor lor personale si a altor aspecte ale dreptului la viata privata, cum sunt propria imagine, convorbirile private, sau chiar siguranta domiciliului, este nevoie ca acestia sa fie informati cu privire la pericolele la care se expun. Mai exact, acestia ar trebui informati cu privire la importanta unui consimtamant informat in mediul online. Desi precauti atunci cand incheie un act juridic in viata de zi cu zi, majoritatea oamenilor tind sa se detaseze atunci cand isi manifesta consimtamantul in mediul online, fara, poate, sa realizeze, consecintele juridice ale acestui fapt .


Un mod prin care statul ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme ar putea fi desfasurarea unor campanii nationale de informare, incepand din scoli, unde se afla nu doar majoritatea utilizatorilor mediului online si a retelelor de socializare din Romania, dar si cea mai vulnerabila parte a populatiei, si continuand cu realizarea acestora in spatii publice sau sub forma unor anunturi de interes public pe posturile de televiziune.


6. Concluzii


In incheierea acestui studiu putem atat trage cateva concluzii, cu privire la dreptul la viata privata, caracterele sale si protectia de care acesta se bucura in mediul online, cat si sa raspundem intrebarii: sunt persoanele al caror drept la viata privata este incalcat in mediul online victime ale unei proaste reglementari sau ale propriei iresponsabilitati?


Dreptul la viata privata este, poate, cel mai complex drept al personalitatii, incluzand mai multe atribute importante ale acesteia: imaginea detinatorului sau, la domiciliul acestuia, relatiile sale interpersonale si informatii despre viata sa privata, si alte date cu caracter personal, indiferent daca acestea permit sau nu identificarea persoanei. Mai mult decat atat, eventuale incalcari ale acestui drept pot avea consecinte asupra altor drepturi ale personalitatii: de exemplu, unei persoane careia ii este violata viata privata prin distribuirea de imagini cu aceasta, aflata in intimitatea casei sale, ii poate fi afectat si dreptul la demnitate si ii este incalcat si dreptul la propria imagine, care este reglementat si separat de dreptul la viata privata.


In ceea ce priveste mediul online, constatam ca recent exista o tendinta a utilizatorilor de a renunta de buna voie la dreptul lor la viata privata, facand publice pe retelele de socializare imagini, informatii si alte date personale, fara sa se raporteze la modul in care acestea ar putea fi utilizate. Desi in urma acestei scurte analize putem afirma ca legislatia in domeniu este bogata si bine pusa la punct, iar retelele de socializare o respecta, inca exista neplaceri cauzate de distribuirea si utilizarea de imagini si date cu caracter personal. In timp ce multi utilizatori sunt intr-adevar victime ale unor brese de securitate sau violari intentionate ale politicilor de confidentialitate, cel mai adesea, utilizatorii pagubiti sunt aceia care nu acorda suficienta atentie sau importanta regulilor de functionare sau politicilor de confindentialitate la care consimt. Astfel, pornesc la drum complet neinformati cu privire la consecintele juridice ale actiunilor lor in mediul online si sfarsesc prin a suferi prejudicii morale si financiare sau chiar prin a fi victimele unor infractiuni .


O solutie universala la problemele create de publicarea voluntara a unor informatii cu caracter personal in mediul online este greu de gasit, dat fiind caracterul subiectiv al acestor alegeri, statul sau orice alta entitate neputand interzice sau limita dreptul cetatenilor de a impartasi informatii despre ei insisi. Cu toate acestea, consideram ca desi poate nu ar fi complet rezolvata, problema ar putea fi ameliorata prin eforturi active de informare a populatiei cu privire la pericolele carora se expun. Astfel, suntem de parere ca atat statul, cat si fiecare dintre noi, pot si ar trebui sa ia masuri cu privire la acest fenomen, astfel incat o problema de confidentialitate sa nu se transforme in una de securitate, iar siguranta cetatenilor sa fie asigurata.



Autor:Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Coordonator Stiintific:Lect. Univ. Dr. Pirvu Adriana


Bibliografie


I. Tratate, Cursuri, Biografii:


1. M Andreescu, A.N. Puran, "Drept Constitutional. Teoria Generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei.", Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craiova, 2015


2. E. Chelaru, "Drept civil-Persoanele in reglementarea NCC", Editia a 3-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2012


II. Legislatie


1. ``Constitutia Romaniei``, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011


2. ``Noul Cod Civil si Legea de punere in aplicare``, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2015


3. Conventia Europeana a Drepturilor Omului


4. Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981


5. Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date


6. Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunitatilor Europene din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii


III. Alte surse:


1. C. Danilet, "Unde este limita dintre dreptul la viata privata, interesul public si dreptul la libera exprimare?", cristidanilet.wordpress.com, disponibil la URL: https://cristidanilet.wordpress.com/tag/viata-privata/, accesat la data de 05.05.2018


2. Cambridge Analytica Data Scandal, wikipedia.org, disponibil la URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Facebook%E2%80%93Cambridge_Analytica_data_scandal, accesat la data de 06.05.2018


3. A. Strajescu, "Gestionarea datelor personale incepand cu luna mai 2018", avocatoo.org, disponibil la URL http://blog.avocatoo.ro/gestionarea-datelor-personale-incepand-cu-luna-mai-2018/, accesat la data de 06.05.2018




[2] E. Chelaru, "Drept civil - Persoanele in reglementarea NCC", Editia a 3-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2012, p. 35




[3] M Andreescu, A.N. Puran, "Drept Constitutional. Teoria Generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei.", Editia a IV-a revizuita si adaugita, Editura Sitech, Craiova, 2015, p. 302




[4] E. Chelaru, op. cit., pp. 35-36




[5] E. Chelaru, op. cit, p. 37




[6] M. Andreescu, A.N. Puran, op. cit., p. 356




[7] Conform Conventiei privind protectia persoanelor in cazul prelucrarii automatizate a datelor cu caracter personal care o privesc (1981), art. 2, lit. a), b), c), disponibila la URL http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=31103, accesat la data de 05.05.2018




[8] Directiva privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii 93/13/CEE, disponibila la URL: http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202007/Legislatie/31993L0013%20-%20Ro.pdf, accesat la data de 06.05.2018




[9] Cambridge Analytica Data Scandal, wikipedia.org, disponibil la URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Facebook%E2%80%93Cambridge_Analytica_data_scandal, accesat la data de 06.05.2018







Citeşte mai multe despre:    viata privata    online    retele de socializare    date cu caracter personal    GDPR



Comentează: Dreptul la viata privata pe retelele de socializare, intre victima si iresponsabil
Alte Titluri

Validitatea inregistrarii unei marci corespunzand numelui unui alt jucator de fotbal celebru
Sursa: EuroAvocatura.ro

[OPINIE] Serviciul de cazare AIRBNB constituie un serviciu al societatii informationale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Dreptul de retragere al consumatorilor in cazul unei achizitii online. Situatia bunurilor ambalate si desigilate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan



Jurisprudenţă

RIL privind deducerea perioadei in care suspectul sau inculpatul a fost internat voluntar sau nevoluntar intr-o institutie de specialitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 22/2018

Savarsirea de catre angajator a unei fapte prin care se aduce atingere valorilor personale nepatrimoniale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1158 din 19.05.2016

Consecintele incalcarii dreptului la demnitate, la propria imagine si la respectarea vietii private. Plata daunelor morale si publicarea dispozitivului sentintei pronuntate intr-un ziar de circulatie nationala
Pronuntaţă de: Judecatoria Piatra Neamt, Sentinta nr.1807/2016 din 14.04.2016

Afirmatii ce aduc atingere demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016

In conformitate cu legislatia austriaca, entitatile juridice supuse controlului Curtii de Conturi (Rechnungshof), sunt obligate sa comunice acesteia s
Pronuntaţă de: Cazul: Osterreichischer Rundfunk si altii (cazuri conexe) c. Curtea de Conturi, Austria, recurs prealabil, 20 mai 2003