Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca » Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese

  Publicat: 20 Apr 2019       1089 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Notiuni introductive. Dauna morala sau prejudiciul moral a fost definita/definit in doctrina dreptului si in jurisprudenta ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala, pe care le resimte victima.[1]

Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra vietii,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Afectiune care se produce ca urmare a executarii unei meserii
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.


Data fiind natura prejudiciului care le genereaza, in cazul daunelor morale nu exista criterii precise pentru determinarea lor . Problema stabilirii despagubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economica a unor drepturi si valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinta psihica incercata de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere si evaluare complexa a aspectelor in care vatamarile produse se exteriorizeaza, fiind supuse puterii de apreciere a instantelor de judecata care nu se poate rezuma la o valoare medie stabilita jurisprudential.[2]


Asa cum se desprinde din literatura juridica si din practica judiciara, daunele morale, in principiu, nu se concretizeaza intr-o stare de fapt, ci se mentin la nivelul trairilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar si atunci cand existenta lor este evidenta, de regula nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morala fiind extranee realitatilor materiale. Intinderea daunelor morale nu poate fi determinata decat prin aprecieri, desigur, nu arbitrar si nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective in care rolul hotarator il are posibilitatea de orientare a instantei in cunoasterea sufletului uman si a reactiilor sale.[3]


Date fiind aceste aspecte, o lista stricta si rigida de criterii in functie de care ar putea fi stabilite despagubirile pentru daune morale ar fi imposibil de realizat. Cu toate acestea, doctrina si jurisprudenta, atat la nivel national, cat si la nivel european, au reusit sa traseze o serie de linii directoare sub acest aspect.


2. Criterii generale de acordare a despagubirilor pentru daune morale


Inainte de a incerca o individualizare a acestor criterii sub aspectul acordarii despagubirilor pentru daune morale cauzate prin nerespectarea regulilor de sanatate si securitate in munca vom realiza o analiza generala a acestor criterii, atat in doctrina si jurisprudenta europeana cat si in cea nationala.


2.1 Criterii de acordare a despagubirilor pentru daune morale stabilite la nivel supranational


Reglementarile Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra din perioada 21 - 25 iunie 1969 au stabilit o serie de linii diriguitoare, dintre care sunt semnificative urmatoarele:


``1. Dauna morala consta in prejudiciul care nu se preteaza unei evaluari pecuniare. Semnificatia si continutul sau exact prezinta diferente nesemnificative in diferite sisteme de drept;


2. Principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut, pe de o parte, in cazul leziunilor corporale, pe de alta parte, in caz de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalitatii umane, ca defaimarea, amestecul in viata privata, sechestrarea ilegala a persoanei;


3. In caz de deces, repararea daunelor morale trebuie acordata rudelor apropiate ale victimei daca repararea este justificata in mod deosebit. (aa‚¬A¦)


5. Despagubirea are ca scop de a da o compensare sau satisfactie victimei. In anumite cazuri, cuantumul compensatiei va putea fi determinat si de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna;


6. Repararea trebuie sa cuprinda, in afara de despagubirea baneasca si masuri care sa impiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor daunatoare;


7. La acordarea despagubirilor trebuie sa se faca distinctie intre dauna materiala si dauna morala.;


8. In cazurile constatate, reparatia poate fi acordata sub forma de varsaminte periodice. In aceste cazuri este indicat ca beneficiarii sa fie protejati impotriva devalorizarii monedei;``


In ceea ce priveste jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului retinem urmatoarele:


In ceea ce priveste acordarea despagubirilor pentru daune morale, prin jurisprudenta sa, CEDO a stabilit o serie de principii, printre care se numara:principiul echitatii, principiul nevoii sociale, si principiul (ne)imbogatirii fara just temei.


Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, in cauza TolstoyMiloslovsky c. Regatul Unit, ca despagubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa, avand in vedere, totodata, gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.


In ceea ce priveste necesitatea dovedirii existentei prejudiciului, in cauza Elefteriadis impotriva RomanieiCurtea a considerat ca, chiar siadmitand ca in general era sarcina oricarei persoane care introduce o actiune in justitie sa faca proba sustinerilor sale, nu considera rezonabil ca, in circumstantelespetei (referitoare la acordarea de despagubiri pentru daune morale), sa atribuie reclamantului obligatia de a demonstra temeinicia pretentiilor sale prin intermediul unor dovezi susceptibile sa ateste suferintele cauzate (aa‚¬A¦). Curtea a subliniat in repetate randuri obligatia care revine instantelornationale este de a interpreta cerintele procedurale in mod proportionalsi rezonabil (a se vedea, Stone Court Shipping Company, S.A. impotriva Spaniei, 28 octombrie 2003, PAA©rez de Rada Cavanilles impotriva Spaniei, 28 octombrie 1998, MiragallEscolanosialtii impotriva Spaniei).


2.2 Criterii de acordare a despagubirilor pentru daune morale stabilite la nivel national


In cele ce urmeaza vom face o trecere in revista a unora dintre cele mai relevante hotarari ale instantelor nationale, avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru daune morale, fara a acorda o atentie deosebita naturii prejudiciului suferit, fie el cu privire la imagine, demnitate sau integritate corporala.


Prin Decizia ICCJ nr. 1 din 9 ianuarie 2014, Instanta Suprema a retinut in ceea ce priveste stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial, ca acesta include o doza de aproximare, dar instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, precum si in ce masura drepturile nepatrimoniale, ocrotite prin Constitutie au fost lezate.


Dat fiind faptul ca nu exista reglementari in legislatianationala cu privire la cuantificarea prejudiciului in cazul in care ceea ce se pierde este o sansa, cuantumul daunelor ramane la aprecierea instantei.


In principiu, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, cuantumul daunelor morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel in cauza, in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, aceste criterii fiind subordonate conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.Este imperios necesar sa se asigure atenuarea suferintele morale, fara a se ajunge insa in situatiaimbogatirii fara just temei.


Intr-o alta Decizie a Inaltei Curti, s-a invederat faptul ca atunci cand este avuta in vedere cauzarea unui prejudiciu moral este necesar a se raporta la totalitatea factorilor in care a fost savarsita fapta .


Caracterul suferintelor trebuie privit in legatura cu particularitatile individuale ale persoanei prejudiciate, suferintele morale (psihice) fiind frica, rusinea, tristetea, nelinistea, umilirea si alte emotiinegative. In stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat in calcul caracterul siimportanta valorilor nepatrimoniale, carora le-a fost cauzat prejudiciul, situatiapersonala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantelesavarsirii faptei, statutul social etc.[4]


Si in jurisprudenta nationala au fost facute aprecieri cu privire la necesitatea dovedirii prejudiciului in cazul despagubirilor acordate pentru daune morale, dupa cum urmeaza: Curtea Suprema de Justitie, prin Decizia nr. 62 din 10 ianuarie 2001 a statuat urmatoarele:


``Aprecierea judecatorului privind evaluarea daunelor morale este subiectiva, dar criteriile care au stat la baza cuantumului despagubirilor sunt obiective si pot forma obiectul controlului instantei de recurs. Concluzionand astfel, Curtea impartaseste criteriul general evocat de instanta europeana, potrivit caruia despagubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa reputatiei, avand in vedere, totodata, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.


Proba faptei ilicite este suficienta, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele romane deducand in mod frecvent producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa determine un asemenea prejudiciu, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila.``


Au fost facute, de asemenea, aprecieri, si cu privire la raspunderea companiei de asigurari cu privire la daunele morale. Astfel, prin Decizia penala nr. 6A/2016 a Curtii de Apel Timisoara s-a retinut ca ``Este evident ca raspunderea companiei de asigurari nu este inlaturata intr-o astfel de cauza, dar importanta sub aspectul individualizarii despagubirilor nu trebuie ignorata. Totodata, instanta este obligata sa se raporteze la jurisprudenta in materie, la nivelul salariului mediu pe economie, la nivelul de trai al colectivitatii, astfel incat sa stabileasca cu titlu de daune morale o suma care sa pastreze un grad de rezonabilitate, sa nu constituie o imbogatire fara just temei.``


Inalta Curte retine, prin Decizia nr. 481/2017 ca atata vreme cat nu exista o solutie legislativa, instantele sunt abilitate a aprecia in echitate cu privire la despagubirile pentru daune morale, pe baza unor criterii stabilite in jurisprudenta interna si a Curtii Europene, analizand imprejurarile concrete si urmarile faptei prejudiciabile, tinand cont, totodata, de necesitatea pastrarii unui echilibru intre scopul urmarit, acela de compensatie echitabila pentru gravitatea suferintei generate de distrugerea legaturii afective si preocuparea ca, prin acordarea daunelor, sa nu se produca o imbogatire fara justa cauza.


Ca atare, in materia daunelor morale, atat jurisprudenta nationala, cat si hotararile Curtii de la Strasbourg pot furniza judecatorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despagubiri si, respectiv pot evidentia limitele de apreciere a cuantumului acestora, instanta de apel apreciind ca sumele acordate de judecatorul fondului rudelor victimei, cu titlu de daune morale, respecta jurisprudenta invocata.


2.3 Aspecte teoretice si doctrinare cu privire la criteriile si conditiile generale pentru acordarea daunelor morale


Dintre aprecierile teoretice si doctrinare cu privire la aspectele deduse analizei prin acest studiu, retinem urmatoarele:


``Avand in vedere caracterul neeconomic al acestui tip de prejudiciu, determinarea despagubirilor cuvenite persoanei prejudiciate va viza doar efectul compensatoriu si nu va incerca pretuirea valorii nepatrimoniale lezate, dreptul la viata si sanatate fiind inestimabile si incontestabile


Este necesar sa se aiba in vedere prevederile art.1371 Cod Civil, referitoare la culpa in extinderea prejudiciului. In acest sens, pentru victima care nu a utilizat elementele de siguranta obligatorii (centura de siguranta, casca de protectie etc), sau care nu a depus minime diligente pentru prevenirea sau pentru limitarea extinderii prejudiciului, cuantumul compensatiilor cuvenite va putea fi diminuat in mod corespunzator, proportional cu culpa acesteia in producerea dar si in extinderea urmarilor accidentului.


Prin acordarea despagubirilor pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, este vizata strict alinarea suferintei pricinuite prin vatamarea integritatii corporale a sanatatii sau a relatiilor afective ca urmare a decesului persoanelor si nu conferirea unui grad de satisfactie persoanei prejudiciate prin sanctionarea pe latura civila a persoanei responsabile pentru producerea prejudiciului.


Durerea incercata prin decesul victimei se prezuma pentru ascendenti, si descendenti directi, frati, surori sisotul supravietuitor, despagubirile pentru prejudiciul moral suferit de acestia fiind datorate, fara a mai fi necesare dovezi suplimentare.``[5]


3. Acordarea de despagubiri pentru daune morale in dreptul muncii


3.1 Aspecte teoretice si doctrinare


``Problema despagubirilor morale in cazuri de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale a fost abordata in literatura noastra juridica, admitandu-se posibilitatea acordarii lor pentru compensarea suferintelor indurate de cel accidentat si a schimbarilor morale si sociale in existenta acestuia. S-a aratat ca unitatea poate fi obligata la plata unor daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial pricinuit salariatului care a suferit un accident de munca sau a contractat o boala profesionala din vina unitatii, dar nu ca o consecinta a unor fapte penale.


Despagubirile civile la care urmeaza sa fie obligata unitatea vor fi micsorate daca se va dovedi ca la producerea prejudiciului a concurat si culpa victimei. Contributia culpei victimei la producerea prejudiciului, ca urmare a incalcarii unor norme de protectie a muncii, face ca raportul de cauzalitate sa se stabileasca numai intre fapta paratului si accident, ci si intre fapta victimei si rezultatul daunator. In aceste conditii, rezultatul daunator este urmarea actiunii concomitente a mai multor persoane care au incalcat normele de protectie a muncii, din care una este insasi victima. Pe plan patrimonial, culpa comuna a victimei va atrage micsorarea despagubirilor, ca urmare a contributiei sale la producerea accidentului de munca .


Despagubirile pot fi acordate fie sub forma unor plati periodice, care nu trebuie confundate cu obligatia de intretinere, fie sub forma unei sume globale. In ambele cazuri, cuantumul despagubirilor poate fi modificat in raport de marimea prestatiilorobtinute de la asigurarile sociale sau de schimbarile survenite in incapacitate de munca a partii vatamate.


Raspunderea patrimoniala a salariatului poate interveni in primul rand cand accidentul de munca produs ca urmare a faptei sale ilicite, are drept consecinte deteriorarea sau distrugerea unor bunuri ale unitatii (masini, utilaje, instalatii, etc.). In al doilea rand, poate interveni cand prejudiciul produs unitatii de catre salariat consta in diminuarea patrimoniului acesteia prin obligarea ei la plata unor despagubiri fata de persoanele fizice vatamate prin accidentul de munca respectiv sau fata de alte persoane juridice.``[6]


3.1 Aspecte practice


In ceea ce priveste practica nationala in materie de acordare a despagubirilor pentru daune morale in dreptul muncii, in concret, ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca, prezentam urmatorul caz practic:


P.T. lucra in calitate de sofer pe o autobasculanta aflata in administrarea partii responsabile civilmente SC B. SA Maneciu de aproximativ 1 an si 6 luni


Lucratorii din cadrul Santierului E. aveau ca sarcina de serviciu cofrarea unei grinzi sibetonarea canalului paraului S. In acest scop se arata ca autospeciala marca condusa de P.T. transporta betonul la punctul de lucru unde acesta era descarcat.


Dupa descarcarea betonului in bena autospecialei s-au urcat partea vatamata E.J. si martorul F. N. pentru a curata cu lopetile resturile de beton aflate pe partile laterale ale benei, resturi pe care le incarcau apoi in cupa excavatorului ce se afla in bena autospecialei. Fara sa astepte semnalul acustic dat de martorul E.J. in calitate de excavatorist, P.T. a pornit motorul autospecialei si a plecat de pe loc avand cupa excavatorului cat si pe cei doi muncitori in bena autospecialei, fapt care a determinat prinderea si strivirea piciorului stang al partii vatamate E.J. intre cupa excavatorului si oblonul din spate al autospecialei.


In urma acestui accident partea vatamata a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. de 150 zile de ingrijiri medicale asa cum sunt consemnate in raportul de constatare medico-legala, fapt ce a avut drept consecinta pensionarea cu gradul III de invaliditate.


In urma acestei situatii de fapt, s-a nascut un litigiu iar hotararea instantei de fond a fost atacata cu apel. Instanta de apel facut urmatoarele constatari ce au fost ulterior confirmate de catre instanta de recurs in urma formularii acestei cai de atac:


In concret, prima instanta trebuia sa retina o cota de cate 50 % de vinovatie pentru inculpat si partea responsabila civilmente, pe de o parte si pe de alta parte pentru partea vatamata. Constatarea a avut la baza faptul neindeplinirii nu numai de catre inculpat a obligatiilortinand de normele de protectia muncii, asa cum au fost mentionate anterior, ci side catre partea vatamata care, desi, era in cunostinta de cauza, a incalcat normele mentionate acceptand sa presteze activitatea de curatire a resturilor de beton din interiorul benei desi aceasta operatiune trebuia desfasurata din exteriorul acesteia prin utilizarea de lopeti cu D. lunga, asa cum impuneau prevederile art. 43 si 155 din normele de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat .


Tot in ce priveste pe partea vatamata, vinovatia acesteia sub forma culpei i-a revenit prin faptul ca a acceptat ca operatia de descarcare a betonului sicuratire a benei autospeciale sa se desfasoare fara supravegherea sefului de santierasa cum este prevazut in art. 29 si 30 din normele de protectie a muncii pentru transportul intern, coroborate cu prevederile art. 18 alin. 1 lit. c) din Legea 90/1996, completata prin Legea 194/2005, in vigoare la data accidentului.


Corespunzator acestor cote de culpa ale celor mentionati mai sus, s-a reformat sentinta in sensul ca despagubirile pentru daune materiale stabilite la suma de 15.000 lei ca obligatie in sarcina inculpatului sipartii responsabile civilmente in solidar, se vor reduce la 7.500 lei si tot astfel cele pentru daune morale se vor reduce de la 10.000 lei la 5.000 lei.


Pe acelasi temei, in mod similar, s-au redus despagubirile periodice lunare de la suma de 300 lei la suma de 104 lei lunar, cu mentiunea ca in acest din urma caz diminuarea are la baza nu numai cota de culpa ci si nivelul real al diferentei de venituri nerealizate ca urmare a accidentului dovedita prin inscrisuri .


Corespunzator acestei cote de culpa s-au redus si cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul catre partea vatamata, cu mentiunea ca aceasta obligatie se va stabili in solidar pentru inculpat cu partea responsabila civilmente.


4. Concluzii


Din analiza celor prezentate anterior, putem extrage urmatoarele criterii si conditii pentru acordarea daunelor morale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca: gradul de lezare a valorilor social ocrotite, intensitateasigravitateaatingeriiadusaacestora, consecintele negative suferite de celincauzape plan fizicsipsihic, intensitatea cu care au fostperceputeconsecintelevatamarii, masurain care i-a fostafectatasituatiafamiliala, profesionalasisociala, precumsiincemasuradrepturilenepatrimoniale, ocrotiteprinConstitutie au fostlezate.


Caracterulsuferintelortrebuieprivitinlegatura cu particularitatileindividuale ale persoaneiprejudiciate, situatiapersonala a victimei, tinandcont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitateasipsihologiavictimei, circumstantelesavarsiriifaptei, statutul social etc.


La calcululdespagubirilor se va tine cont de dispozitiile art. 1371 Cod Civil, referitoare la culpa victimei in extinderea prejudiciului. De asemenea, se va tine cont de principiul echitatii, principiul nevoii sociale, si principiul (ne)imbogatirii fara just temei.


Din practica generala a instantelor, precum si din doctrina, reiese ca in general nu este necesara dovedirea prejudiciului in cazul daunelor morale, in special in situatia decesului unui membru de familie .


In ceea ce priveste acordarea daunelor morale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca, aceste criterii si conditii se aplica intocmai.


Autor:Diculescu Irina-Maria,InternMCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal


______________________________




[1] Decizia ICCJ nr.153/27.01.2016 cu privire la acordarea daunelor morale in cazul prejudiciului de imagine




[2]Decizia ICCJ (SC I) nr. 481/2017




[3]Sentinta penala cu nr. 291/A/3 oct. 2007 a Tribunalului Cluj, ramasa definitiva prin dec. pen. nr. 44/R/2008 a C.A. Cluj - nepublicata




[4]Decizia ICCJ nr.153/27.01.2016




[5]S. GRECEANU, M. NECRELESCU, GHID PENTRU SOLUTIONAREA DAUNELOR MORALE. Studiu privind practica nationala si europeana in materie, sinteza si recomandari pentru solutionarea daunelor morale suferite ca urmare a vatamarii sanatatii si a integritatii corporale ori a decesului persoanelor produse prin accidente de vehicule, disponibil la URL: https://www.baar.ro/wp-content/uploads/2017/11/Ghid_pentru_solutionarea_daunelor_morale_ed_2012.pdf




[6]Curs Dreptul Muncii - INSPECTOR SSM, disponibil la URL: https://www.academia.edu/9847541/Curs_Dreptul_Muncii_INSPECTOR_SSM







Citeşte mai multe despre:    SSM    Sanatate si securitate in munca    Protectia salariatilor    Accidente de munca    Daune morale accidente de munca    Imbolnavire profesionala    Despagubiri accidente de munca    Accidente de munca    Daune morale accidente de munca    Prejudiciu accident de munca    Legea 319/2006    Daune morale    Deces accident de munca



Comentează: Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Alte Titluri

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Neacordarea tichetelor de masa stipulate prin contractul colectiv constituie o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia E.D.O.
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 288/2017, in sedinta publica din 10 februarie 2017

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Incalcare acces la justitie. Apelant incarcerat. Neplata taxei judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.145 din data 25.02.2009