Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Conditiile in care o perioada de garda in regim de permanenta constituie in integralitatea sa timp de lucru

Conditiile in care o perioada de garda in regim de permanenta constituie in integralitatea sa timp de lucru

  Publicat: 15 Mar 2021       2436 citiri       Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
O perioada de garda in regim de permanenta nu constituie in integralitatea sa timp de lucru decat daca constrangerile impuse lucratorului afecteaza in mod foarte semnificativ posibilitatea sa de a gestiona in aceasta perioada timpul sau liber

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care este \"destinata functionarilor publici,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structurile de specialitate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Autovehiculul dotat cu un grup propulsor
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

Dificultatile organizatorice pe care le poate provoca o perioada de garda pentru lucrator si care sunt consecinta unor elemente naturale sau a liberei alegeri a acestuia nu sunt pertinente


In cauza C-344/19, un tehnician specializat era insarcinat sa asigure functionarea, mai multe zile consecutive, a unor statii de emisie de radioteleviziune, situate la munte, in Slovenia. El efectua, in afara celor douasprezece ore de munca obisnuita, servicii de garda de sase ore pe zi, in regim de permanenta. In aceste perioade, el nu era obligat sa ramana la statia de emisie respectiva, dar trebuia sa poata fi contactat prin telefon si sa fie in masura sa revina in interval de o ora, in caz de nevoie. In realitate, tinand seama de situatia geografica a statiilor de emisie, dificil accesibile, el ramanea pe amplasamentul acestora in timpul serviciului de garda, intr-o locuinta de serviciu pusa la dispozitia sa de angajator, neavand multe posibilitati de activitati recreative.


In cauza C-580/19, un functionar exercita activitati de pompier in orasul Offenbach am Main (Germania). In aceasta calitate, acesta trebuia, in afara timpului sau de serviciu regulamentar, sa efectueze in mod regulat perioade de garda in regim de permanenta. In aceste perioade, el nu era obligat sa fie prezent intr-un loc stabilit de angajatorul sau, ci trebuia sa poata fi contactat si sa poata ajunge, in caz de alerta, la marginea orasului intr-un interval de 20 de minute, cu echipamentul de interventie si cu vehiculul de serviciu pus la dispozitia sa.


Cele doua parti interesate considerau ca, din cauza restrictiilor pe care le implica, perioadele de garda in regim de permanenta trebuiau recunoscute, in integralitatea lor, ca timp de lucru si remunerate in consecinta, indiferent daca au efectuat sau nu o munca concreta in aceste perioade . Dupa respingerea cererii sale in prima instanta si in apel, prima parte interesata a formulat recurs la Vrhovno sodiA¡ce (Curtea Suprema, Slovenia). La randul sau, a doua parte interesata a sesizat Verwaltungsgericht Darmstadt (Tribunalul Administrativ din Darmstadt, Germania) ca urmare a refuzului angajatorului sau de a admite cererea sa.


Sesizata cu titlu preliminar de aceste instante, Curtea precizeaza in special, in doua hotarari pronuntate in complet de Mare Camera, in ce masura perioadele de garda in regim de permanenta pot fi calificate drept ``timp de lucru`` sau, dimpotriva, drept ``perioade de repaus`` din perspectiva Directivei 2003/881


Aprecierea Curtii


Cu titlu introductiv, Curtea aminteste ca perioada de garda a unui lucrator trebuie sa fie calificata fie drept ``timp de lucru``, fie drept ``perioada de repaus`` in sensul Directivei 2003/88, aceste doua notiuni excluzandu-se reciproc. Pe de alta parte, o perioada in care nicio activitate nu este desfasurata efectiv de lucrator in favoarea angajatorului sau nu constituie in mod necesar o ``perioada de repaus``. Astfel, reiese in special din jurisprudenta Curtii ca o perioada de garda trebuie calificata automat drept ``timp de lucru`` in cazul in care lucratorul are obligatia, in aceasta perioada, sa ramana la locul sau de munca, distinct de domiciliul sau, si sa fie la dispozitia angajatorului sau. Odata facute aceste precizari, Curtea statueaza, in primul rand, ca perioadele de garda, inclusiv in regim de permanenta, intra de asemenea, in integralitatea lor, sub incidenta notiunii de ``timp de lucru`` in cazul in care constrangerile impuse lucratorului in aceste perioade afecteaza in mod obiectiv si foarte semnificativ posibilitatea sa de a gestiona in mod liber timpul in care serviciile sale profesionale nu sunt solicitate si de a se consacra propriilor interese. In schimb, in lipsa unor asemenea constrangeri, trebuie considerat ``timp de lucru`` numai timpul legat de prestarea muncii care este, eventual, realizata efectiv in astfel de perioade .


In aceasta privinta, Curtea precizeaza ca, pentru a evalua daca o perioada de garda constituie ``timp de lucru``, numai constrangerile care sunt impuse lucratorului fie de o reglementare nationala, fie de o conventie colectiva, fie de angajatorul sau pot fi luate in considerare. In schimb, dificultatile organizatorice pe care le poate provoca o perioada de garda pentru lucrator si care sunt consecinta unor elemente naturale sau a liberei alegeri a acestuia nu sunt pertinente. Aceasta este, de exemplu, situatia caracterului nefavorabil activitatilor recreative al zonei de care, in practica, lucratorul nu se poate indeparta intr-o perioada de garda in regim de permanenta.


In plus, Curtea subliniaza ca revine instantelor nationale sarcina de a efectua o apreciere globala a ansamblului circumstantelor spetei pentru a verifica daca o perioada de garda in regim de permanenta trebuie calificata drept ``timp de lucru``, aceasta calificare nefiind de fapt automata in lipsa unei obligatii de a ramane la locul de munca . In acest scop, pe de o parte, trebuie luat in considerare caracterul rezonabil al intervalului de timp de care dispune lucratorul pentru a-si relua activitatile profesionale din momentul in care angajatorul sau ii solicita interventia, ceea ce, in general, implica, sa ajunga la locul de munca .


Cu toate acestea, Curtea subliniaza ca consecintele unui astfel de interval trebuie apreciate in mod concret, tinand seama nu numai de celelalte constrangeri care ii sunt impuse lucratorului, precum obligatia de a fi dotat cu un echipament specific atunci cand trebuie sa se prezinte la locul de munca, ci si de facilitatile care ii sunt acordate. Asemenea facilitati pot, de exemplu, sa constea in punerea la dispozitie a unui vehicul de serviciu care permite utilizarea unor drepturi speciale in raport cu Codul rutier. Pe de alta parte, instantele nationale trebuie sa aiba in vedere si frecventa medie a interventiilor realizate de un lucrator in perioadele sale de garda, atunci cand aceasta poate fi estimata in mod obiectiv.


In al doilea rand, Curtea subliniaza ca modul de remunerare a lucratorilor in perioadele de garda nu intra in sfera Directivei 2003/88. Prin urmare, aceasta nu se opune unei reglementari nationale, unei conventii colective de munca sau unei decizii a unui angajator care, in vederea remunerarii lor, ia in considerare in mod diferit perioadele in care prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in care nu se realizeaza nicio munca efectiva, chiar daca aceste perioade trebuie considerate in integralitatea lor ``timp de lucru``. In ceea ce priveste remunerarea perioadelor de garda care, dimpotriva, nu pot fi calificate drept ``timp de lucru``, Directiva 2003/88 nu se opune nici platii unei sume destinate sa compenseze neplacerile ocazionate de acestea lucratorului.


In al treilea rand, Curtea arata ca faptul ca o perioada de garda care nu poate fi calificata drept ``timp de lucru`` este considerata ``perioada de repaus`` nu aduce atingere obligatiilor specifice care revin angajatorilor prevazute de Directiva 89/3912 .


In special, acestia nu pot institui perioade de garda atat de lungi sau frecvente incat sa constituie un risc pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, indiferent daca aceste perioade sunt calificate drept ``perioade de repaus`` in sensul Directivei 2003/88.


Hotararile in cauzele C-344/19 D.J./Radiotelevizija Slovenija si C-580/19 RJ/Stadt Offenbach am Main


1 Articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 3).


2 Articolele 5 si 6 din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca (JO 1989, L 183, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 2, p. 88).





Citeşte mai multe despre:    perioada de repaus    timp de lucruperioada de garda    regim de permanenta

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

CJUE. In cursul concediului sau anual minim garantat prin dreptul Uniunii, un lucrator are dreptul la remuneratia sa normala, in pofida unor perioade anterioare de somaj partial
Sursa:

Hotararea CJUE - Timpul de deplasare al salariatilor fara loc de munca fix de la domiciliu la primul client si de la ultimul client la domiciliu constituie timp de lucru
Sursa: Euroavocatura.ro

Timp de munca si timpul de odihna. Repausul saptamanal pentru agentii de politie locala
Sursa: Av. Costel Gilca



Jurisprudenţă

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019