din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1221 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.

  Publicat: 07 Apr 2021       3290 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului V.la data de 19.03.2019 sub nr. x reclamantul G.G. a solicitat obligarea paratei C.S.S. S.R.L. sa depuna declaratiile si plata tuturor contributiilor datorate la bugetul asigurarilor sociale de stat si la bugetul asigurarilor sociale de sanatate pentru toata perioada de cand este angajatul societatii pana la zi, precum si la respectarea acestei obligatii in viitor; acordarea drepturilor banesti cuvenite pentru perioada efectiv lucrata (15.05.2017 � prezent) constand in: ore suplimentare, munca pe timp de noapte, munca in perioada repausului saptamanal si in zilele de sarbatori legale; obligarea paratei la calcularea si la achitarea diferentelor de drepturi banesti cuvenite cu titlu de indemnizatie de concediu de odihna pentru concediul de odihna neefectuat in anii 2017- 2018, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Dovada scrisa prin care
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivare reclamantul a aratat ca este angajat al paratei din data de 15.05.2017 conform contractului individual de munca nr. 3086/12.05.2017, modificat succesiv (doar in ce priveste salariul) prin actul aditional nr. 1089/01.01.2018 si nr. 241/01.01.2019.


Reclamantul a mentionat ca in anul 2019 a solicitat servicii medicale la medicul de familie, ocazie cu care a constatat ca figureaza ca persoana neasigurata medical, desi este angajat cu contract de munca in cadrul societatii parate, iar ANAF V.i-a eliberat un document justificativ privitor la declaratiile depuse si contributiile achitate pentru acesta, document din care reiese ca angajatorul a declarat un venit mult mai mic decat cel realizat si, in consecinta, a achitat contributii mult diminuate, iar dupa octombrie 2018 nu a achitat nimic.


Acelasi lucru i-a fost confirmat reclamantului prin adeverinta nr. x/15.02.2019 a Casei de Pensii a municipiului Bucuresti si adresa nr. 5693/22.02.2019 comunicata de Casa de Asigurari de Sanatate a municipiului Bucuresti, mai mult decat atat declaratiile si platile nu s-au facut in fiecare luna.


Reclamantul a invederat ca este angajat in cadrul societatii parate ca agent de securitate, lucrand efectiv in cadrul E. P., unde sunt 3 agenti, iar programul lor de lucru este de 24 de ore lucrate cu 48 de ore libere, aspect confirmat si de caracterizarea emisa de seful acestui centru de exploatare. Reclamantul a mentionat ca pe baza foilor de prezenta, pe toata perioada mai 2017 -martie 2019 a intocmit o situatie detaliata pe fiecare luna in parte si a cuantificat numarul total de ore lucrate, cate dintre acestea au fost ore suplimentare, peste numarul normal de ore lucratoare din luna respectiva conform contractului de munca, cate au fost lucrate in perioadele de repaus saptamanal si cate pe timp de noapte, iar numarul de ore depaseste cu mult durata normala a timpului de lucru convenit cu angajatorul, dat fiind ca prin natura functiei si a programului de 24/48 multe dintre acestea se desfasurau pe timp de noapte si in week- end-uri sau in zile de sarbatoare legala. Reclamantul a precizat ca niciodata acestea nu au fost compensate in zile libere, astfel cum prevede dispozitiile art. 123, 125 alin. 5, art. 137 alin. 5 si 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motiv pentru care solicita obligarea angajatorului la plata acestor ore.


Privitor la concediul de odihna, reclamantul a invederat ca angajatorul i-a achitat in doua randuri sume de bani cu acest titlu, respectiv in luna octombrie 2018- 550 lei, indemnizatie de concediu aferenta anului 2017 si in luna decembrie 2018, 460 lei - indemnizatie de concediu aferenta anului 2018, astfel ca, avand in vedere ca nu a beneficiat efectiv de nicio zi de concediu in acesti ani, reclamantul a solicitat obligarea angajatorului la plata diferentei ce i se cuvine.


In drept, reclamantul a indicat dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) invocate in cuprinsul cererii de chemare in judecata .


In doved ire reclamantul a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriul paratei, audierea a doi martori .


Desi i s-au comunicat cererea de chemare in judecata si inscrisurile atasate acesteia, cu mentiunea ca are obligatia de depune intampinare in termen de 25 de zile de la comunicare, parata nu a formulat intampinare.


In cauza s-au administrat proba cu inscrisuri, proba cu expertiza contabila si proba testimoniala, fiind audiati martorii M.M. si L.V.


Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:


Potrivit inscrisurilor de la dosar reclamantul G.G.este angajatul paratei C.S.S. S.R.L. incepand din data de 15.05.2017, intre parti fiind incheiat contractul nr. 3086/12.05.2017, prin care s-a stabilit ca reclamantul sa lucreze ca agent securitate, fiind remunerat cu un salariu de baza lunar brut de 1450 lei. Ulterior intre parti s-au incheiat actele aditionale nr. 1089 din 01.01.2018 si nr. 241 din 01.01.2019, prin care s-a majorat salariul reclamantului la 1900 lei incepand cu 01.01.2019, respectiv 2080 lei incepand cu 01.01.2019.


Sustinerile reclamantului in sensul ca acesta a lucrat in perioada incepand cu 15.05.2017 dupa un program: 24 de ore la serviciu, urmate de 48 de ore libere, in modalitatea indicata in concret in foile colective de prezenta intocmite pentru locul in care isi desfasura activitatea ca agent de securitate, respectiv la E.M.N. SA au fost confirmate de declaratiile martori audiati in cauza, M.M. si L.V., angajati la E.M.N., Centrul de Exploatare P.


Martorii au relatat ca cei trei angajati de la firma de paza care isi desfasoara activitatea la E.M.N., Centrul de Exploatare P., printre care se afla si reclamantul, au avut intotdeauna, inclusiv pentru perioada incepand cu 15.05.2017, un program de 24 ore lucrate, urmate de 48 de ore libere. De asemenea, martorii au declarat ca a reclamantul a lucrat in continuu in aceasta modalitate in perioada mentionata si nu a beneficiat de concediu, nu a lipsit de la serviciu, intrucat, fiind doar trei persoane care asigura paza la acel punct de lucru, nu are cine sa- i tina locul, raportat la programul pe care il au.


Avand in vedere acest program de lucru al reclamantului, in contextul in care in contractul de munca este stabilit un program de lucru de 8 ore/zi, 40 de ore pe saptamana, in ce priveste drepturile salariale ale reclamantului trebuie analizat in ce masura s-a facut aplicarea, de catre angajator, a dispozitiilor Codului muncii care reglementeaza orele suplimentare, plata orelor lucrate in timpul noptii, activitatea in perioada de repaus saptamanal si in sarbatorile legale.


Prezinta relevanta in acest sens urmatoarele dispozitii din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


-art. 112 alin. 1


X


Jurisprudenta


a�� (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


-art. 114 alin. 1- 5


a�� (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


a�� (2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.


a�� (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.


a�� (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.


a�� (5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2) - (4) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca .


-art. 120


a�� (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


a�� (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .


-art. 122


a�� (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


a�� (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


a�� (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.


-art. 123


a�� (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


a�� (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


-art. 125


a�� (1) Munca prestata intre orele 22, 00- 6, 00 este considerata munca de noapte.


a�� (2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:


a�� a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;


a�� b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.


a�� (3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.


a�� (4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.


a�� (5) In situatia prevazuta la alin. (4), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.


a�� (6) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca .


a�� -art. 126


Salariatii de noapte beneficiaza:


a�� a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;


a�� b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.


-art. 137


(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.


(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


a�� (3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .


a�� (4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.


a�� -art. 142


a�� (1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile .


a�� (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.


Raportat la probele administrate, inclusiv raportul de expertiza contabila intocmit in cauza de d-na expert N.V.M., tinand seama de dispozitiile legale mentionate, instanta constata ca reclamantul nu a fost corespunzator remunerat pentru activitatea efectiv prestata.


Astfel cum rezulta din raportul de expertiza contabila intocmit in cauza de d-na expert N.V.M., avand in vedere salariul convenit de parti, precum si faptul ca incepand cu 01.01.2020 parata trebuia sa acorde reclamantului drepturi salariale care sa respecte salariul minim brut pe tara stabilit de guvern - 2230 lei, tinand seama de activitatea efectiv prestata de reclamant, venitul salarial net pentru munca prestata de reclamant in perioada 15.05. x20 trebuia sa fie de x lei, iar reclamantul a primit pentru munca prestata suma de x lei, rezultand diferente salariale de achitat de catre parata in cuantum de x lei(net).


Prin urmare, cererea reclamantului de diferente salariale este intemeiata pentru aceasta suma, instanta urmand a obliga parata sa plateasca reclamantului, cu titlul de diferente salariale pentru perioada 15.05. x20, suma de x lei.


In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratei sa- i plateasca indemnizatia pentru zilele de concediu de odihna neefectuate, instanta constata ca este neintemeiata, intrucat, potrivit art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului de munca, situatie care nu se regaseste in cauza, contractul de munca incheiat intre parti fiind in desfasurare.


Potrivit art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) angajatorul are obligatia sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati in conditiile legii. Avand in vedere ca aceste obligatii de plata a contributiilor si impozitelor dobandesc caracter determinat, devenind creante/obligatii fiscale la momentul declararii lor de catre angajator(raportat la art. 93 alin. 2 lit. a din Codul de procedura fiscala intr-o astfel de situatie creantele fiscale se stabilesc prin declaratia de impunere depusa de angajator), desi nu este prevazut expres in acest text de lege, respectarea dispozitiilor art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) presupune ca angajatorul sa depuna si declaratiile de impunere cu privire la veniturile salariale ale reclamantului, inainte de a plati contributiile aferente acestora. Astfel, parata, in calitate de angajator, avea obligatia de a declara si plati contributiile si impozitul aferent veniturilor salariale ale reclamantului pana cel tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care declarau veniturile.


Din inscrisurile de la dosar rezulta ca parata nu si-a indeplinit corespunzator aceste obligatii, atat in ce priveste depunerea la timp a acestor declaratii, dar si prin raportare la veniturile salariale declarate, acestea fiind in cuantum mai mic decat cel datorat, astfel cum a constatat si d-na expert contabil N.V.M.in raportul de expertiza depus la dosar.


Prin urmare, constatand intemeiata aceasta solicitare, instanta va obliga parata sa depuna la organul fiscal competent declaratiile privind veniturile salariale ale reclamantului pentru perioada 15.05. x20, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiza intocmit in cauza de catre d-na expert N.V.M.(cu exceptia indemnizatiei de concediu in cuantum net de 860 lei) si sa plateasca diferentele dintre contributiile sociale (potrivit Codului fiscal in categoria contributiilor sociale . asigurari sociale, cat si contributiile de asigurari sociale de sanatate) aferente acestor venituri si contributiile achitate.


Exceptarea indemnizatiei de concediu in cuantum net de 860 lei este determinata de faptul ca, dupa cum s-a aratat anterior, o astfel de indemnizatie poate fi platita, in timpul derularii contractului de munca, doar pentru concediul de odihna efectuat si nu a putut fi acordata reclamantului, astfel cum a solicitat acesta, intrucat aceasta indemnizatie calculata de d-na expert corespunde zilelor de concediu neefectuate de reclamant, pentru care nu a primit compensatie.


De asemenea, instanta nu poate stabili in sarcina reclamantei o obligatie pentru viitor cu privire la depunerea de declaratii si plata de contributii sociale pentru veniturile salariale ale reclamantului, intrucat aceasta obligatie trebuie sa aiba un continut clar, determinat, in functie de elemente concrete (cum s-a stabilit pentru perioada 15.05. x20), nu cu caracter general, in sensul de a-si respecta obligatia prevazuta de lege de a depune lunar declaratiile fiscale cu privire la veniturile salariale ale reclamantului si a plati contributiile aferente conform art. 40 alin. 2 lit. f din Codului muncii, Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, o obligatie cu caracter general neputand fi pusa in executare .


In ce priveste cheltuielile de judecata, instanta constata, avand in vedere chitantele de la dosar, ca reclamantul a achitat in cadrul acestui proces suma de 1500 lei ca onorariu expert si suma de 1500 lei cu titlul de onorariu avocat. Raportat la prevederile art. 453 C., tinand seama de faptul ca actiunea a fost admisa in parte, instanta va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 2800 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, stabilite proportional cu masura in care au fost admise pretentiile.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte actiunea civil a formulata de reclamantul G.G., in contradictoriu cu parata . S.R.L., cu sediul in mun. Bucuresti .nr. 1- 3, sector 1.


Obliga parata sa plateasca reclamantului, cu titlul de diferente salariale pentru perioada 15.05. x20, suma de x lei.


Obliga parata sa depuna la organul fiscal competent declaratiile privind veniturile salariale ale reclamantului pentru perioada 15.05. x20, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiza intocmit in cauza de catre d-na expert N.V.M.(cu exceptia indemnizatiei de concediu in cuantum net de 860 lei) si sa plateasca diferentele dintre contributiile sociale aferente acestor venituri si contributiile achitate.


Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 2800 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul V.

Pronuntata de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    contributii de asigurari sociale    declaratii de asigurari sociale    drepturi salariale    Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea diferentei dintre indemnizatiile sociale de sanatate platite de catre angajator salariatilor proprii si contributia datorata, in calitate de angajator, pentru contributii si indemnizatii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia nr. 233/13 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Contestatie impotriva deciziei de pensionare, dovada vechimii in munca, stagiul de cotizare in sistemul public de pensii, dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 403/29.09.2020

Angajatorul este obligat sa plateasca impozite specifice si contributii pentru despagubirile cuvenite salariatului pe perioada in care i s-a suspendat netemeinic contractul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea - Sentinta Civila nr. 605 din 18.12.2019

Constatarea existentei raporturilor de munca in lipsa unui Contract individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta Civila nr. 186, din 02.04.2019

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Concediere colectiva. Restructurarea si reorganizarea activitatii economice a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3391 din data de 28.06.2016



Articole Juridice

Punctele de stabilitate in Noua lege a pensiilor. Clarificari si Reglementari
Sursa: MCP avocati

Valorificarea veniturile nepermanente de la 1 septembrie 2024. Principiul contributivitatii conform noii legi a pensiilor
Sursa: MCP avocati

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Registrul de evidenta fiscala pentru persoanele fizice 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cele mai importante 7 modificari aduse de O.U.G. nr. 82/2017
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Inregistrarea contractelor de inchiriere si procedura declararii veniturilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Impozitul pe veniturile din activitati agricole
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964