Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca

Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca

  Publicat: 21 Jun 2021       8658 citiri       Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In cadrul seriei de Dialoguri organizata de MCP Cabinet avocati (fondat in anul 2008 de Av. Marius-Catalin Predut) s-a pus in discutie o problema ridicata tot mai des in practica de catre salariati si care a generat o jurisprudenta neuniforma: acordarea de daune morale in litigiile de munca .

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Practica judiciara a confirmat faptul ca viata profesionala a fiecarui om are si o valenta deosebita in planul dezvoltarii sale personale conferind echilibru si satisfactii sau, din contra, insatisfactii si nemultumiri, avand efect direct asupra vietii salariatului in general. In acest context, in care se impune protejarea dreptului la viata profesionala al salariatului si, implicit, la viata personala, cum este reglementat in legislatia in vigoare conceptul de daune morale?


Intr-adevar, relatiile de munca, dincolo de raportul de subordonare care se stabileste intre salariat si angajator implica si latura umana a fiecarei persoane . Angajatorul, chiar daca este o persoana abstracta, se raporteaza in cadrul relatiilor de munca prin intermediul anumitor persoane: superiorii ierarhici, conducerea societatii, partenerii societatii s.a.


Aceasta componenta umana care este implicata in derularea relatiilor de munca este de multe ori este afectata, in anumite situatii chiar grav. Discutam aici despre demnitatea salariatului sau chiar a angajatorului. Aceasta afectare a demnitatii persoanei salariatului apare mai ales in situatia in care partile nu mai privesc raporturile de munca luand in considerare aceasta componenta umana, ci intra intr-o rigiditate si intr-o neintelegere, cateodata reciproca.


Daune morale - Dreptul Muncii


Reglementarea daunelor morale nici nu poate fi amplu legiferata in dispozitiile Codului civil, ale Codului muncii sau in diferite directive europene, deoarece tine de natura umana a fiecarei persoane: fiecare persoana este vatamata intr-un fel sau altul.


Insa, fata de acest aspect al dificultatii legiferarii chestiunilor ce tin de daunele morale, nu trebuie neglijate situatiile in care, intr-adevar, o anumita persoana a fost vatamata si este necesar a se acorda daune morale.


Ce impact considerati ca vor avea, sub aspectul acordarii daunelor morale, noile modificari si completari ale Codului Muncii in materia discriminarii si hartuirii la locul de munca prin introducerea de noi concepte, cum ar fi victimizarea la locul de munca si prin definirea altor concepte, cum ar fi hartuirea la locul de munca?


Ambele notiuni erau necesar a fi legiferate si in legislatia nationala care vizeaza domeniul relatiilor de munca . Impactul este acela al increderii. Am observat ca imediat dupa adoptarea acestor acte normative a fost argumentata solicitarea salariatilor care s-au considerat vatamati de catre angajatorii lor. Deci, o reglementare nationala, dincolo de reglementare europeana, da incredere cetatenilor resortisanti ai statelor europene.


Insa, toate aceste modificari si completari legislative este necesar a se regasi si in jurisprudenta. Numai jurisprudenta va confirma daca modificarile aduse au fost sau nu utile. Teoretic, acestea sunt utile, insa instantele de judecata vor trebui sa puna in aplicare pe ipotezele prezentate de catre persoane aceste dispozitii legale.


Ele nu au un caracter general, nu privesc lucruri generale si abstracte, ci vizeaza tocmai temeiurile de drept in baza carora instantele de judecata pot pronunta solutii prin care sa acorde daune interese pentru prejudiciile morale suferite de catre salariati.


In acest context este evident rolul instantei de judecata de a afla adevarului si de a starui in aflarea adevarului. Acest aspect este foarte important, daca instanta nu staruie in aflarea adevarului partile trebuie sa convinga instanta in a starui prin solicitarea de probe si prezentarea de argumente in aflarea adevarului.


Care considerati ca sunt situatiile in care salariatii sunt indreptatiti sa solicite acordarea de daune morale?


Nu putem stabili o lista a situatiilor in care salariatul poate solicita daune pentru prejudiciul moral suferit. In orice situatie in care acesta argumenteaza si ofera cel putin indicii ca a fost vatamat, acesta este indreptatit sa solicite despagubiri . Orice persoana are propriul caracter, propria demnitate.


Este mai mult o problema de constientizare a vatamarii pe care o sufera fiecare dintre noi. O anumita persoana se poate considera vatamata atunci cand seful ierarhic in cadrul relatiilor de munca are un anumit comportament, dar o alta persoana, nu. Depinde nu numai de demnitate, ci si de sensibilitatea fiecarui salariat in cadrul relatiilor de munca, iar aceasta sensibilitate nu poate face obiectul unui probatoriu. Nimeni nu poate sa-si probeze propria sensibilitate.


Daune morale - Dreptul Muncii


Insa, in acest domeniu al cauzelor care au ca obiect acordarea de daune morale, tine de domeniul argumentarii si prezentarii unor minime indicii si, daca este posibil si a unor probe, in dovedirea celor solicitate. De aceea, problema nu trebuie privita in mod absolut: daunele morale nu pot fi probate si, prin urmare, nu ar putea fi acordate, sau, din contra, faptul ca daunele morale nu pot fi probate, deci nu se administreaza nici un probatoriu, ci s-ar acorda de plano. Niciuna dintre cele doua viziuni nu poate fi luata in considerare, ci partea solicitanta va argumenta, va prezenta instantei de judecata argumente pentru care considera ca a fost vatamata si va prezenta minime indicii si anumite probe, daca exista, care sa sustina faptele ilicite ale angajatorului, si cuantumul, intervalul de sume pe care le solicita instantei de judecata .


Care sunt criteriile pe care ar trebui sa le urmareasca instantele de judecata si cum poate salariatul proba existenta acestor criterii?


Relatiile de munca se desfasoara avand in vedere principiul legalitatii. Intai de toate instanta de judecata va trebui sa verifice daca, intr-adevar, in desfasurarea relatiilor de munca a fost respectata legea (lato sensu - Codul muncii, Codul civil, anumite acte subsecvente, contractul individual de munca, fisa de post, regulamentul intern, tot ansamblul de acte normative care stau la baza desfasurarii raporturilor de munca).


Daca se evidentiaza ca a fost incalcat vreunul dintre aceste acte normative, evident ca suntem in fata unei fapte ilicite. Pornind de la constatarea faptei ilicite, va trebui sa se afle daca, intr-adevar, fapta ilicita a condus la o vatamare a salariatului si, odata stabilite aceste doua aspecte, este evident ca instanta, in functie de anumite criterii (afectarea vietii profesionale, personale, de familie, sociale, culturale etc.) va avea posibilitatea sa stabileasca un cuantum al daunelor acordate salariatului, rezonabil fata de incercarea de a acoperi vatamarea suferita de salariat .


Sub aspectul probelor, cum considerati ca ar trebui abordata problematica inregistrarilor audio obtinute de salariat, in contextul in care angajatorii solicita inlaturarea acestora pentru ca ar fi fost obtinute cu incalcarea legii si a bunelor moravuri, in lipsa acordului persoanei inregistrate?


Au existat foarte multe situatii in care angajatorul, in dorinta de a inlatura concludenta unor inregistrari audio-video a facut o astfel de opozitie. Inregistrarile audio-video fac parte din categoria oricarui mijloc de proba . Inregistrarile audio-video care au fost obtinute in cadrul si in cursul raporturilor de munca sunt admisibile. Acestea nu pot fi catalogate ca fiind obtinute fara un temei legal.


Pe de o parte, trebuie sa acceptam (si se accepta unanim) ca angajatorul are posibilitatea de a monitoriza audio-video salariatul in derularea raporturilor de munca tocmai pentru a demonstra faptele ilicite sau neglijentele salariatului. Insa, in desfasurarea acelorasi raporturi de munca, in situatia in care salariatul nu a dorit a inregistra o anumita persoana ci modul in care s-au derulat raporturile de munca, este evident ca inregistrarile audio-video sunt probe admisibile.


Mai mult decat atat, instanta trebuie sa treaca un pic de admisibilitatea inregistrarilor si sa verifice daca acestea sunt concludente sau nu. Cu alte cuvinte, inregistrarile audio-video trebuie initial a fi verificate de instanta de judecata, a se verifica daca s-au realizat in scopul de a evidentia modul in care se desfasurau raporturile de munca, si abia apoi sa se pronunte cu privire la admisibilitatea si concludenta acestora. Nu ne putem pronunta fara a viziona sau audia o anumita inregistrare, fiindca tocmai de continutul ei depinde admisibilitatea sau concludenta probei.


Abia dupa audierea si/sau vizionarea de catre instanta de judecata a inregistrarii aceasta ar putea sa se pronunte asupra admisibilitatii acestei probe. Simpla afirmatie a angajatorului ca aceasta ar fi inadmisibila este insuficienta. De aceea, este recomandat si firesc a se avea in vedere de catre parti a solicita intai vizionarea acestor inregistrari si abia apoi ca instanta sa se prezinte asupra admisibilitatii. Este ca si cand un inscris ar fi prezentat instantei de judecata intr-un plic: este evident ca instanta de judecata nu se poate pronunta asupra admisibilitatii, concludentei si utilitatii acestuia.


Ca o chestiune care tine mai mult de practica avocatilor, subliniem ca este necesar ca odata cu cererea de chemare in judecata sa fie atasat si CD-ul sau stick-ul care contine aceasta inregistrare .


Care este finalitatea ce trebuie urmarita prin acordarea daunelor morale, atat din perspectiva salariatului cat si cea a angajatorului? Pot fi considerate daunele morale o imbogatire fara justa cauza a salariatului?


Evident ca nu pot fi imbratisate teoriile potrivit carora o solicitare a salariatului de acoperire a unui prejudiciu moral suferit prin acordarea unor daune-interese ar reprezenta o imbogatire fara justa cauza. Poate asa ar privi angajatorul, sau chiar instantele de judecata, insa acestea sunt chestiuni colaterale dreptului si nu pot fi luate in considerare.


Acordarea de daune-morale pentru prejudiciul moral suferit (si uneori prejudiciile suferite de salariati sunt foarte mari, mai ales in organizatiile mari unde se dezumanizeaza relatia sef ierarhic-salariat) vizeaza tocmai o incercare de acoperire a prejudiciului suferit de catre salariat .


Totodata, nu putem sa nu observam faptul ca, in multe situatii, salariatul care se considera nedreptatit, cu toate ca nu a suferit un prejudiciu care ar reclama acordarea unor daune-morale, solicita acest lucru tocmai pentru a sanctiona pecuniar angajatorul. Evident ca ambele tablouri vor trebui verificate de catre instantele de judecata, ambele situatii de fapt vor trebui argumentate, pentru a nu se ajunge la situatia in care daunele-interese pentru prejudiciile morale sa fie acordate in scop de razbunare sau, invers, sa nu fie acordate tocmai pentru a i se arata unei persoane ca si daca ar indrazni sa solicite daune morale, oricum nu le-ar obtine.


Daune morale - Dreptul Muncii


De la caz la caz, instantele trebuie sa staruie in identificarea argumentelor prezentate de catre parti, in a oferi partilor dreptul si posibilitatea de a administra probatoriul pentru a dovedi vatamarile suferite si intinderea prejudiciului solicitat.


Sub aspectul caracterului punitiv al daunelor-interese acordate pentru prejudiciul moral suferit de salariati, care urmareste a preveni comportamentele abuzive ale angajatorului, se impune a se sublinia faptul ca, din pacate, nu se tinde a se solicita instantelor obligarea angajatorului la publicarea dispozitivului care a avut in vedere acordarea de daune-morale.


Societatile angajatoare sunt persoane juridice care participa la viata sociala, economica si politica a unui anumit spatiu, asa ca si acestea, asa cum este si cazul persoanelor fizice, trebuie sa aiba o anumita conduita, un anumit comportament, pentru ca in spatele unei persoane juridice angajatoare se afla anumite persoane fizice care produc si conduc la foarte multe abuzuri.


Care este opinia majoritara a instantelor de judecata referitor la actiunile care au ca obiect acordarea de daune morale? Ati putea oferi un exemplu din practica in care o astfel de actiune a fost admisa?


Au existat multe situatii in care instantele de judecata au admis cererile de acordare de daune-interese pentru prejudiciile morale suferite de catre salariat . Insa, asa cum am aratat anterior, nu pot fi facute publice aceste cauze tocmai pentru ca lipseste capatul de cerere referitor la obligarea angajatorului la publicarea dispozitivului sau care sa permita salariatului sa faca public un astfel de caz. Societatile sunt foarte tematoare cu privire la publicarea unor astfel de aspecte, tocmai pentru ca tin foarte mult la imagine.


S-au acordat daune morale in situatii de concediere, cu privire la modul in care angajatorul a inteles sa deruleze raporturile de munca, cu privire la modul in care seful ierarhic a inteles sa relationeze cu salariatii, pentru intarzierile nejustificate si pentru caracterul arbitrar cu care angajatorul a acordat sau nu a acordat anumite drepturi salariatilor.





Citeşte mai multe despre:    dialogurile MCP    daune morale    daune morale salariati    codul muncii    avocat dreptul muncii    demnitate salariati    avocat daune morale litigii de munca

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (III) - Dreptul la deconectare al salariatului. Respectarea timpului normal de lucru in era digitala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Principiul egalitatii de remunerare intre lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin se refera deopotriva pentru „aceeasi munca” si pentru o „munca de aceeasi valoare”
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Publicarea numelui reclamantului in cuprinsul listei debitorilor, ulterior stingerii obligatiei de plata si anularii titlurilor de creanta. Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila nr. 13391 din data de 27 Noiembrie 2019

Confidentialitatea si secretul bancar asupra tranzactiilor incredintate de client.Emiterea si incredintarea unor extrase de cont fara acordul prealabil al clientului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 369 din data de 27.02.2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020