Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Incetarea CIM - Mentinerea unor obligatii

Incetarea CIM - Mentinerea unor obligatii

  Publicat: 16 Apr 2008       6115 citiri       Sursa: Autor: dr. Raluca DIMITRIU - Tribuna Economica        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Multe dintre contractele civile si comerciale prevad o serie de servicii post-contractuale, de obligatii si drepturi ale partilor care ultraactiveaza.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Se vorbeste adesea despre garantii post-contractuale, despre costuri post-contractuale, precum si despre obligatia de acoperire a eventualelor prejudicii produse pe parcursul derularii contractului.

Contractul individual de munca nu face exceptie . Si el este insotit adesea de obligatii reciproce post-contractuale. Vom analiza in cele ce urmeaza cateva dintre aceste situatii de ultraactivitate a contractului individual de munca .

Obligatia de neconcurenta

Potrivit art. 22 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta, prin care salariatul sa fie obligat ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze in interes propriu sau al unui tert o activitate ce se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.

Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

Indemnizatia datorata salariatului nu are natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca .

Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.

Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum doi ani de la data incetarii contractului individual de munca .

Cu alte cuvinte, salariatul are obligatia de a nu-si concura angajatorul, atata timp cat contractul de munca se afla in executare . Aceasta obligatie generala de neconcurenta este, ca si cea de confidentialitate, subsumata obligatiei generale de fidelitate.

Dar, dincolo de aceasta, el isi poate asuma o obligatie de neconcurenta care sa ii supravietuiasca contractului incheiat: obligatia de a nu-si concura angajatorul nici dupa ce contractul de munca se va fi sfarsit. Angajatorul si salariatul raman asadar parti ale unui raport contractual, desi raportul de munca in sine nu mai este in fiinta.

Totusi, in unele cazuri, fostul salariat cu care s-a incheiat o astfel de clauza nu va mai fi obligat la neconcurenta. Depinde de motivul pentru care a incetat contractul de munca . Practic, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca contractul a incetat pentru unul dintre urmatoarele motive:

- pensionarea salariatului, atat daca aceasta se realizeaza prin incetarea de drept a contractului, cat si daca salariatul care indeplineste conditiile de varsta standard si stagiul de cotizare este concediat, in temeiul noului art. 61 lit. e;

- reintegrarea pe postul respectiv a fostului salariat;
- condamnarea penala la executarea unei pedepse privative de libertate;
- retragerea de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;
- expirarea termenului, in cazul contractelor incheiate pe durata determinata;
- demisia;
- incetarea contractului prin acordul de vointa al partilor;
- concedierea disciplinara;
- concedierea salariatului arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile;
- concedierea pentru inaptitudine fizica si/sau psihica;
- concedierea pentru necorespundere profesionala.

In toate aceste situatii, clauza de neconcurenta isi va incepe efectele odata cu incetarea contractului de munca, iar efectele sale vor continua pentru perioada negociata de catre parti, de maximum doi ani.

Obligatia ce deriva dintr-o clauza de neconcurenta, ca si obligatia corelativa de plata a indemnizatiei negociate constituie obligatii mutuale ale partilor ce supravietuiesc contractului de munca .

Obligatia de acoperire a prejudiciului


In cazul in care salariatul a produs un prejudiciu, el va raspunde patrimonial, avand obligatia de a acoperi prejudiciul produs. Cu toate acestea, ca masura de protectie a salariatilor, Codul romanesc al muncii prevede ca el nu va putea fi obligat sa acopere intreg prejudiciul dintr-o data, ci vor putea fi operate doar retineri din salariu, in rate lunare care sa nu depaseasca o treime din salariul lunar net.

Astfel, potrivit art. 273 din Codul muncii, suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrata in munca .

Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din salariul respectiv.

Este insa posibil ca raportul de munca sa inceteze mai inainte ca salariatul sa fi acoperit intreg prejudiciul.

Intr-un asemenea caz, daca fostul salariat se incadreaza la un alt angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de noul angajator sau de noua institutie ori autoritate publica, dupa caz, pe baza titlului executoriu transmis de angajatorul prejudiciat, in acest scop.

Aceasta este o forma de poprire, care se realizeaza fara executor judecatoresc. Daca noul angajator refuza operarea retinerilor, angajatorul prejudiciat va avea deschisa posibilitatea unei actiuni introduse in instanta nu impotriva fostului salariat, ci impotriva noului sau angajator, pe care sa il oblige in acest fel sa opereze retinerile din salariu . Scopul acestor retineri va fi acoperirea prejudiciului produs de salariat anterior, pe cand era incadrat la precedentul loc de munca .

In ceea ce priveste ipoteza in care angajatorul l-a prejudiciat pe salariat, potrivit art. 269 din Codul muncii, angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .

Fireste, daca intre timp raportul de munca ia sfarsit, obligatia de acoperire a prejudiciului va supravietui pana la acoperirea integrala a prejudiciului.

Cele doua obligatii nu sunt perfect simetrice. Astfel:
- in timp ce obligatia salariatului se limiteaza la acoperirea prejudiciului material produs angajatorului, obligatia angajatorului de acoperire a prejudiciului depaseste aceasta limita, putand viza si daunele morale;
- in timp ce obligatia salariatului se executa, de regula, in rate, prin retineri din salariu, obligatia angajatorului se executa dintr-o data .

Raspunderea patrimoniala se realizeaza in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile.

Fara a fi specifica dreptului muncii (specifica este doar modalitatea de executare a acestei obligatii), obligatia partilor de acoperire a prejudiciilor produse pe parcursul contractului individual de munca face, de asemenea, parte din setul de obligatii ce isi pot continua existenta in perioada postcontractuala.

Obligatii in cazul reinfiintarii posturilor

Potrivit art. 72 din Codul muncii, daca angajatorul a dispus concedieri colective, el nu va putea face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de noua luni de la data concedierii acestora.

Cu toate acestea, in cazul in care in aceste noua luni angajatorul reia activitatile a caror incetare a condus la concedieri colective, el va avea obligatia de a transmite salariatilor care au fost concediati, o comunicare scrisa in acest sens, si de a-i reangaja pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba .

Aceasta comunicare se transmite la domiciliul declarat de salariat in cuprinsul contractului sau de munca .

Salariatii au la dispozitie un termen de maxim zece zile lucratoare pentru a-si manifesta expres consimtamantul cu privire la locul de munca oferit.

In situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati nu isi manifesta expres consimtamantul sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi angajari pe locurile de munca ramase vacante.

Asadar, de aceasta data putem vorbi de doua obligatii post-contractuale, anume: indatorirea angajatorului de informare a fostilor salariati, concediati colectiv, cu privire la intentia de reinfiintare a posturilor pe care acestia le-au ocupat, precum si indatorirea angajatorului de a-i reangaja pe fostii salariati care si-au exprimat intentia de a reveni.

Acoperirea prejudiciului se va putea realiza dintr-o data, angajatorul putandu-se adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila in numai doua situatii:
- daca persoana in cauza nu s-a incadrat in munca la un alt angajator, in temeiul unui contract individual de munca ori ca functionar public;
- in cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum trei ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri.

_________________

- Articolul a fost publicat sub titlul "Mentinerea unor obligatii", in numarul 13 al revistei Tribuna Economica.




Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Mandatul dat in calitate de asociat unic si administrator al societatii, care vizeaza intreaga activitate comerciala a societatii are natura comercia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2003 din 7 noiembrie 2019

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene in vederea evitarii riscului de dezangajare pentru perioad
Ordonanta de urgenta nr. 101/2020 privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare ...

Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ...

OUG 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si prorogarea unor termene
Ordonanta de urgenta nr. 99/2020 privind unele masuri fiscale, modificarea unor acte normative si pr ...