Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Scrieri Politice din presa romaneasca » Guvernul cari ni trebuie, de Mihai Eminescu

Guvernul cari ni trebuie, de Mihai Eminescu

  Publicat: 12 Apr 2010       4782 citiri       Sursa: Timpul, Mihai Eminescu        Secţiunea: Scrieri Politice din presa romaneasca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Articol de fond, fara titlu, aparut in Timpul (VII), in decembrie 1882

Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asociatia internationala a transportului aerian
Asociatia internationala a transportului aerian
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

<paguba si pe acesta. Unde- a mers mia, mearga si suta.

Din nou ni se spune bunaoara ca dorim intoarcerea starii de lucruri inainte de 1700, ca ,,vorbim cu deliciu de un Domn roman de sange, inconjurat de- o aristocratie istorica, ba ,,Romanul are chiar aerul de- a ne face o imputare din aceasta. Sa ne- ntelegem: nu dorim nici una, nici alta.

Dar de ce n- am aminti cu iubire trecutul ? Fara indoiala vechii Domni cari si- a intins armele pana- n Dunare si Nistru, ei, ,,scut crestinatatii precum [i]i numea biserica si evul mediu, n- au existat pentru a face rusine generatiei actuale, si acea aristocratie, cu independenta ei de caracter, cu curajul ei, ale carei privilegii consistau in datorii catra tara mai grele decum altii aveau a le purta, asemenea n- ar fi vro paguba dac ` ar exista si astazi. Dar de la parerea de rau dupa veacuri trecute de neatarnare pana la dorinta nerealizabila de- a restabili trecutul e o mare deosebire.

Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta ca vremea lor se mai poate intoarce.

Nu. Precum lumina unor stele ce s- au stins de mult calatoreste inca in univers, incat raza ajunge ochiul nostru intr - un timp in care steaua ce au revarsat - o nu mai exista, astfel din zarea trecutului mai ajunge o raza de glorie pana la noi, pe cand cauza acestei straluciri, taria sufleteasca, credinta, abnegatiunea nu mai sunt. Degeaba pitici moderni ar imbraca zalele lor mancate de rugina daca nu pot umplea sufletele cu smerirea si credinta celor vechi. Ci nu de ei poate fi vorba cand discutam ceea ce se petrece in zilele noastre; nu virtutile lor de eroi si de sfinti pot fi masura virtutilor confiscate ale ilustratiunilor actuale. Nu abnegatiunea, onestitatea vulgara, care e dator s- o aiba orice om de rand, nu eroismul, sentimentul celei mai simple datorii, iata ceea ce cautam in zadar la adversarii politici. Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stari de lucruri oneste si sobre, iata tinta la care se margineste oricine din noi.

Este sau nu adevarat ca prezidentul acestei Adunari a numit - o compusa din oameni vrednici de puscarie si carantina ? Este sau nu adevarat ca nu exista, intre sefii partidului chiar, nimenea care sa creaza in onestitatea acestui partid ? Daca n- ar fi decat aceasta marturisire, ea ar fi indeajuns pentru a face cu neputinta perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente. Stigmatizati de chiar sefii lor cu epitetul de putregaie si de oameni corupti, orice ar pretinde ca vor sa faca de acu- nainte, la ce ne putem astepta de la ei ? Din coada de caine sita de matasa nu se face. Coruptia dinlauntrul partidului, vanatoarea brutala dupa aur si influenta ar fi motive indeajuns pentru ca toti oamenii de bine, fie chiar deosebiti in principii, sa se uneasca in contra- le , nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestitati , celui mai vulgar spirit de echitate. Nu poate o natie sa fie pururea condusa de ne- adevar si de coruptiune. Nu i se poate spune zi cu zi ce progrese enorme face, in acela i timp in care membrii ei sunt sco i in vanzare s s ca vitele la targ. Nu se poate vorbi de sporirea avutiei publice in acelasi timp in care populatiunea decreste peun pamant roditor si inzestrat cu toate de natura . Nu se poate vorbi de progresul luminii cand nici trei la suta nu stiu citi si scrie.

Cand toate concurg pentru a dovedi ca domnia ignorantei si cupiditatii privilegiate e cu neputinta in Romania si ca ceea ce se cere inainte de toate e un guvern onest, ni se spune ca unii din opozitie sunt prea liberali, altii prea reactionari si ca o unire intre ei nu e cu putinta. Noi credem insa ca sunt o suma de lucruri cari n- au a face cu subtilitatile teoretice ale deosebirii intre principii liberale si conservatoare. Asemenea deosebiri nu mai pot exista intre partide de vreme de principiile supreme nici nu sunt in discutie. Nu e in discutie alegerea intre monarhie si republica, nu drepturile sau datoriile cetatenilor, nu Constitutia; o lupta pentru religia politica nu mai e la loc si cu cale de vreme ce problemele ei sunt rezolvate prin legile actuale, prin Constitutia actuala. Toata discutia asupra unor lucruri ce nici nu sunt in cestiune, nici formeaza pentru cineva obiectul vreunei controverse e stearpa, fara solutiune practica, si, dupa cat stim, nu preocupa pe nimeni si nu de ea e vorba.

Ceea ce simtim cu totii insa sunt relele reale cari bantuie tara, rele cari nici au a face macar cu principiile conservatoare sau cu cele liberale si pentru a caror inlaturare nu se cere dialectica si oratorie, ci munca, echitate si adevar.

Mizeria materiala si morala a populatiunilor, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul, pasuirile , coruptia electorala, toate acestea n- au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din viata publica; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui guvern, ea nu- i da drept de- a se servi de nulitati venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna. Chiar numai tendenta, clar formulata, ca statul sa fie guvernat de oameni de cea mai elementara probitate si sa `nceteze de- a fi marul de cearta intre cavaleri de indust rie si de facem- treburi, cuprinde un intreg program fata cu aceia cari nu cred in nimic si pentru cari principiile politice n- au fost decat pretexte de- a parveni si de- a se imbogati.>>




Citeşte mai multe despre:    Mihai Eminescu    Guvern    Guvernul Romaniei    Putere    Opozitie    Liberali    Conservatori    Coruptie    Politica



Comentează: Guvernul cari ni trebuie, de Mihai Eminescu
Alte Titluri

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Rectificarea cu intarziere a bugetului da dreptul la acoperirea prejudiciului produs salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia civila nr. 227/2017, in sedinta publica din 16 februarie 2017

RIL privind acordarea indemnizatiei de instalare prevazuta de art. 26 alin. (4) din OUG nr. 27/2006
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 24/2018

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala