Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Vanzarea lucrului altuia cu reaua credinta. Nulitate absoluta

Vanzarea lucrului altuia cu reaua credinta. Nulitate absoluta

  Publicat: 01 Oct 2012       7507 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Novaci sub numar dosar …, reclamantul C Gh D F, a chemat in judecata paratul P V si a solicitat sa se dispuna obligarea acestuia sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie apartamentul situat in Novaci, strada P…,cu suprafata utila de 63,06 mp si o boxa la subsol in suprafata de 10,11 mp.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Incaperi care deservesc suprafata locuibila si anume: vestibul, antreu, tinda, verenda, culoar, bucatarie, chichineta, oficiu, camara, debara, camera de baie, closet, uscatorie, pivnita, pod, boxa la subsol, magazie in zid, logie, terasa acoperita.
Incaperi care deservesc suprafata locuibila si anume: vestibul, antreu, tinda, verenda, culoar, bucatarie, chichineta, oficiu, camara, debara, camera de baie, closet, uscatorie, pivnita, pod, boxa la subsol, magazie in zid, logie, terasa acoperita.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta respectarea de catre autoritatile administratiei publice a obligatiei de a informa cu privire la modul de stabilire a activitatilor componente si a obiectivelor,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Document publicat de Comisia Europeana pentru a stimula discutia pe o anumita tema la nivel european.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Paratul a depus cerere reconventionala depunand si chitanta privind taxa de timbru in cuantum de 10 lei si sentinta civila nr. a€¦ pronuntata de Judecatoria Novaci, Decizia civila nr. a€¦ pronuntata de Tribunalul Gorj si a solicitat introducerea in cauza a numitilor DV si D I.
Prin sentinta civila nr.1882 din 29.11.2011 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nr. 150/267/2010 s-a anulat ca insuficient timbrata actiunea principala, formulata de reclamantul C Gh D F impotriva paratului P V.
A fost admisa cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional P V, in contradictoriu cu reclamantul-parat reconventional C Gh. D F si paratii reconventionali D V si D I.
S-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 457 din 03/03/2009 de BNP V S-Horezu, incheiat intre D V si D in calitate de vanzatori, si C Gh D F , in calitate de cumparator.
A fost obligat reclamantul-parat reconventional C Gh D F si paratii D I si D V la 2624 lei cheltuieli de judecata catre paratul-reclamant reconventional P V.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca prin actiunea principala, reclamantul C Gh. D F a solicitat a fi obligat paratul P V sa-i lase in deplina proprietate linistita posesie apartamentul situat in Novaci, strada Parangului, nr. 72, scara 2, et. 1, judetul Gorj, al carui proprietar este in baza contractului de vanzare cumparare, autentificat sub nr. 457/2009, de catre Notarul Public V S.
Ca, reconventional, paratul P V a solicitat constatarea nulitatii absolute a acelui contract autentic de vanzare-cumparare, in contradictoriu cu reclamantul si numitii DV si D I, ce au fost introdusi in cauza in calitate de parati, invocand faptul ca reclamantul nu mai putea vinde un lucru pe care nu il mai avea in proprietate .
S-a analizat cu prioritate exceptia insuficientei timbrari a actiunii principale si s-a constatat ca in raport de valoarea obiectului actiunii, rezultata din contractul de vanzare-cumparare, reclamantul datora taxa de timbru in cuantum de 2619,96 lei si timbru judiciar de 5 lei, obligatie stabilita prin incheierea de sedinta din 02.02.2010 (fila 10) si adusa la cunostinta partii, acordandu-se in acest sens termen de judecata, insa la dosar a fost depusa chitanta privind taxa de timbru in cuantum de 262 lei (fila 12):
Ca, prin incheierea de sedinta din 08.11.2011 (fila 58), s-a verificat indeplinirea obligatiilor partilor privind achitarea taxelor datorate si s-a pus in vedre reclamantului sa completeze aceasta taxa cu suma de 2227 lei, acordandu-se in acest sens un alt termen de judecata .
Ca, la termenul acordat obligatia nu a fost indeplinita, partea adversa invocand exceptia insuficientei timbrari a actiunii principale.
In temeiul art. 20 alin.3 din legea nr. 146/1997 s-a anulat ca insuficient timbrata actiunea principala.
Cu privire la cererea reconventionala, s-a constatat ca potrivit sentintei civile nr. a€¦ pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nr. a€¦ si deciziei nr. a€¦ pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul cu acelasi numar, s-a retinut ca la data de 17.02.2004, intre parti s-a incheiat un inscris sub semnatura privata intitulat chitanta prin care paratii au vandut reclamantului un apartament situat in Orasul Novaci, compus din doua camere, hol si dependinte.
Ca, prin hotararea instantei de fond, fost admisa actiunea in constatare formulata de reclamantul P V impotriva paratilor D V si D I si s-a constatat ca paratii au vandut reclamantului un apartament cu doua camere, hol si dependinte situat in Orasul Novaci.
Ca, prin hotararea instantei de recurs, s-a retinut ca in materie de constructii, inscrisul sub semnatura privata dintre parti este translativ de proprietate, insa aceasta imprejurare nu poate lipsi partea careia i se contesta dreptul de a se adresa instantei, iar pozitia paratilor de a nu recunoaste inscrisul si de a nu se prezenta la notariat in vederea incheierii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, cu motivarea neplatii integrale a pretului, indreptateste reclamantul in virtutea art.1073-1077 Cod Civil, sa se adreseze instantei cu o actiune in constatare.
S-a mai retinut ca potrivit declaratiei paratului-reclamant reconventional P V (fila 46), sustinuta de declaratiile martorilor audiati in cauza (filele 62, 63), acesta a ocupat apartamentul de la data incheierii inscrisului sub semnatura privata.
C, reclamantul C D a aratat ca la data incheierii actului autentic nu s-a dus sa intre si in posesia efectiva a apartamentului intrucat stia ca este ocupat de P V cu care D avusese o intelegere si ca nu i-ar fi dat banii, insa nu stia care era intelegerea si pe ce baza (fila 64).
S-au retinut dispozitiile art. 1295 C.civ., potrivit carora proprietatea este de drept stramutata de la vanzator la cumparator indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului si astfel, simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil, in scopul de a produce efecte juridice.
Ca, in sustinerea cererii reconventionale, paratul P V a invocat principiul nemo dat quod non habet, respectiv faptul ca la data intocmirii contractului in forma autentica intre fam. D si reclamantul C D, cei dintai nu mai erau proprietarii lucrului vandut, actul fiind lovit de nulitate absoluta si acest principiu este consacrat pentru actele constitutive sau translative de drepturi, in care se cere ca cel care se obliga sa fie titularul dreptului.
S-a apreciat ca si conditie pentru valabila incheiere a contractului de vanzare-cumparare, este necesar ca vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut, individual determinat si ca vanzarea-cumpararea lucrului altuia in cunostinta de cauza, reprezentand o operatiune speculativa, are o cauza ilicita si deci este nula absolut, in baza art. 948 pct. 4 C.civ. rap. la art. 966 C.civ.
Ca, reaua-credinta a vanzatorilor, paratii Dinca, rezulta din actele dosarului, respectiv faptul ca pe rolul instantei exista un litigiu cu privire la apartament, insa cu toate acestea au incheiat cu o alta persoana actul in forma autentica, cu o zi inainte de pronuntarea hotararii, in baza unor declaratii in fals, cu privire la care au fost urmariti penal si s-a dispus sanctionarea cu amenda administrativa.
Instanta nu a retinut ca reclamantul, in calitate de cumparator, a fost de buna credinta la incheierea actului autentic, intrucat rezulta din raspunsul la interogatoriu ca avea cunostinta, cel putin, despre o conventie existenta anterior intre vanzatori si cumparatorul prin inscris sub semnatura privata, precum si despre faptul ca acesta din urma ocupa apartamentul in litigiu, neputand invoca lipsa de diligenta in apararea sa.
Au fost inlaturate apararile reclamantului si paratilor Dinca cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor in ceea ce priveste publicitatea fata de terti a dreptului dobandit, cu motivarea ca nu pot fi retinute ca facand dovada bunei-credinte in analiza cauzei de nulitate invocata in speta, acestea putand fi invocate eventual in actiunea in revendicare in care se compara titlurile celor doi dobanditori.
S-a inlaturat apararea reclamantului cu privire la cererea reconventionala formulata in cauza, in sensul ca se afla in situatia unui tert cumparator de buna credinta, cu titlu oneros, fiind exceptat de la aplicarea efectelor nulitatii ce se produc potrivit principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial, cu motivarea ca dat fiind ca nu este aplicabil spetei de fata, reclamantul fiind chiar parte a actului a carui nulitate se solicita si nu tert dobanditor, cu titlu oneros, printr-un act subsecvent actului initial cu privire la care s-a invocat nulitatea .
Cu privire la frauda la lege, ca motiv de nulitate, s-a retinut ca fiind invocat cu ocazia formularii concluziilor pe fond, nu va fi analizat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, reclamantul C Gh. D F, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A criticat sentinta pentru faptul ca instanta a apreciat gresit retinand ca a incheiat actul cu paratii D cu rea credinta, ca instanta a solutionat cererea reconventionala pe un alt temei decat cel invocat de parat, fara ca acesta sa fie pus in discutia partilor, ca vanzarea lucrului altuia nu reprezinta motiv de nulitate absoluta a contractului de vanzare cumparare, ci motiv de nulitate relativa care poate fi invocata decat de partile contractante si ca sentinta este nemotivata.
Recurentul expune considerente in sustinerea fiecarui motiv de recurs, in sensul apararilor invocate si cu ocazia solutionarii in fond a cererii reconventionale.
Tribunalul analizand recursul declarat constata ca nu este fondat si urmeaza a fi respins in temeiul art. 312 alin.1 Cod procedura civila, retinandu-se urmatoarele considerente:
Gresit sustine recurentul ca actul privind imobilul din litigiu a fost incheiat cu buna credinta cu paratii Dinca c si Dv a si ca aceasta buna credinta rezulta din faptul ca ar fi cercetat registrul de carte funciara si a constatat ca bunul nu a fost instrainat anterior.
Reaua credinta a recurentului rezulta din convingerea sa pe care a avut-o la incheierea actului si nu din inscrisurile oficiale de carte funciara, convingere rezultata chiar din interogatoriu acestuia, cat si din probele testimoniale administrate.
Din interogatoriul recurentului reclamant rezulta ca in mod cert ca el cunostea situatia de fapt si de drept a imobilului din litigiu, in sensul ca acesta fusese instrainat paratului P V care a preluat folosinta chiar de la data intervenirii primei conventii de vanzare.
Exista aspecte relatate prin interogatoriu de recurent care dovedesc ca avea cunostinta de situatia imobilului la data incheierii actului sau si ca si-a asumat un risc prin dobandirea bunului de la un neproprietar.
Faptul ca a incheiat actul fara a prelua folosinta bunului, ca stia ca imobilul este locuit de o alta persoana si ca cunostea de aproape vanzatorii, fiind nepot al paratei Dinca, au reprezentat imprejurari suficiente pentru a forma convingerea instantei ca a fost de rea credinta la momentul incheierii actului.
Nu este fondat nici motivul de recurs prin care se sustine ca cererea reconventionala s-a intemeiat pe vanzarea bunului altuia si ca instanta a solutionat-o pe un alt temei juridic, respectiv prin retinerea cauzei ilicite fara ca acest temei sa fie pus in discutia partilor.
Din considerentele sentintei rezulta ca instanta a avut in vedere motivele invocate in sustinerea cererii reconventionale, in sensul ca s-a vandut cu rea credinta lucrul altuia si ca vanzatorul nu era titularul dreptului de proprietate, lipsind una din conditiile de fond referitoare la incheierea conventiilor.
Instanta a analizat si a inlaturat motivat apararile reclamantului privitoare la buna sa credinta si a solutionat cererea reconventionala potrivit temeiurilor invocate si nu a analizat frauda la lege ca si motiv de nulitate, situatie rezultata in mod expres din considerentele sentintei.
Vanzarea lucrului altuia cu reaua credinta a partilor contractante reprezinta un motiv de nulitate absoluta si poate fi invocata de orice persoana interesata.
Gresit sustine recurentul ca in speta este vorba despre o nulitate relativa care nu putea fi invocata decat de una din partile contractante . Atat recurentul cat si vanzatorii au incheiat actul cu rea credinta, desi ambele parti cunosteau ca bunul fusese instrainat anterior paratului Popescu Valentin.
Reaua credinta a recurentului rezulta din interogatoriu sau si din probele administrate, iar cea a vanzatorilor din faptul ca desi se judecau cu paratul in cadrul unei actiuni ce avea ca obiect constatarea vanzarii cumpararii pentru imobilul in litigiu, au instrainat acest imobil cu o zi anterioara pronuntarii sentintei in constatare.
Nu este fondat nici motivul de recurs prin care se invoca dispozitiile art. 304 pct.7 Cod procedura civila raportat la art. 261 pct.5 Cod procedura civila.
Instanta a expus considerente suficiente analizand atat cererea principala cat si cererea reconventionala si pronuntandu-se asupra apararilor formulate de reclamant, rezultand pe deplin convingerea cu privire la solutia adoptata.
Fata de cele retinute recursul va fi respins ca nefondat.
Instanta:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant C Gh. D F impotriva sentintei civile nra€¦. pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nr. a€¦...
Irevocabila.




Pronuntata de: Tribunalul Gorj - Decizie nr. 543 din data 19.03.2012


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Novaci    Tribunalul Gorj    Principiul nemo dat quod non habet    Contract de vanzare-cumparare    Nulitate absoluta    Declaratii in fals    Nulitate relativa    Exceptia insuficientei timbrari    Legea 146/1997
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA - DECIZIE Nr. 2152 din 23 Iulie 2020

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA, Sectia contencios administrativ, Decizia nr. 3393 din 15 octombrie 2018

Ordonanta presedinitiala. Analiza conditiilor de admisibilitate. Caracterul vremelnic al masurii (neindeplinire)
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sectia I civila in sedinta publica din 05 mai 2016

Compensarea in bani a orelor suplimentare. Cumul cu indemnizatie de conducere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3371/2016 din 28.05.2016

Vatamare corporala din culpa. Imposibilitatea evitarii si a prevenirii producerii accidentului rutier
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sentinta penala nr. 202 din 09.07.2012

Contract de vanzare-cumparare. Clauza privind nerestituirea avansului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1759 din 23 aprilie 2013

Arendare. Anularea actului administrativ al autoritatii locale
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 706 din 21.02.2012

Reprezentare de catre un avocat. Inadmisibilitate vadita
Pronuntaţă de: CURIA