Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Actualizarea valorii aportului adus la constituirea si majorarea capitalului social

Actualizarea valorii aportului adus la constituirea si majorarea capitalului social

  Publicat: 30 Oct 2012       4100 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Prin cererea depusa la data de 02.10.2007 in dosarul nr. 22/121/2003 al Tribunalului Galati, privind falimentul debitoarei S.C. „D.T.C.” S.R.L. Galati, petentii P.V. si S.R.D., in calitate de asociati ai societatii debitoare, au solicitat actualizarea valorii aportului adus la constituirea si, respectiv, majorarea capitalului social de la 400.362,46 lei, la 11.994.335 lei, functie de rata inflatiei.

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Denumire data monedei unice europene.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, conceptul de dezinvestire se concretizeaza in cesiunea de imobilizari ce antreneaza crearea de lichiditati.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).


In motivarea cererii, au aratat, in esenta, ca au calitatea de asociati ai societatii debitoare, detinand fiecare cate 50% din capitalul social. Conform actului aditional din 28.11.1995, valoarea aportului adus la constituirea capitalului social a fost in cuantum de 4.003.624.591 lei vechi, din care 300.000 lei in numerar si 4.003.324.591 lei aport in natura . Ca atare, valoarea aportului a fost de 1.423.465,42 euro.


Prin incheierea din 1.04.2008, judecatorul sindic a declinat competenta de solutionare a cererii in favoarea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati, retinand ca atributiile acestuia sunt cele strict determinate de dispozitiile art. 11 din Legea nr. 85/2006.


Impotriva acestei incheieri au declarat recurs asociatii P.V. si S.D.R., inregistrat sub nr. 908/44/2008 pe rolul Curtii de Apel Galati.


Prin decizia nr. 804/R/4.11.2008, recursul a fost anulat, ca netimbrat.


Cererea a fost inregistrata la O.R.C. de pe langa Tribunalul Galati sub nr. 35319/26.06.2008.


In cursul procedurii urmate in fata judecatorului delegat, petentii au complinit motivarea cererii, aratand ca nu solicita majorarea capitalului social, prin modificarea valorii partilor sociale sau a numarului acestora, ci restituirea aportului la capitalul social, reactualizat potrivit indicelui de inflatie, in temeiul art. 133 lit. a din Legea 85/2006, raportat la art. 16 alin. 2 si art. 66 alin. 1 din Legea 31/1990 republicata.


Judecatorul delegat, prin incheierea nr. 12043/25.11.2008, a respins cererea, ca nefondata.


Pentru a hotari astfel, a retinut ca prevederile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata si dispozitiile art. 66 alin. 1 din acelasi act normativ nu au incidenta in cauza.


Sustinerea petentilor, in sensul ca in calitate de asociati, au un drept de creanta impotriva societatii comerciale, care se materializeaza in faza lichidarii judiciare prin dreptul de a solicita, dupa achitarea tuturor celorlalte obligatii sociale, aportul la capitalul social, reactualizat functie de rata inflatiei, este lipsita de suport legal.


Impotriva acestei incheieri, in termen legal au declarat recurs petentii P.V. si S.D.R., inregistrat sub nr. 1554/44/2008 pe rolul Curtii de Apel Galati - sectia comerciala, maritima si fluviala.


Incheierea recurata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii, pentru urmatoarele motive:


Judecatorul delegat a pronuntat o hotarare cu incalcarea legii (art. 304 pct.9 C. pr.civ.).


Astfel, cererea a fost intemeiata pe prevederile art. 1 din O.G. nr. 5/2001, art. 970, 981, 998, 1073, 1082, 1084 Cod civil si art. 3712 C.pr.civ.


Or, instanta a ignorat aceste prevederi legale, pronuntand o hotarare lipsita de temei legal.


In cauza, este vorba de o societate in faliment, iar creanta asociatilor contra societatii rezulta din aportul la capitalul social si se traduce prin dreptul acestora la surplusul lichidarii.


Textele legale sus aratate permit actualizarea creantelor functie de rata inflatiei, pentru asigurarea recuperarii creantelor la valoarea lor reala.


Institutia juridica ce reprezinta fundamentul acestei cereri este reprezentata de teoria impreviziunii, recunoscuta de doctrina si jurisprudenta, iar elementul imprevizibil este reprezentat de conjunctura economico-financiara a tarii noastre, din 1995 si pana in prezent. Sediul materiei este art. 970 Cod civil, intrucat creanta pretinsa are temei contractual - contractul de societate .


Conform art. 66 alin. 8 din Codul fiscal, venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani peste aportul la capitalul social al persoanei fizice.


In opinia recurentilor ratiunea acestui text legal rezida in faptul ca aportul la capitalul social a fost deja impozitat, iar in lipsa actualizarii aportului constituit in anul 1995, prevederile art. 66 alin. 8 Cod fiscal devin injuste intrucat asociatii ar fi impozitati de doua ori pentru aceeasi suma.


Au mai sustinut recurentii ca incheierea recurata este nula absolut conform art. 304 pct. 5 raportat la art. 105 alin. 2 si art. 261 C. pr.civ. Astfel, judecatorul delegat nu face referire la nici unul din motivele invocate in sustinerea cererii, incalcand astfel dispozitiile art. 261 pct. 5 C. pr.civ.


Un alt motiv de recurs vizeaza depasirea atributiilor puterii judecatoresti prin hotararea pronuntata (art. 304 pct. 4 C.pr.civ.).


Astfel, judecatorul delegat a refuzat a judeca cererea, pe motiv ca legea nu prevede, incalcand astfel dispozitiile art. 3 Cod civil, art. 21 din Constitutie si art. 6 din C.E.D.O.


Doctrina a evidentiat faptul ca si refuzul de a recunoaste valoarea juridica a unor dispozitii normative in vigoare reprezinta o depasire a atributiilor puterii judecatoresti, in sensul dispozitiilor art.304 pct. 4 C.pr.civ. Concret, judecatorul delegat a refuzat recunoasterea valorii juridice si a aplicabilitatii art. 3 Cod civil, art. 21 din Constitutie, art. 6 din C.E.D.O. si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 303/2004.


Intimata S.C. ``D.T.C.`` S.R.L. Galati, prin lichidator judiciar R. S.P.R.L., a achiesat la recursul declarat de cei doi asociati.


A sustinut, in esenta, ca partile sociale reprezinta titluri de creanta ale asociatilor contra societatii, care consta in dreptul la dividende si in dreptul la o parte proportionala din surplusul lichidarii (ca in speta de fata).


Creanta asociatilor contra societatii este de natura contractuala, rezultand din contractul de societate, astfel ca jurisprudenta invocata de recurenti, referitoare la actualizarea valorii creantei banesti, este pe deplin aplicabila.


A mai sustinut intimata ca impozitul prevazut de art. 66 alin. 8 Cod fiscal se aplica sumei reprezentand diferenta dintre surplusul lichidarii si valoarea aportului asociatilor la constituirea sau majorarea capitalului social. Or, valoarea aportului, la care se refera Codul fiscal, este valoarea reala si nu valoarea nominala. Or, in lipsa reactualizarii aportului s-ar ajunge la situatia absurda a platii unui impozit pe pierdere, iar nu a unui impozit pe venit.


Curtea de Apel Galati, prin decizia nr. 147/R/06.03.2009, a respins, ca fiind nefondat, recursul formulat de recurentii - petenti P.V. si S.D.R. impotriva incheierii nr.12043/25.11.2008 pronuntata de Judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati.


Pentru a hotari astfel, a retinut, in esenta, urmatoarele:


Motivul de recurs, referitor la depasirea atributiilor puterii judecatoresti de catre judecatorul delegat la O.R.C. de pe langa Tribunalul Galati (art. 304 pct. 4 C. pr. civ.), este nefondat. Concret, recurentii au sustinut ca refuzul de a recunoaste valoare juridica unor dispozitii normative in vigoare, respectiv prevederilor art. 3 Cod civil, art. 21 din Constitutie, art. 6 din C.E.D.O. si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, dispozitii care interzic judecatorului refuzul de a judeca, pe motiv ca legea nu prevede, caz de denegare de justitie, se subsumeaza motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 4 C. pr.civ.


Insa, petentii au investit, initial, judecatorul sindic, cu o cerere prin care au solicitat actualizarea aportului adus la capitalul social, intai functie de cursul leu-dolar si, ulterior, functie de rata inflatiei.


Judecatorul sindic, prin incheierea din 1.04.2008, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati. Petentii au achiesat, practic, la aceasta solutie, de dezinvestire a judecatorului sindic, atata vreme cat recursul declarat de acestia impotriva incheierii din 1.04.2008, a fost anulat, ca netimbrat prin decizia nr. 804/R/4.11.2008, pronuntata in dosarul nr. 908/44/2008 al Curtii de Apel Galati.


Asa fiind, judecatorul delegat nu se putea pronunta decat in limitele prevazute de art. 1 alin. 1 si alin. 2 indice 1, art. 6 alin. 1 si art. 8 din Legea nr. 26/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul exercitarii controlului legalitatii operatiunilor efectuate de oficiul registrului comertului, pronuntandu-se, prin incheiere, doar asupra cererilor de inregistrare formulate de comercianti (inmatricularea sau inscrierea mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege).


Concret, judecatorul delegat a fost obligat sa analizeze daca s-a solicitat o modificare a actului constitutiv care sa impuna o inregistrare in registrul comertului, in conditiile art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicata si daca, prin urmare, o atare modificare a actului constitutiv trebuia sa devina opozabila tertilor, in conditiile prevazute de lege.


Asa fiind, desi petentii au evitat sa califice modificarea actului constitutiv ca fiind o majorare a capitalului social al societatii comerciale aflate in insolventa, ``reactualizarea capitalului social functie de rata inflatiei`` nu poate fi subsumata decat unei modificari a actului constitutiv.


In aceste conditii, in mod corect a retinut judecatorul delegat ca o atare cerere nu poate fi primita.


Aceasta intrucat, pe de o parte, personalitatea juridica a unei societati comerciale dizolvate, cum este cazul, in speta, este limitata la operatiunile lichidarii (art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicata), ceea ce exclude o modificare a actului constitutiv, de tipul majorarii de capital social iar, pe de alta parte, conform art. 221 din acelasi act normativ, societatea cu raspundere limitata nu isi poate majora capitalul social decat in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210 din lege.


Or, potrivit art. 210 alin. 1 si 2 din Legea nr. 31/1990 republicata, capitalul social se poate mari din urmatoarele surse: noi aporturi in numerar si/sau in natura, incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile ale societatii cu parti sociale ale societatii cu raspundere limitata.


Este evident ca actualizarea capitalului social subscris, functie de rata inflatiei, nu poate constitui o sursa a majorarii capitalului social.


In acest context, judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati nu a refuzat sa judece cererea, sub motiv ca legea nu prevede, contravenind astfel dispozitiilor art. 3 Cod civil, art. 21 din Constitutie, art. 6 din C.E.D.O. si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 (cum in mod gresit s-a afirmat prin motivele de recurs), ci a respins cererea de inregistrare a mentiunii majorarii capitalului social, retinand in mod corect ca Legea nr. 31/1990 republicata, nu permite o atare sursa de majorare a capitalului social.


Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5, este, de asemenea, nefondat. Astfel, recurentii-petenti au sustinut ca, in conditiile art. 105 alin. 2 raportat la art. 261 pct. 5 C. pr.civ., hotararea atacata este nula absolut, intrucat judecatorul delegat nu a analizat argumentele de drept ce fundamentau cererea, respectiv dispozitiile art. 1 din O.G. nr. 5/2001, art. 970, 981, 998, 1073, 1082, 1084 Cod civil, art. 11, 18 alin. 1-2, 19, 20, 24, 25, 28 alin. 1 lit. h, 33, 42, 47 din Legea nr. 85/2006 si art. 7, 16 alin. 2, 66 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.


Or, asa cum s-a aratat in considerentele ce preced, judecatorul delegat a analizat in limitele competentei prevazute de lege, daca cererea de inregistrare a mentiunii majorarii capitalului social intruneste conditiile legale. Era de prisos a analiza temeiurile de drept ce justifica actualizarea capitalului social subscris, functie de rata inflatiei, cata vreme aceasta nu constituie o sursa de majorare a capitalului social.


De altfel, petentii au sustinut, in esenta, ca teoria impreviziunii si principiul actualizarii valorii creantelor banesti ii indreptatesc sa solicite actualizarea aportului adus de acestia la capitalul social. In opinia petentilor, prin incheierea contractului de societate, cei doi asociati au devenit creditori ai societatii, creanta constand in aportul la capitalul social, iar creanta acestora a devenit certa in momentul in care s-a constatat existenta unui surplus al lichidarii. Judecatorul delegat era obligat sa constate intervenirea elementului imprevizibil - inflatia galopanta ce a intervenit de la nasterea creantei (in urma cu 16 ani) si sa dispuna, in consecinta, actualizarea capitalului social (a creantei), functie de rata inflatiei, in baza art. 970 Cod civil.


Un asemenea rationament porneste insa de la o premiza gresita.


Bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii, in lipsa unei conventii contrare. Astfel, asociatii nu crediteaza societatea cu sumele constituite ca aport ci transfera, cu titlu definitiv si irevocabil, drepturi al caror titular devine societatea . In schimb, in temeiul calitatii lor de asociati, ei devin titularii unui drept de creanta care le permite sa primeasca dividende si sa participe la rezultatul lichidarii.


In aceste conditii, dreptul de creanta al asociatilor, desi nascut ca o consecinta a transmiterii aportului, nu poarta asupra acestuia, cum in mod gresit isi fundamenteaza cererea petentii, ci asupra profitului sau a bunurilor ori sumelor ramase in urma lichidarii patrimoniului societatii comerciale (ca in speta de fata). Ca atare, in mod gresit se sustine ca asociatii ar fi indreptatiti sa solicite actualizarea aportului, de vreme ce creanta lor impotriva societatii nu poarta asupra acestui aport, constituit fie in numerar, fie in natura .


Inexistenta unei atare creante a asociatilor impotriva societatii rezulta din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 66 alin. 1 si art. 68 din Legea nr. 31/1990 republicata, din care rezulta ca asociatii nu exercita, sub raport economic, decat un drept de creanta complex, care le permite numai sa participe la distribuirea profitului si, eventual, a rezultatului lichidarii.


Cat priveste interesul promovarii de catre cei doi asociati a cererii de fata, acesta a fost justificat de dispozitiile art. 66 alin. 8 din Codul fiscal, potrivit carora venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani peste aportul la capitalul social al persoanei fizice. Cu alte cuvinte, impozitul pe venitul cuvenit celor doi asociati, de 16%, se aplica sumei reprezentand diferenta dintre surplusul lichidarii si valoarea aportului asociatilor la constituirea sau majorarea capitalului social al societatii, adica asupra investitiei asociatilor in societate .


S-a pretins ca valoarea aportului, la care se refera Codul fiscal, este valoarea reala si nicidecum nominala, insa nu exista nici un argument legal care sa justifice o atare interpretare. Astfel, asa cum s-a aratat, creanta asociatilor impotriva societatii nu consta in aportul la capitalul social, spre a putea pretinde actualizarea creantei.


Pe de alta parte, potrivit art. 7 pct. 33 lit. b din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare), valoare fiscala reprezinta valoare de aport, de inregistrare in patrimoniu, deci valoarea nominala. O alta interpretare ar reprezenta o incalcare a principiului fiscalitatii, constituit de certitudinea impunerii, potrivit caruia impozitele si taxele sunt reglementate de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, modalitatea si sumele de plata fiind precis stabilite pentru fiecare platitor.


De altfel, o atare modalitate de interpretare nu conduce la aplicarea unui impozit pe pierdere, cum gresit s-a pretins, intrucat impozitul datorat de asociati se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din lichidarea persoanei juridice si cheltuielile efectuate (fiind de netagaduit ca aducerea ca aport a unui bun reprezinta, din punctul de vedere al asociatului, o cheltuiala). Or, ar reprezenta o incalcare a oricarui principiu al fiscalitatii posibilitatea actualizarii cheltuielilor, la data platii impozitului pe venitul din investitii.


Fata de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 indice 1 C.pr.civ. a respins prezentul recurs, ca nefondat.

Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 147 din data 06.03.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Tribunalul Galati    Asociat    Legea 26/1990    Debitor    Legea 303/2004    Nulitate absoluta    Lichidator judiciar    Creditor    Legea 85/2006    Legea 31/1990    Drept de creanta    CEDO    OG 5/2001    Faliment    Insolventa    Capital social
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta intre sectiile civile ale aceluiasi tribunal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 48 din 30 mai 2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Predare temporara in cazul in care predarea unei persoane in baza unui mandat european de arestare a fost amanata. Inoportunitatea predarii atunci cand persoana solicitata este arestata preventiv in cauza in care este judecata in Romania
Pronuntaţă de: Incheierea din 18 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Revizuire. Inscrisurile descoperite in Arhivele Statului nu reprezinta „inscrisuri noi”
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 19/A din 02.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro